Haideți vă rog să vedeți niște date interesante.
Industria de apărare România 1990
– Cifra de afaceri 0,8 miliarde dolari = 2 miliarde $ astăzi;
– Număr de angajați – peste 200.000;
Rheinmetall Dusseldorf 2025
– cifra de afaceri – 9,9 miliarde euro
– listata la bursă – Frankfurt Borse, simbolul RHMX:GER;
– capitalizare de piață – de 60 miliarde;
– număr de angajați – cca 40.000
– CEO – Armin Papperger
Romarm București 2025
– cifra de afaceri – 3 miliarde lei
– număr de angajați – 5.000
– CEO – Răzvan Marian Pîrcălăbescu
În 1990 aveam 20-25 de fabrici, uzine și combinate care produceau armament – la Victoria, Filiași, Plopeni, Sadu, Mija, Tohan, Făgăraș, pe lângă cea arhicunoscută de la Cugir.
După 1990, la fel ca restul industriilor, din varii motive, domeniul s-a destrămat. Din fericire, dacă se poate spune așa, nefiind plasate în centrele urbane importante, fabricile, uzinele și combinatele de apărare n-au fost demolate ca să lase în locul lor mall-uri cu importuri, ansambluri de blocuri sau clădiri de birouri. Din nefericire însă, industria de apărare a avut aceeași poveste trista ca multe alte ramuri industriale, proprietatea a trecut din mâna în mâna, activele nu au ajuns la investitori strategici și s-au degradat, au fost făcute puține investiții, resursa umană specializată și calificată a plecat din țară iar sistemul de învățământ nu a produs o nouă generație de specialiști.
Daca dați o căutare și citiți istoricul companiilor de apărare din România, poate o să înțelegeți de ce sunt supărat atunci când vorbesc despre dezindustrializare. Fabrici, uzine şi combinate cu o vechime unele de peste 100 de ani – fabrica de la Cugir și-a început activitatea în 1946 – unități cu tradiție, înființate de regi ai României, cu sute de mii de angajați, nu mai au nimic din fala de odinioară. Industria de apărare, la fel ca multe alte ramuri industriale, s-a năruit. În alte ţări industria de apărare aduce zeci de miliarde la buget.
Este greu să ne imaginam o economie competitiva fără industrie strategica competitivă, fabrici, uzine şi combinate cât vezi cu ochii. Dar pentru asta este nevoie de o guvernare impecabila pentru următorii 10 ani care să genereze o adevărată cultură, cu tot ceea ce înseamnă asta, în ce privește reindustrializarea ramurilor strategice, mâncare, chimie, energie şi apărare.
Romarm a salvat ce s-a mai putut din industria de apărare și trebuie să includă măcar o parte din cele 15 sucursale rămase în subordinea sa în cele 16,5 miliarde de Euro ale proiectului SAFE.
Daca Romarm reușește un parteneriat cu Rheinmetall, sau cu alte companii de apărare, exista o șansă ca industria locala să își revină. O sarcina importantă pentru tânărul CEO-ul al Romarm, Răzvan Marian
Pîrcălăbescu, care are în mâini soarta uneia dintre industriile ultra-strategice din ziua de azi.
chiar daca resuscitezi pe moment productia de armament, cat poate supravietui doar cu cerere interna ? si cata inovatie va adauga ulterior, ca in domeniul asta trebuie sa tii mereu pasul cu progresul tehnicii militare a inamicului, ba chiar sa fii cu un pas inainte ?
cumva, ar trebui sa fie adaptata si la cererea civila, macar biciclete daca nu mai e cerere pentru masini de cusut; cu vreo doua decenii in urma, pe langa tevi de tun, ROMARM avea in oferta si tubulatura de fonta ductila pentru retele edilitare; fie ca erau prea scumpe, fie ca nu asigurau si piesele de imbinare potrivite, incat decizia achizitiei putea depinde de o garnitura de etansare, noi si astazi le importam de pe la sauditi;
decat un mamut cu picioare de lut, mai bine ar functia ca un SIF, incat sa se poata capitaliza din valorificarea activelor neproductive si sa poata investi in active performante; cu certitudine avem cateva exemple pozitive din afara ROMARM: societati competitive private, integrate in fluxul tehnologic si comercial european, incluse in indicele BET si chiar nu vad de ce mamutul fosilizat ar fi mai strategic decat societatile private pe care le avem deja si care chiar concureaza activ pe piata europeana si nu numai;
Nu e ca si cum fabricile de armament ar fi fost in 1990 niste bijuterii ale industriei mondiale de armament, capabile sa se bata cu Raytheon sau Gruman.
Inainte sa criticati dezindustrializarea post 1989, poate aruncati un ochi pe adevarata dezindustrializare ante 1989. Adica asupra privarea sistemica a companiilor de investitii in tehnologie, incit ajunsesera niste muzee. Chiar, poate era o idee sa vindem bilete de intrarea, mai recuperam ceva.
Dupa cum merg lucrurile in Rumunika, CEO-ul o fi deja din tabara „astia” sau „ailalti”.
N-aveti nici o speranta. Nu mai dati oamenilor speranta.
Cand, in „calitate” de presedinte al unui batronat-national
declarai, senin, ca habar n-ai (de) ce se-ntampla prin alte zone, nationale
am presupus ca, pana la urma,
un batron al batronilor…
(indeosebi din „zona” profitorilor prin lege)
isi poate descarca incompetenta intre bulanele secre…, „industriei”
dar… din pacate,
incapabil sa-ntelegi de ce „faci-profit” („decat”) prin-lege”
ai „comis” un alt „tecst” in care „dezvolti”/elogiezi
„industria”-romaneasca… de „aparare”
…
poate ca baba aceea de la ciontabelitate
te-a tras de maneca inainte de a te sinucide
incercand sa-ti iesplice ca „industria-de-aparare” din romania
„traia” din iesport… care iesport… se facea la dumping…
sa-ti traduc… dumping? … sau efectele?
de fapt… poti intelege diferenta dintre cauze si efecte?
ca sa te ajut:
in -90… toate „organizatiile-de-baza” ale pcr
au „decis” prin „vot-unanim” c-ar fi necesar
sa ajutam organizatiile similare din Polonia
in „lupta” lor impotriva „iesploatatorilor”
astfel ca „ratia” de ulei a fost redusa de la 1l la 850ml
…
poate te-ntrebi, firesc,
ce draqu’ are-n comun ratia de ulei din romania
cu Solidaritatea din Polonia
incearca aceeasi „filosofie” a intrebarii
cand incerci sa gasesti vreo „scuza” risipei care s-a facut
in „industria-de-aparare”…
care… app… n-a fost in stare sa „produca”
un kakaiem… care sa ejecteze „cartusul” in jos
dincolo de „tragatori” left-handle…
carora le-ar sari cartusele direct in „linia-de-tragere”
nu-i asa c-ar fi mult mai „eficienta” recuperarea materialelor
daca_kakaiemu’ ar „ejecta” „supt” teava?
…
sa-ti mai spun la ce pret se „vindeau”
kakaiemurile „made-in-romania”…
… si cum se oprea buleftrica in bloacele-de-locuinte
si „ratia” redusa…?
sa-ti mai spun ca un cuptor de la sidex-galati
care functiona-in-gol 25-30 min…
consuma cel putin triplul „ieconomiei” facute
prin oprirea buleftricii in cateva milioane de „apartamente”?
sa-ti mai spun la ce pret „iesportam” tembelizoare in Japonia?
(cu multa „mandrie” nationala)
si ca japonezii impusesera, prin contract,
ca „tembelizuarele” sa fie ambalate si „asamblate” in cutii din lemn
In 1990 nu erau numai fabricile din Ratmil și din Viața, care acum sunt in Romarm ( s-au mai privatizat/jefuit vreo 2-3). Erau multe capacități de cercetare proiectare, institute și secții in fabricile de electronică și automatizări. Existau multe secții și ateliere de producție specială în mai toate uzinele și fabricile din tara. In plus armata a ea capacități de cercetare proiectare de un mare profesionalism.
Armamentul românesc era cărat cu vapoarele in toata Africa, America latina, China, India, Arabia Saudita etc.etc.Am fost navigator si am carat cu vapoarele Navrom.Intrebați-l si pe Dan Voiculescu printr altii.În rest dupa ce toti a-ti furat ROMĂNIA spuneti ca – vorba ovreului Petre Roman hotomanul international- ca toata industria româneasca era o gramada de fier vechi.Serios? si fabrica de tractoare de la Brașov care a fost vindută pe 2 bani a fost demontata, transportata si reasamblata si produce tractoate in ce țără ? ALO HOTILOR ciocul mic si pasi mărunti.Adevărul iese la iveală.
foarte buna „interventie” domnu carnat
dincolo de sintaxa macelarita in stil sovietico-socialist
chiar v-ati dat cu loginca-n frunce
recomandand consultarea to’ar’sului voiculescu
bref: dac-as fi fost procoror… ma sesizam „din-ospiciu”
si-l „loam” la-ntreb…, pardon, „consultari”
printre altele, cum si cu care/cine draqu’ s-a-nhaitat
ca sa evite recuperarea prejudiciului
eventual… cam cat l-a costat (rima involuntara)
… si ca si cand „iegzemplu” voiculescu n-ar fi fost de ajuns (serios?)
„fabrica” de „tractoare” de la Brasov…
a fost… demontata si carata in
(app de HOTI, ciocu-mic, joc de glezne) cccp…
involutia ind militare a fost o consecinta directa si logica a luptei pt pace. Ar fi fost absurd ca Ro sa investeasca masiv in armament cind in o mare parte a Europei mergea pe dezarmare. Si de unde bani?
Ar fi suficient sa se analizeze situatia militarilor.
Acum e o efervescenta, mie mi se pare foc de paie, toata lumea vrea arme fara sa se stie ce va face cu ele si mai ales cine le va utiliza! Si mai ales cine le va plati, acestea costa mult nu numai la cumparare, ci si in intretinere.
Seamana un pic cu vaccinurile, am tras o sperietura si .
app de consecinta, mr. neamt
logic vorbind, ati insirat o contradictie intre termeni
involutia ind militare n-a avut de-a face cu „pacea”
iar ca sa intelegeti cu adevarat termenul „pace”
v-as intreba daca, de ex in ioropa,…
a fost cu adevarat pace… macar „pret” de o generatie
(45-50 ani… chiar vreti sa dezvolt/”descompun” intervalul?)
remember: germanii/nemtii… s-au predat, neconditionat, in may-7
cu o totala incetare a focului/ostilitatilor la 24.00, asadar/adica may-8, 1945 (00.00)
de ce s-a facut un zid in Berlin in ’61?
intreb pen’ ca (sincer si, eventual, chiar logic)
m-a nedumerit „atitudinea” „pacificatorilor”
(iti amintesti titlurile din „scanteia”
cum ca analfabetu’ ar fi fost „principalul luptator pentru pace in plan mondial”?
desi „iesporta” „kakaiemuri” si „obuze”… in plan mondial)
„zidul” din Berlin a „cazut”/fost-daramat in ’89
„toanta” lumea a „sarbatorit”… crezand ca WWIII… s-a terminat, in sfarsit
dar neintelegand (din cauze din gama incapacitatatii/ignorantei)
ca WWxx… inca se desfasoara…
iar „filosofia” potrivit careia atacu’ ar fi cea mai buna aparare
a fost valabila „decat” in cazul cccp
care a avut la dispozitie zeci-de-milioane de „soldati”
„coincidental” au rezultat zeci de milioane de morti
asadar… cand ai „decat” cateva mii
poate-i mai bine sa „joci” in aparare…
(logic, si mijloace ca s-o poti face)
punand astfel in mana celor cateva mii
niste bate care sa… respinga,
sau (si mai bine dpdv „pacificator”) descurajeze atacul
Nu neapărat trebuie salvat tot și în nici un caz cu acest tânăr îmbărbătare Parcalabescu venit pe cale pesedista. L am auzit la TV, mi s a părut obraznic ca orice pesedake .Acolo este nevoie de cineva cu experienta, diplomat în nici un caz o goarna politica. În 10 din 10 cazuri aceste goarne sunt incompetente
Un neliniștit
Nitramonia Făgăraș și-a început activitatea în anul 1922 și a produs explosivi pentru toată perioada următoare inclusiv pentru susținerea forțelor armate în WWII.
La câtva timp după 1990 s-a desființat.
La marele fix articolul! „Răzvan Pîrcălăbescu ocupa, în timp ce era director la Romarm, o funcţie la Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior (ARICE).” Ce poţi să mai comentezi?
Dacă nu-l numeaţi pe CEO aş fi zis că merge articolul. Doar că m-aţi enervat, ca de obicei. Nu ştiţi măgăriile pe care le-a făcut Romarm până acum. Dumneavoastră aţi pune lupul paznic la stână?