Activitatea economică în Marea Neagră, victimă colaterală a războiului din Ucraina

„Am avut întâlnirile noastre săptămânale în cadrul NATO și, dacă este necesar, le vom organiza mai frecvent. Ne-am pregătit mai bine pentru a răspunde acestei provocări, pentru a rămâne calmi și pentru a ne pregăti mai bine pentru luna viitoare și pentru anii următori. Noi nu vrem o escaladare. Vrem să ne păstrăm calmul și să doborâm dronele care ajung pe teritoriul nostru sau în apele noastre teritoriale.”[1] – Nicușor Dan, președintele României

Vineri, 23 octombrie ac., dimineața, mineralierul Khoryv sub pavilion Insulele Comore, care pornise în marș din portul Erevi, Turcia, și se îndrepta spre Sulina, având la bord 13 marinari, a fost lovit de o dronă și s-a scufundat la 13 mile est de Constanța. Autoritățile române au intervenit, au recuperat și adus la țărm 9 marinari, salvați de o altă navă comercială care se afla în apropiere. Un marinar a decedat și alți trei au fost dați dispăruți.[2] La ora la care scriu, este cel mai recent incident în care o dronă atacă o navă civilă în zona economică exclusivă a României din Marea Neagră, în apropierea apelor teritoriale.

De câteva luni, culoarele de transport naval din vestul Mării Negre, din apropierea coastelor României și Bulgariei, au devenit tot mai nesigure, mai periculoase, iar momentul corespunde cu cel în care Vladimir Putin a autorizat noile tactici de sufocare a infrastructurii civile critice a Ucrainei prin atacuri în valuri succesive, care nu dau semne că se vor opri curând. Atacul asupra mineralierului Khoryv este doar cel mai recent și cu siguranță nu va fi ultimul, iar consecințele acestor atacuri nu privesc doar Ucraina, ci lovesc și economiile României, Bulgariei și Turciei, prin creșterea costurilor navigației civile la cote ce pot deveni greu de susținut.

Potrivit Institutului Național de Statistică, prin porturile noastre de la Marea Neagră au trecut în anul 2025 circa 54,6 milioane de tone de mărfuri (circa 96% din aceste cantități prin portul Constanța); în expresie valorică: exporturi de 2,742 miliarde de euro și importuri de 3,762 miliarde de euro.[3] Prin porturile Varna și Burgas ale Bulgariei în anul 2025 au trecut mărfuri de 27,5 milioane tone, din care: 15,2 milioane de tone prin portul Burgas[4], respectiv 12,3 milioane de tone prin portul Varna[5].

În anul 2025, România a importat circa 8,9 milioane de tone de țiței[6], livrat în majoritate covârșitoare prin porturile de la Marea Neagră. Dacă la aceste cifre adăugăm și îngrijorările legate de securitatea extracției hidrocarburilor din platformele maritime ale OMV Petrom și Black Sea Oil & Gas, cărora din 2027 li se va adăuga în producție platforma Neptun Alpha, începem să avem o imagine tot mai clară a îngrijorărilor pe care le provoacă escaladarea atacurilor din vestul Mării Negre.

Atacul asupra mineralierului Khoryv a survenit a doua zi după ce în Parlamentul European s-a cerut, prin vot, Comisiei Europene și NATO să inițieze o operațiune de protecție a securității transporturilor civile, iar la București s-a desfășurat o reuniune a CSAT pentru analiza și avizarea acțiunilor de consolidare suplimentară a capacităților de supraveghere, prevenire și răspuns pentru apărarea apelor teritoriale, a infrastructurii critice și pentru asigurarea securității navigației comerciale.

Cheia în care trebuie citit și înțeles atacul de vineri, 23 octombrie, poate fi: o promptă replică provocatoare dată Parlamentului European, autorităților române și celor bulgare, pe fondul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale. Constatăm că vremea vorbelor a trecut. Atacurile din Marea Neagră fac cert parte dintr-un plan deliberat care vizează în principal Ucraina, desigur, dar afectează atât România, cât și Bulgaria, cu scopul de a le slăbi hotărârea cu care susțin eforturile Kievului de a se apăra.

STRASBOURG ȘI BUCUREȘTI – 22 OCTOMBRIE

Pe ordinea de zi la Strasbourg, în data de 22 octombrie ac., s-a regăsit și rezoluția 2026/2933 – „Rezoluție privind escaladarea atacurilor rusești în Uniunea Europeană, în special asupra transportului maritim din Marea Neagră, care amenință viața umană, stabilitatea regională și securitatea alimentară”.[7] Rezoluția în cauză a fost supusă la vot în Parlamentul European.

Conform rezoluției, Parlamentul European solicită executivului Uniunii Europene să ia în considerare desfășurarea unei operațiuni navale în Marea Neagră, ca urmare a ultimelor atacuri cu drone împotriva unor nave comerciale civile, soldate cu victime. Adoptată cu 432 de voturi pentru, 52 împotrivă și 88 de abțineri, rezoluția subliniază că aceste atacuri constituie un model clar de escaladare rusă în care Moscova a vizat în mod sistematic transportul maritim civil.

Eurodeputații au solicitat ca fondurile necheltuite aferente instrumentului financiar SAFE să fie utilizate pentru a ajuta România și Bulgaria să facă față provocării reprezentate de dronele ostile care amenință transportul maritim în Marea Neagră, subliniind în același timp că viitorul buget unional pe termen lung trebuie să răspundă unei game largi de nevoi în materie de securitate și apărare, inclusiv în regiunea Mării Negre.

Țările membre ale Uniunii sunt invitate ca, în cooperare cu NATO, să sprijine Bulgaria și România în detectarea și urmărirea timpurie a dronelor ostile care amenință transportul maritim în Marea Neagră. Uniunea Europeană este invitată să operaționalizeze rapid inițiativa privind centrul de securitate maritimă în Marea Neagră, care urmărește să contribuie la consolidarea siguranței și securității maritime, la protejarea infrastructurii maritime critice și a mediului marin.

În plus, eurodeputații doresc ca statele sale membre ale Uniunii să consolideze protecția și reziliența proiectelor submarine în curs de desfășurare în domeniul telecomunicațiilor, al transportului de energie electrică și al cablurilor de date prin consolidarea supravegherii maritime, a cooperării regionale și a mecanismelor de răspuns rapid. Uniunea Europeană și statele sale membre ar trebui să ia în considerare desfășurarea unei operațiuni navale în Marea Neagră, pentru că libertatea de navigație și securitatea maritimă fac parte din securizarea flancului estic al NATO, a regiunii Mării Negre și a Deltei Dunării.

Eurodeputații au solicitat ca NATO să ia în considerare o operațiune în Marea Neagră, pe baza analizelor și discuțiilor actuale aferente proiectului inițiat în toamna anului 2025 – „Eastern Sentry”[8], adică o „santinelă la Marea Neagră”, subliniind importanța unei cooperări regionale mai strânse între Bulgaria, România și Turcia.

În aceeași zi, la București, s-a întrunit Consiliul Suprem de Apărare a Țării, convocat de președintele Nicușor Dan. Administrația Prezidențială a anunțat înaintea ședinței că se vor analiza implicațiile de securitate generate de incidentele de la Marea Neagră și vor fi evaluate măsurile de consolidare a capacității de reacție pentru protejarea apelor teritoriale și a infrastructurii critice maritime a României. După încheierea reuniunii Președinția a dat publicității un comunicat oficial[9]:

„În cadrul ședinței, membrii CSAT au evaluat măsurile adoptate până în prezent și au discutat acțiunile necesare pentru consolidarea suplimentară a capacităților naționale de supraveghere, prevenire și răspuns, pentru apărarea apelor teritoriale, a infrastructurii critice, precum și pentru asigurarea securității navigației comerciale.”

„Astfel, pentru întărirea capacității naționale de reacție, prioritățile strategice vizează dezvoltarea accelerată a capabilităților de supraveghere maritimă, de combatere a minelor marine și de intervenție eficientă împotriva dronelor care pătrund neautorizat în spațiul aerian și maritim național.”

„Totodată, membrii Consiliului au analizat modalitățile de intensificare a coordonării în cadrul NATO, inclusiv pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, și identificarea unor noi măsuri de răspuns la amenințările din regiunea Mării Negre, fundamentate pe concluziile reuniunii Consiliului Nord-Atlantic din 20 octombrie 2026, convocat la inițiativa României.”

„În cadrul ședinței de astăzi, au fost abordate, de asemenea, aspecte privind cooperarea cu ceilalți aliați riverani, în special în ceea ce privește operaționalizarea Hub-ului de securitate la Marea Neagră, în cadrul Abordării Strategice a UE, a cărei implementare cât mai rapidă reprezintă o prioritate majoră pentru România. Totodată, discuțiile au vizat și valorificarea optimă a Grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră (MCM Black Sea), al cărui rol a fost extins în 2026 la protejarea infrastructurii critice.”

STATISTICILE ÎNGRIJORĂTOARE ALE ULTIMILOR ANI

Conform statisticilor Ministerului Apărării, anul 2026 concentrează 35 din cele 54 de pătrunderi neautorizate raportate de drone sau fragmente de dronă, adică aproximativ 65% din totalul înregistrat din anul 2022 încoace. Creșterea numărului de incidente este evidentă și indică cel mai probabil o schimbare a tacticilor armatei ruse, care implică intensificarea atacurilor asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre și a activităților militare din vestul Mării Negre.

Incursiuni neautorizate de drone militare pe teritoriul României. *Actualizat la 21 octombrie ac. Sursa: MApN[10]

Câteva observații preliminare se impun. Principala amenințare aeriană documentată la frontiera Dunării este reprezentată de dronele de atac rusești din familia „Geran”, fie acestea modelul clasic, cu elice sau cel avansat, cu motor cu reacție.

Statistica tabelară a incursiunilor neautorizate. Sursa: MApN[11]

Incidentele din marea teritorială și cele din zona economică exclusivă implică atât drone aeriene, cât și drone maritime. Acestea necesită metode diferite de detectare și intervenție.

Faptul că armata a început să doboare dronele aeriene, reușind chiar performanța de a o face în scurt timp după acestea au intrat în spațiul nostru aerian, adică deasupra Mării Negre[12], nu înseamnă automat că vulnerabilitățile s-au diminuat și nivelul de protecție la frontieră a crescut. Indică însă o schimbare de abordare a autorităților.

În anul 2023, au început să fie descoperite primele resturi de drone în zone precum Plauru din județul Tulcea, în contextul atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Autoritățile române și opinia publică au început să înțeleagă că efectele atacurilor rusești asupra Ucrainei se răsfrâng și asupra teritoriului românesc, chiar dacă țintele vizate se află dincolo de frontieră.

În septembrie 2024, echipele armatei au ridicat fragmente ale unei drone de origine rusească în apropiere de Periprava. În octombrie același an, radarele au detectat mai multe semnale posibil asociate unor drone care ar fi traversat spațiul aerian românesc, dar piloții de pe F16 nu au reușit să le identifice vizual.

În luna februarie 2025, au fost cercetate două zone din apropierea frontierei, unde au fost găsite resturi de drone de tip Geran 1 și 2. Ambele aparate aveau încărcături explozive și au fost distruse la impact. Zonele erau nelocuite și nu au fost raportate pagube materiale pe teritoriul României. În septembrie același an, Ministerul Apărării a confirmat că o dronă Geran a intrat în spațiul aerian național și a fost urmărită de două F-16. Piloții au primit autorizarea să o doboare, dar au decis să nu o facă, considerând prea mari riscurile colaterale.

În luna mai 2026, incidentele nu s-au mai limitat la zone mlăștinoase sau terenuri agricole. La Galați, o dronă intrată neautorizat în spațiul aerian național s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc de locuințe. Au fost raportate două persoane rănite, un incendiu și câteva apartamente care au suferit daune. Expertiza tehnică a stabilit că aparatul era de tip Geran 2, cu o încărcătură explozivă de aproximativ 30 de kilograme echivalent TNT.

EZITĂRI ȘI LUĂRI DE POZIȚIE ÎN FAȚA RĂZBOIULUI HIBRID PURTAT PE FLANCUL ESTIC

Incursiunile dronelor militare în spațiul aerian sau în apele teritoriale ale României după februarie 2022 au constituit o problemă pe care autoritățile militare și clasa politică au abordat-o ezitant. La începutul anul 2025, la insistențele Ministerului Apărării, pe fondul tensiunilor din societate provocate de anularea turului întâi al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie, Parlamentul a decis să supună la vot două proiecte de lege: legea privind controlul utilizării spațiului aerian național și legea privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare.

Modificările și completările aduse cadrului legal în materie erau menite, în primă fază, să ofere militarilor baza juridică necesară luării deciziilor de doborâre a dronelor militare care intră neautorizat în spațiul aerian a României. Votul s-a dat în februarie, dar formațiunile politice AUR, SOS Romania și POT au atacat la CCR aceste legi, ceea ce a întârziat promulgarea lor. Abia spre sfârșitul lunii mai 2025, președintele interimar Ilie Bolojan a primit la promulgare legile în cauză.

Anul 2026 a adus însă schimbări majore, în condițiile în care schimburile de lovituri aeriene și navale între Rusia și Ucraina, având masiv ca vectori de atac dronele, s-au intensificat. În plus, atât Ucraina cât Rusia au decis să își atace reciproc transporturile navale din Marea Neagră, în special transporturile de țiței și produse petroliere, cereale, oțeluri, produse chimice și așa mai departe.

La finele lunii mai 2025, cum am menționat, o dronă – identificată ca rusească – lovește planșeul unui bloc din Galați și produce pagube și victime civile în România, din fericire fără să le pună viața în pericol. O săptămână mai târziu, o dronă navală ucraineană, bruiată și apoi preluată sub control de ruși, intră nedetectată în portul Constanța și se autodetonează, din nou cu noroc, pentru că nu s-au înregistrat pagube foarte mari la infrastructura portuară și nu au fost victime omenești. Aceste două incidente au forțat schimbarea de atitudine a autorităților în abordarea incursiunilor neautorizate de drone militare.

La finele lunii iulie ac., piloții militari au doborât trei drone în două zile, marcând astfel schimbarea de abordare. O lună mai târziu, un pilot român de F16 a mitraliat o dronă navală depistată în apropierea platformei Neptun Alpha și îngrijorările privind creșterea vulnerabilității culoarelor de navigație în apropierea coastei românești a Mării Negre, dar și pericolul creat la adresa siguranței platformelor petroliere.

Pe bună dreptate, pentru că la jumătatea lunii octombrie nava YARA J, sub pavilion Insulele Comore, care staționa fără încărcătură în apele noastre teritoriale, așteptând să intre în portul Sulina, a fost atacată de drone se pare atât din aer, cât și de pe apă, pe o mare agitată. Atacarea navelor civile pe rutele de navigație din vestul Mării Negre și încă în ape teritoriale, au indicat trecerea la un alt nivel al confruntării, cu scopuri mai largi, pe care Rusia (în principal) nici nu se străduiește să le ascundă.

Noile scopuri care se întrevăd în spatele atacurilor asupra navelor civile care au drept destinație sau punct de plecare porturile României, Bulgariei și Turciei de la Marea Neagră provoacă un nivel crescut de preocupare. Este, bănuiesc, și motivul pentru care președintele Nicușor Dan a lăsat deoparte precauțiile diplomatice în interviul acordat Bloomberg[13]:

„Avem războiul din Ucraina, agresiunea rusă și efectele colaterale, precum dronele care cad pe teritoriul nostru. Dar, pe de altă parte, putem vedea întregul război hibrid pe care rușii îl desfășoară împotriva tuturor țărilor europene, adică atacuri cibernetice, sabotaje și dezinformare. Și, bineînțeles, acest lucru afectează societățile noastre. Ca să fiu sincer, nu am fost pregătiți pentru un astfel de război hibrid. (…) Acum, în Marea Neagră, nu mai este  un incident. Pentru ca o dronă să lovească o navă, nava trebuie să fie țintită, pentru că spațiul e foarte mare. (…) Am devenit mai bine echipați pentru a răspunde acestor provocări. Trebuie să rămânem calmi și să ne pregătim mai bine pentru lunile și anii următori. Și, bineînțeles, să continuăm să sprijinim Ucraina.”

Întrebat de jurnaliștii Bloomberg dacă Europa subestimează pericolul, Președintele Dan a menționat că este de acord cu evaluarea potrivit căreia Europa subestimează amenințarea reprezentată de Rusia, în condițiile în care aceasta nu se limitează să ducă un război convențional în Ucraina, ci are obiective mai largi, care vizează în general toate statele membre al Uniunii Europene.

După incidentul de la Galați, s-au făcut remarcate mai multe luări de poziție care au acuzat Rusia că acționează deliberat, provocând incidente pe Flancul de Est al NATO. Ursula von der Leyen, referindu-se la faptul că o dronă rusească a lovit o zonă dens populată din România, rănind civili, a atras atenția că incidentul s-a produs pe teritoriul Uniunii Europene. Situație în care și-a reafirmat solidaritatea cu România și sprijinul pentru consolidarea securității flancului estic.[14] Kaja Kallas, înaltul reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe, a calificat încălcarea spațiului aerian românesc drept o încălcare inacceptabilă a suveranității unui stat membru și o escaladare imprudentă care amenință securitatea regională.[15]

Mark Rutte, secretarul general al NATO, a condamnat comportamentul Rusiei ca fiind periculos pentru toate statele membre ale Alianței și a afirmat că efectele războiului împotriva Ucrainei nu se opresc la frontiera ucraineană.[16] Matthew Whitaker, ambasadorul Statelor Unite la NATO, și-a exprimat solidaritatea cu persoanele rănite la Galați și a adăugat că Statele Unite vor apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO: „Suntem alături de România, aliatul nostru NATO, și condamnăm această incursiune nesăbuită pe teritoriul său.”[17]

Jim Risch, președintele Comisiei pentru Relații Externe a Senatului Statelor Unite, a descris încălcarea spațiului aerian românesc de către Rusia și lipsa de respect față de civili drept inacceptabile și a cerut consolidarea descurajării și transmiterea unui mesaj clar că aliații nu vor ceda niciun teritoriu NATO. Nu a existat însă o poziție exprimată de Casa Albă nici la acel moment , nici în urma incidentelor recente, cu atacuri asupra navelor civile în vestul Mării Negre.

Cât privește poziția Moscovei, aceasta este invariabil aceeași, fie că este vorba despre incursiuni aeriene neautorizate sau de atacuri asupra navelor civile, fie în apele teritoriale fie în zona economică extinsă a României ori Bulgariei: nu există dovezi concludente că Rusia ar fi implicată.[18]

DESCURAJARE ȘI RĂSPUNS VERSUS EXPECTATIVĂ PRIMEJDIOASĂ

Marți, 20 octombrie ac., ambasadorii NATO s-au reunit la Bruxelles pentru a analiza situația din vestul Mării Negre și a conveni asupra unor măsuri de răspuns. Potrivit purtătorului de cuvânt militar al NATO, colonelul Martin L. O’Donnell, s-a decis ca Alianța să desfășoare imediat aeronave de patrulare maritimă suplimentare, sisteme radar și drone specializate. De asemenea, statele membre au desfășurat sau vor desfășura personal de informații și echipe de specialiști pentru a efectua examinări criminalistice ale explozibililor utilizați în atacuri.

Deși analiștii militari au sugerat implicarea Rusiei, NATO nu a atribuit oficial atacurile niciunei țări, iar Moscova nu și-a recunoscut responsabilitatea. Purtătorul de cuvânt principal al NATO, Allison Hart, a declarat că Alianța și-a consolidat deja prezența de-a lungul flancului estic, inclusiv prin capacități de contracarare a dronelor.[19]

După reuniunea de la sediul NATO din Bruxelles de marți și atacul de vineri asupra navei Khoryv, care s-a scufundat și a avut ca urmări și pierderea vieții a patru marinari, Defense Romania a publicat un articol[20] în care își pune întrebarea dacă nu cumva Alianța tratează situația din Marea Neagră în mod diferit:

„Alianța reacționează, însă problema este că implicarea se limitează la supraveghere, culegere de informații și conștientizare a situației, nu include escortarea navelor comerciale și nici o operațiune menită explicit să oprească atacurile. NATO nu a atribuit oficial Moscovei loviturile, deși numeroși analiști consideră implicarea rusă foarte probabilă. Diferența dintre a observa și a proteja este esențială. (…) Obligațiile juridice din Tratatul Nord-Atlantic sunt identice pe tot flancul estic, «de la Oceanul Arctic până la Marea Neagră», cum îl descrie Alianța. Disponibilitatea politică de a le activa nu este însă garantat egală, iar Moscova nu are nevoie să schimbe litera tratatului, ci doar să afle unde se află, în practică, linia efectivă.”

Situația este complicată mai degrabă nu atât de viziunea oficialilor NATO de la Bruxelles, cât de atitudinea inegală a statelor NATO din regiune față de acțiunile care pun în pericol navigația civilă în vestul Mării Negre. În sesiunea din 23 octombrie ac. a Parlamentului European, s-a consemnat atitudinea rezervată a Sofiei:

„Eurodeputații regretă  răspunsul diplomatic slab al Sofiei față de Rusia și solicită prim-ministrului Bulgariei, Rumen Radev, să coreleze cererile de solidaritate cu acțiuni concrete. Deputații îndeamnă Bulgaria să nu mai amâne participarea sa la inițiativa antidrone a NATO privind capacitățile de apărare aeriană împotriva amenințărilor aeriene de nivel inferior.”[21]

Tabel măsuri de securizare a navigației civile în vestul Mării Negre

Atât Sofia, cât și Istanbulul sunt mai atente la susceptibilitățile Kremlinului și insistă pe ideea că responsabilitatea pentru atacurile asupra rutelor de transport naval din vestul Mării Negre este distribuită și nu poate fi atribuită doar Rusiei. Sofia a cerut sprijin NATO inclusiv pentru expertiza criminalistică a cazurilor de atacuri asupra navelor civile, pentru certificarea dovezilor.

Faptul că există diferențe de abordare și de implicare între România, Bulgaria și Turcia în privința amenințărilor la adresa incursiunilor neautorizate de drone și a atacurilor asupra navelor civile pune inclusiv Alianța într-o poziție dificilă în privința măsurilor pe care le-ar putea iniția și pune în aplicare în Marea Neagră.

În timp ce amenință navigația în Marea Neagră, Rusia și-a diversificat soluțiile pentru propriile exporturi pe rute navale. Pentru exporturile de cereale, Rusia a direcționat rutele de transport către Marea Caspică și Marea Baltică, iar la Baltica a beneficiat inclusiv de facilitățile portuare ale Letoniei, stat membru NATO.[22]

Îndată ce guvernul Luca Niculescu s-a instalat, ministrul de externe Dan Neculăescu, fost ambasador la NATO, a demarat consultările cu partenerii noștri pentru a identifica soluțiile cele mai potrivite de cooperare în implementarea de soluții care să întărească securitatea frontierei noastre maritime, a infrastructurilor critice la frontiera estică, din Marea Neagră și Dunăre.

Sâmbătă, 24 octombrie ac., Dan Neculăescu a purtat o discuție cu Jean-Noël Barrot, ministrul francez de externe, având ca subiect central situația de la Marea Neagră: „Salut contribuția Franței ca națiune-cadru a grupului de luptă al NATO din România, precum și dorința sa de a ne ajuta să răspundem nevoilor noastre concrete de capacitate la Marea Neagră”, a consemnat Neculăescu într-o postare pe X.com.[23]

Aeronava de patrulare maritimă Dassault-Breguet Atlantique 2 – Standard 6. Sursa: seaforces.org

Franța este statul NATO care a răspuns imediat solicitărilor de sprijin din partea României și Bulgariei și a trimis la Marea Neagră un avion de patrulare maritimă. Aeronava, de tip Dassault-Breguet Atlantique 2 – Standard 6, este considerată una dintre cele mai performante în patrularea maritimă și lupta anti-submarin din lume. A fost implicată, de când este desfășurată în zonă, și în operațiunile de salvare pe mare în cazurile navelor civile atacate cu drone.[24]

Tot sâmbătă, Neculăescu a purtat o discuție cu Hakan Fidan, ministrul turc de externe, centrată de asemenea pe situația din Marea Neagră: „Avem în față o agendă bilaterală bogată și o prioritate comună: o Mare Neagră mai sigură. Atacurile asupra navelor comerciale sunt inacceptabile. În calitate de aliați din regiunea Mării Negre, trebuie să acționăm împreună. Vom colabora mai strâns în cadrul NATO și vom intensifica discuțiile trilaterale cu Bulgaria. Ce se întâmplă în Marea Neagră afectează țări din întreaga lume”, a rezumat Neculăescu discuția într-o postare pe X.com.[25]

Pe același subiect, Dan Neculăescu a derulat consultări cu Kaja Kallas, înaltul reprezentant al Uniunii, cu Velislava Petrova, ministra de externe a Bulgariei, cu Mihai Popșoi, ministrul de externe al Republicii Moldova, dar și cu miniștrii de externe ai statelor baltice: Margus Tsahkna – Estonia, Baiba Braže – Letonia și Kęstutis Budrys – Lituania.[26]

Scopul acestor runde de consultări este, din perspectiva Bucureștiului, menținerea subiectului securității la Marea Neagră în centrul deciziilor Uniunii Europene și NATO, respectiv coordonarea strânsă pe Flancul Estic a statelor membre NATO. În primă urgență, operaționalizarea hub-ului de securitate maritimă la Marea Neagră, proiect care implică alături de România, Turcia și Bulgaria.

Financial Times a publicat un articol – „Black Sea is now the world’s deadliest shipping route” – preluat de presa din Turcia[27], dar și din România. Cei de la Financial Times nu s-au ferit să pună degetul pe rană:

„Marea Neagră a devenit, în acest an, cea mai periculoasă zonă maritimă pentru marinarii de pe navele comerciale – depășind Golful –, pe măsură ce Rusia și Ucraina își intensifică atacurile asupra transportului maritim comercial, iar violențele se extind spre apele statelor membre NATO. Peste 570 de nave au fost lovite în Marea Neagră în acest an, iar cel puțin 40 de marinari și-au pierdut viața. Prin comparație, în zona Strâmtorii Ormuz au fost confirmate 24 de decese.”

Publicația britanică subliniază că în jur de 90% dintre atacurile asupra navelor comerciale civile din ultima lună și jumătate, în Marea Neagră, sunt atribuite Rusiei. Türkiye Today subliniază însă că Ucraina, prin campania împotriva flotei din umbră a Rusiei, a reprezentat un factor major al escaladării atacurilor din Marea neagră. Forțele ucrainene susțin că au lovit peste 300 de nave rusești într-un interval de 11 săptămâni; spre finalul verii intensitatea atacurilor Kievului a scăzut.

Din momentul în care, în aprilie 1783, Ecaterina a II-a a emis manifestul prin care a decis anexarea Hanatului Crimeei la Imperiul Rus, temerile că Marea Neagră poate deveni un lac rusesc au prins contur. De altfel, la sfârșit de secol XVIII, început de secol XIX, țarii ruși considerau de datoria lor să cucerească Constantinopolul și să stăpânească Balcanii. Războiul Crimeii (1853 – 1856) a marcat prima încercare serioasă a Occidentului de a stăvili planurile imperiului Rus pentru zona Mării Negre.

În mod recurent, chestiunea controlului Mării Negre revine de fiecare dată când un conducător al Rusiei decide să se confrunte cu Occidentul în Europa. Ordinul de invadare a Ucrainei dat de Vladimir Putin în februarie 2022 a deschis ostilitățile împotriva Occidentului printr-un război cinetic. Escaladarea la Marea Neagră nu a întârziat. Mai întâi a fost amenințarea minelor marine, au urmat incursiunile dronelor aeriene „rătăcite”, continuă cu atacarea sistematică a rutelor navale din vestul bazinului maritim.

Toate aceste evoluții necesită un răspuns coerent și ferm. România nu este încă pregătită să facă parte din acest efort, atât din punct de vedere militar, cât și din punct de vedere politic. Dar, începând cu acest an, pare să-și fi schimbat totuși atitudinea. Schimbarea de atitudine este evidentă la Palatul Cotroceni, mai puțin clară la Palatul Victoria și are o opoziție puternică în segmentul partidelor extremiste, autodesemnate ca „suveraniste”.

Pe măsură ce amenințarea crește, România nu are altă cale decât să-și reducă vulnerabilitățile, pentru a contribui la diminuarea presiunilor la care este supusă la frontiera estică; atât vulnerabilitățile în plan militar, cât și pe cele în plan politic și social.

În plus, trebuie să contribuie activ la aglutinarea unui răspuns coerent și rapid la nivel regional, cu sprijinul NATO și al Uniunii Europene, care să descurajeze practica atacurilor asupra rutelor navale ce-i afectează interesele economice și de securitate. Orice ezitare sporește amenințările la adresa securității noastre naționale și nu cred că poate fi loc de îndoieli în acest sens.

[1] https://hotnews.ro/nicusor-dan-pentru-presa-americana-rusia-incearca-sa-ne-provoace-noi-vrem-sa-ne-pastram-calmul-si-sa-doboram-dronele-2384130

[2] https://hotnews.ro/nava-lovita-de-drona-in-marea-neagra-2384295

[3] https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/directia-judeteana-de-statistica-constanta-evolutia-principalilor-indicatori-statistici-ai-judetului-in-ianuarie-2026-numarul-turistilor-in-scadere-933272.html

[4] https://www.voydar.com/port/bgboj-burgas

[5] https://www.voydar.com/port/bgvar-varna

[6] https://wits.worldbank.org/trade/comtrade/en/country/ROM/year/2025/tradeflow/Imports/partner/ALL/product/2709

[7] https://oeil.europarl.europa.eu/oeil/fr/procedure-file?reference=2026/2933(RSP)

[8] https://www.euronews.ro/articole/ce-inseamna-santinela-estica-lansata-de-nato-dupa-atacul-rusiei-asupra-poloniei

[9] https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/sedinta-consiliului-suprem-de-aparare-a-tarii1792687895

[10] https://www.mapn.ro/index.php

[11] Ibidem

[12] https://hotnews.ro/doua-drone-doborate-deasupra-marii-negre-dupa-ce-au-intrat-in-spatiul-teritorial-romanesc-2378801

[13] https://www.youtube.com/watch?v=M4U78HQdnOE

[14] https://agerpres.ro/romania-in-lume/2026/05/29/drona-cazuta-in-galati-rusia-a-depasit-inca-o-linie-afirma-ursula-von-der-leyen–1561118

[15] https://agerpres.ro/romania-in-lume/2025/09/15/lideri-ue-solidari-cu-romania-dupa-intrarea-unei-drone-ruse-in-spatiul-aerian-al-tarii-noastre–1484200

[16] https://www.marketscreener.com/news/reactions-to-drone-incident-in-romania-ce7f5ddbdb8bf621

[17] https://agerpres.ro/romania-in-lume/2026/05/29/drona-cazuta-in-galati-ambasadorul-sua-la-nato-condamna-incidentul–1561233

https://safety4sea.com/nato-to-boost-black-sea-surveillance-following-deadly-attacks/[18] https://russiaun.ru/en/news/01062026

[19] https://safety4sea.com/nato-to-boost-black-sea-surveillance-following-deadly-attacks/

[20] https://www.defenseromania.ro/nave-lovite-in-apele-romanesti-un-test-pentru-alianta-marea-neagra-zona-in-care-moscova-poate-afla-cel-mai-ieftin-unde-se-opreste-nato_651294.html

[21] https://cursdeguvernare.ro/pe-ue-trebuie-sa-ia-in-considerare-o-operatiune-navala-in-regiunea-marii-negre-discutii-despre-santinela-nato-de-la-marea-neagra.html

[22] https://hotnews.ro/o-ruta-neasteptata-pentru-exporturile-de-cereale-ale-moscovei-in-septembrie-doua-treimi-au-trecut-printr-o-tara-considerata-o-adversara-a-rusiei-2385759

[23] https://www.g4media.ro/dan-neculaescu-jean-noel-barrot-securitate-marea-neagra.html

[24] https://stirileprotv.ro/stiri/international/franta-a-trimis-unul-dintre-cele-mai-puternice-avioane-din-lume-sa-survoleze-apele-romaniei-capabil-sa-vaneze-submarine-nucleare.html

[25] https://www.g4media.ro/ministrul-dan-neculaescu-atacurile-asupra-navelor-comerciale-din-marea-neagra-sunt-inacceptabile-romania-si-turcia-vor-intensifica-cooperarea-cu-bulgaria.html

[26] https://www.caleaeuropeana.ro/dan-neculaescu-discutii-cu-kaja-kallas-si-omologii-din-r-moldova-statele-baltice-si-bulgaria-securitatea-flancului-estic-si-hub-ul-de-la-marea-neagra-printre-prioritati/

[27] https://www.turkiyetoday.com/region/black-sea-overtakes-gulf-as-worlds-deadliest-shipping-route-report-3231015?s=1