„O încercare de bruscare a pieței, printr-o plafonare arbitrară a prețurilor, poate conduce la penurie. Pe de altă parte, o scădere a accizelor trebuie să garanteze o reducere de prețuri și să fie suportabilă de bugetul votat astăzi pentru 2026, în condițiile reducerii deficitului. Și de această dată refuz să vând soluții populiste, care să creeze aparența unui ajutor, în spatele căruia să apară noi dezechilibre și costuri. Oricare vor fi soluțiile pe care le vom adopta, ele trebuie gândite până în cele mai mici detalii, astfel încât să producă beneficiile maxime posibile, cu efecte adverse minime. La asta lucrăm și asta vom livra.”[1] – Ilie Bolojan
BENZINA, CÂT E BENZINA? DAR MOTORINA?
Orice discuție despre prețul carburanților auto trebuie să aibă în vedere modul de formare al acestuia, în varianta cu amănuntul, adică la pompă. Dacă se înțelege formula de calcul, atunci multe aspecte ale discuției pot fi mai ușor analizate, luând componentă cu componentă. Atunci când există o presiune pe lanțul de aprovizionare, adică o cerere în piața mondială care depășește semnificativ oferta, indiferent de motive, nimeni nu se poate aștepta la scăderi ale prețului la pompă.
Mai mult decât atât, în cauză este o piață prin definiție volatilă, așa încât o dublă presiune – adică pe lângă presiunea exercitată de o ofertă în scădere și o cerere în creștere să apară și o presiune de control a prețului vânzării cu amănuntul – alimentează sporirea incertitudinilor până în punctul în care riscurile depășesc disponibilitatea comercianților de a și le asuma. Acesta este punctul de inflexiune din care se poate instala penuria, iar anticiparea și prevenirea acestui moment trebuie să fie principala sarcină a autorităților statului și motivul de căpătâi pentru un dialog permanent al instituțiilor cu actorii prezenți în piață.
Formula generică de calcul pentru prețul cu amănuntul la carburanți auto:
Prețul cu amănuntul la pompă = (Prețul de cost al carburantului / Prețul de achiziție din import + Acciză + Marjă comercială) x (1 + TVA)
Componentele prețului cu amănuntul la pompă sunt:
•Costul de producție și de import. Acesta este prețul produsului la rafinărie, influențat direct de cotația internațională a petrolului Brent și de cursul valutar. Include costurile cu achiziția țițeiului, procesarea în rafinărie și transportul către benzinării.
•Accizele, adică o sumă fixă adăugată pe litru stabilită prin Codul Fiscal, care se actualizează periodic, în general la început de an.
•Marja comercială a companiei, care include profitul companiei petroliere și costurile stației de distribuție.
•Taxa pe valoarea adăugată, de 21% asupra valorii de vânzare a carburantului, incluzând costul de producție, acciza și marja de profit.
Cotațiile petrolului influențează în mod evident prețul cu amănuntul, la fel și nivelul accizei sau al cotației de TVA. Marja este spațiul de cost în care comerciantul poate manevra pentru a se alinia la prețurile din piață. Mai intervin în formarea prețului cu amănuntul cotația valutară a leului în raport cu dolarul, dar și deciziile politice: modificări ale nivelului accizei sau de TVA, plafonări de prețuri etc. Este de notorietate, în orice caz, că în România taxele reprezintă peste 50% din prețul cu amănuntul al carburanților la pompă.
PRINCIPALII ACTORI AI PIEȚEI AUTOHTONE DE CARBURANȚI
1. Rețeaua OMV Petrom
OMV Petrom deține o rețea extinsă de aproximativ 780 de benzinării în regiune[2], operând sub brandurile OMV și Petrom (cu MyAuchan). În 2024, compania a început un proces masiv de rebranding a stațiilor, actualizând sigla veche din anul 1995. Stațiile sub sigla „OMV” sunt considerate premium, deci practică o marjă comercială mai mare și oferă anumite produse cu nivel calitativ superior, iar stațiile sub sigla tradițională „Petrom” sunt considerate economice și au în oferta de servicii și market-uri MyAuchan care oferă produse alimentare.
Rețeaua de distribuție a carburanților operată de OMV Petrom Marketing SRL este cea mai importantă, cu o cifră de afaceri care echivalează cu cea a următorilor doi competitori (Rompetrol și Mol). Cifra de afaceri a OMV Petrom Marketing SRL în anul 2024 a fost de 24,494 miliarde de lei, cu un profit de 574,621 milioane de lei. Față de anul 2023, compania a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri de 6,32%. În 2024, OMV Petrom Marketing a raportat un număr mediu de 205 angajați.
Sursa: Termene.ro
2. Rețeaua Rompetrol
La sfârșitul anului 2024, Rompetrol Downstream – divizia de retail a grupului KMG International în România, opera o rețea de distribuție formată din 1.342 puncte de vânzare în țară, incluzând stații proprii de carburanți auto, stații mobile și benzinării partenere. Rompetrol Downstream coordonează activitatea a șase depozite, poziționate în Arad, Craiova, Mogoșoaia, Șimleu Silvaniei, Vatra Dornei și Zărnești, pentru a asigura distribuția de carburanți în toată țara.
Cifra de afaceri a Rompetrol Downstream SRL a fost de 13,302 miliarde de lei în anul 2024, cu un profit de 136,367 milioane de lei. Comparativ cu anul 2023, compania a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri cu 7,82%. Numărul mediu raportat de angajați a fost de 449 în 2024.
Sursa: Termene.ro
3. Rețeaua Mol Romania
Mol România operează o rețea extinsă de 237 de stații de servicii la nivel național, cu două depozite de carburanți la Giurgiu și Tileagd și un terminal GPL la Tileagd. Grupul Mol este o companie integrată de petrol, gaze naturale, petrochimie și retail, cu sediul central în Budapesta, Ungaria. Desfășoară operațiuni în peste 30 de țări. Controlează trei rafinării și două unități petrochimice în Ungaria, Slovacia și Croația. Deține o rețea de aproape 2.400 de stații de carburanți în 10 țări din Europa Centrală și de Sud-Est.
Sediul social al Mol România este la Cluj-Napoca, cel de business este la București, la care se adaugă un birou administrativ la Arad. CEO-ul Gábor Mozga conduce Mol România din anul 2024. Din acest an, Tibor Gyurits conduce divizia de retail a Mol România. CFO-ul Mol România este Petrina Makakova.
Mol Romania Petroleum Products SRL a înregistrat în 2024 o cifră de afaceri de 9,566 miliarde de lei, cu un profit de 166,069 milioane de lei. Față de anul 2023, cifra de afaceri a crescut cu 4,40%. Numărul mediu de angajați în 2024 a fost de 278.
Sursa: Termene.ro
4. Rețeaua Lukoil Romania
Rețeaua Lukoil România SRL înseamnă 321 de stații de carburanți pentru vânzarea cu amănuntul. În februarie 2026, a fost adoptată Hotărârea de Guvern nr.69, prin care s-a creat cadrul de instituire a mecanismului supravegherii extinse din partea statului asupra activelor Lukoil România, adică rafinăria de la Ploiești și cele 321 de stații de carburanți. Ca administrator a fost numit Ion Bogdan Bugheanu[3], care ocupă funcție de consilier în cadrul Ministerului Energiei.
Despre Ion Bogdan Bugheanu:
Ion Bogdan Bugheanu a fost anterior director financiar la compania de dezvoltare și administrare de active imobiliare a Niro Investment, din grupul de firme Niro, controlat de omul de afaceri Nicolae Dumitru[4]. Clitemnestra Gâdea, soția lui Ion Bogdan Bugheanu, este mâna dreaptă a lui Nicolae Dumitru în cadrul grupului Niro, unde care ocupă mai multe poziții de top management. Clitemnestra Gâdea a fost consilier general din partea PSD în Consiliul General al Municipiului București, iar în anul 2009 apărea printre finanțatorii Partidului „Inițiativa Națională„ fondat de Cozmin Gușă.
Cum Lukoil este supusă sancțiunilor instituite de Trezoreria Statelor Unite, iar vânzarea activelor Lukoil International GmbH către concernul american Carlyle nu este definitivată, gestionarea activelor sale în România implică și că statul se asigură că fondurile rezultate din activitatea comercială nu vor alimenta mașina de război a Rusiei, până când noul proprietar își va intra în drepturi și va decide cum administrează și activele din țara noastră.
Rafinăria Lukoil este deocamdată oprită. Repornirea presupune capital de lucru și surse de aprovizionare predictibile (cantități, durată contractuală, trasee logistice etc.). Ministerul Energiei a anunțat că intenționează să repornească rafinăria și să o alimenteze cu țiței din Azerbaidjan și Kazahstan. De îndată ce va fi obținută o derogare din partea Trezoreriei Statelor Unite, se va intra în procedurile tehnice și comerciale de repornire.[5]
Cât despre Lukoil Romania SRL, cifra de afaceri în anul 2024 a fost de 11,163 miliarde de lei, cu o pierdere de 145,253 milioane de lei. Creșterea cifrei de afaceri în anul 2024 față de anul 2023 a fost marginală, de 0,51%. Numărul mediu de angajați în 2024 a fost de 203.
Sursa: Termene.ro
5. Rețeaua Socar Petroleum
Conform datelor publice oferite de companie, Socar Petroleum SA deținea la finele anului anterior un număr de 91 de benzinării în România, localizate în 30 de județe. Socar Romania este interesată să-și extindă rețeaua de distribuție a carburanților auto în România, motiv pentru care a testat oportunitatea de a achiziționa în parte sau integral rețeaua de stații de carburanți a Lukoil Romania[6].
Socar Petroleum SA, conform datelor publice[7], a avut în anul 2024 o cifră de afaceri de 3,634 miliarde de lei și un profit de 27,693 milioane de lei. Comparativ cu anul 2023, cifra de afaceri a companiei înregistrase o de 33,55%. Numărul mediu de angajați raportat în anul 2024 a fost de 740.
Sursa: Termene.ro
Hamza Karimov, CEO-ul Socar Romania din anul 2007, i-a făcut loc în anul 2024 unui nou manager general, tânărul Ramil Asadulzade (avea 36 de ani la investire). Asadulzade fusese până la finele anului 2023 CFO al Socar Romania. COO în cadrul companiei este Ramin Aliyev, manager resurse umane este Bibiana Constantin (anterior pe poziții similare la Companiile lui Ștefan Vuza și la Electrica), iar manager al lanțurilor logistice este Florin Georgescu.
Hamza Karimov, pe de altă parte, a rămas să facă afaceri în România, pentru că s-a asociat cu Ilan laufer (fost ministru pentru mediul de afaceri în guvernul Mihai Tudose) pentru un proiect comercial de tip drive-in în Otopeni, aproape de Aeroportul Internațional Henri Coandă.
6. Rețeaua Oscar Downstream
Oscar Downstream SRL este o companie ce face parte din Alfa Group. Alfa Group a fost fondat de antreprenorul Alin Niculae. Alfa Group reunește mai multe companii, pe lângă Oscar Downstream (divizia Petrol & Gaze): Akcent Development – imobiliare; Onix Asigurări – asigurări de garanții corporate; Roca Investments – private equity sau Alfa Property & Facility Management. Alin Niculae l-a cooptat pe avocatul Mihai Măcelaru – cu experiență în piața de fuziuni și achiziții și imobiliare – pentru poziția de CEO al Alfa Group; Francisca Grigorescu și Angelo Niculae, copiii lui Alin Niculae, ocupă în cadrul grupului poziții de investment associate.
Oscar Downstream este caracterizat ca fiind cel mai important distribuitor independent de motorină în piața autohtonă de profil. Conform cifrelor disponibile public[8], cifra de afaceri Oscar Downstream SRL a fost de circa 7,019 miliarde de lei în anul 2024 și un profit de 255,217 milioane de lei. Față de anul 2023, cifra de afaceri raportată a fost în scădere cu 3,77%. Numărul de angajați al Oscar Downstream în anul 2024 a fost în medie de 485.
Sursa: Termene.ro
Rețeaua Oscar Downstream 2024 depășise 120 de stații la finele anului 2024; o parte dintre acestea sunt benzinării în franciză sub brandul „RO”, altele sub brandul „DIESELpoint Access”. Capacitatea de depozitare a rețelei este de 500 metri cubi, în șapte depozite, din care patru sunt investiții greenfield.
ÎN CĂUTAREA ECHILIBRULUI: CRESC PREȚURILE, CREȘTE COSTUL VIEȚII
„Astăzi am studiat un scenariu, un scenariu ipotetic, teoretic și foarte puțin probabil, dar totuși am vrut să vedem care sunt consecințele – ce s-ar întâmpla dacă mâine brusc s-ar opri războiul și brusc ar fi reluate toate activitățile prin strâmtoarea Ormuz, tot ce este blocat astăzi în lume. Și am constatat că ar fi existat în scenariul acesta o creștere în următoarele trei săptămâni a prețului, adică n-ar scădea prețul imediat, după care am intra într-o scădere a prețurilor, dar cu toate astea n-am ajunge sub 9 lei până la sfârșitul anului. Acest aspect arată că ideea care este vehiculată, că poate cumva este doar o acțiune care va trece și va fi rezolvată de la sine, nu stă în picioare pur și simplu în momentul de față, și ca atare momentul așteptării a trecut, e nevoie să trecem la acțiune (…)”[9] – declarația îi aparține expertului în energie Dumitru Chisăliță, de la Asociația „Energia Inteligentă”.
Dumitru Chisăliță este primul expert autohton care a evocat prețuri de peste 10 lei per litru la motorină și benzină încă din primele zile ale conflictului declanșat de atacurile Israelului și Statelor Unite asupra Iranului. În aceste zile își vede estimarea confirmată. Bănuiesc că este conștient și de faptul că a contribuit la crearea condițiilor subiective care au alimentat cursa locală a prețurilor la pompă.
Conflictul care a degenerat între Iran și coaliția Israel – Statele Unite a perturbat funcționarea unor instalații energetice majore, amenințând o parte semnificativă a aprovizionării globale și forțând țările să obțină surse alternative de energie, mai scumpe. Lumea asistă la fluctuații bruște ale cotațiilor globale ale petrolului, țițeiul Brent ajungând la peste 110-120 de dolari pe baril, mai ales din cauza amenințărilor la adresa navigației în siguranță prin strâmtoarea Ormuz.
Prețurile petrolului au crescut cu aproximativ 50% la scurt timp după începerea conflictului, chiar din 28 februarie 2026. Țițeiul Brent a crescut cu 10%, ajungând la peste 82 de dolari per baril, și apoi a depășit 110 dolari per baril. Deși administrația Trump afirmat că piața carburanților auto va rămâne predictibilă, prețurile benzinei din Statele Unite au crescut cu peste 30% (peste 90 de cenți pe galon) în primele zile ale conflictului. În România prețurile au crescut în același interval cu un procent similar, între 28% și 31%.
Situația rămâne volatilă, prețurile reacționând brusc la amenințări și evoluțiile războiului, ceea ce a dus la creșterea costurilor pentru consumatori, companii aeriene și industrie, în special în Asia și Europa.
„Mă bucur să dau vestea că Statele Unite ale Americii și Iranul au purtat, în ultimele două zile, conversații foarte bune și productive cu privire la o încetare completă și totală a ostilităților în Orientul Mijlociu. Pe baza modului în care s-au purtat aceste discuții profunde, detaliate și constructive, care vor continua pe întreg parcursul săptămânii, am cerut Departamentului de Război să amâne toate atacurile militare împotriva centralelor electrice și a infrastructurii energetice iraniene cu cinci zile, în funcție de succesul întâlnirilor și discuțiilor în curs. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei probleme!”[10]
Declarația de mai sus îi aparține președintelui Donald J. Trump și a făcut obiectul unei postări în rețeaua „Truth Social”, business-ul social media care-i aparține. În ciuda faptului că liderii Iranului nu au confirmat sau infirmat declarația, că nu se cunoaște care este poziția Ierusalimului în chestiune, piețele au reacționat imediat.
Prețul țițeiului Brent a scăzut cu 13%, la aproximativ 96 de dolari pe baril; indicele FTSE 100 era raportat în creștere cu 0,5%, după ce scăzuse anterior cu peste 2%; prețurile gazelor naturale au scăzut de la 2,15 dolari per baril la aproximativ 1,9 dolari per baril.
Așa arată volatilitatea pieței și de aici trebuie să pornească cu analiza de risc cei care gândesc politici publice și planuri de contingență. Protecția pieței, protecția consumatorilor și protecția socială sunt în egală măsură importante și, cel puțin deocamdată, par să se afle într-un raport contradictoriu.
Este doar o aparență. Avem de-a face cu o criză, declanșată de un conflict militar și care se manifestă prin succesiuni greu de anticipat de șocuri de preț, care reflectă fidel riscurile ca un procent important de resursă energetică clasică, cum este petrolul din Golf, să devină indisponibilă pe termen scurt și mediu. Efectele acestei crize nu ocolesc pe nimeni și dovada cea mai bună sunt chiar Statele Unite.
România are teoretic la dispoziție o capacitate de rafinare de aproximativ 11,5 – 11,6 milioane de tone per an de țiței și motorine, la un consum puțin mai mare de 7 milioane de tone de carburant auto anual.[11] Doar că producția internă de țiței nu satisface mai mult de 20% – 22% din capacitatea de rafinare, așa că suntem dependenți de importurile de materie primă. Anul trecut, în România s-au extras 2,472 milioane tep[12] țiței și s-au importat 8,894 milioane tep. Producem cam 4 milioane de tone de motorine, dar consumăm aproape 6 milioane de tone, deci oricum importăm; importăm și pentru rafinare, dar și pentru comercializare.[13]
Putem controla prețurile la import în vreun fel? Evident că nu. Deci, în mod real, o reglementare a input-urilor la rafinare este imposibilă. În aceste condiții un control al prețurilor la poarta rafinăriilor este riscant, pentru că poate pune aprovizionarea cu materie primă sub semnul întrebării în condiții de volatilitate. Dacă nu poți plafona prețurile le producător ce mai rămâne? Să acționezi eventual asupra marjei comerciale, a nivelului accizei și a TVA-ului. O reducere a accizei și sau a TVA-ului ar putea reduce prețul la pompă? Poate da, poate nu, experiențele anterioare nu ne dau speranțe.
Așadar, un singur tip de intervenție mai rămâne: subvenționarea într-un fel sau altul a unei părți din prețul la pompă de către stat. Dacă statul are fonduri în bugetul general care să-i permită acest lucru.
Mai există și o altă variantă, dar nu ne place să ne gândim la ea, să o evocăm: scăderea cererii. Mai puține drumuri inutile cu autoturismul, folosirea transportului în comun, optimizarea transporturilor de marfă, renunțarea la zborurile de plăcere cu avionul și așa mai departe. Se reduce cererea, se reduce presiunea asupra ofertei și planurile belicoase ale Iranului, bazate pe consumerismul occidental, devin în parte inutile. Dar, cum spuneam, ideea strângerii curelei nu ne place. Război sau nu, vrem să ne păstrăm confortul intact.
[1] https://hotnews.ro/ilie-bolojan-despre-reducere-preturior-la-carburanti-refuz-sa-vand-solutii-populiste-o-incercare-de-bruscare-a-pietei-poate-conduce-la-penurie-2199497
[2] cifră valabilă la finalul anului 2023
[3] https://www.g4media.ro/exclusiv-bogdan-bugheanu-supraveghetorul-activelor-lukoil-propus-de-ministerul-energiei-a-comis-un-accident-in-2017-baut-la-volan-unul-dintre-raniti-si-a-retras-plangerea-dupa-ce-a-primit-bani-i.html
[4] https://www.riseproject.ro/investigations/uncategorized/iluzia-lui-niro/
[5] https://www.libertatea.ro/stiri/stiri-ploiesti-rafinaria-petrotel-lukoil-repornita-cu-derogare-din-sua-anunta-bogdan-ivan-5656926
[6] https://www.libertatea.ro/stiri/ce-optiuni-are-romania-pentru-rafinaria-petrotel-si-benzinariile-lukoil-socar-posibil-cumparator-intr-o-vanzare-viitoare-5516407
[7] https://termene.ro/firma/12546600-SOCAR-PETROLEUM-SA
[8] https://termene.ro/firma/13991630-OSCAR-DOWNSTREAM-SRL
[9] https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/daca-razboiul-se-opreste-maine-motorina-n-ar-scadea-sub-9-lei-litru-pana-la-finalul-anului-afirma-dumitru-chisalita-presedinte-aei-3685815?__grsc=cookieIsUndef0&__grts=59142272&__grua=91e1a2a41c0741f7f47615ab9de2fb8a&__grrn=1
[10] https://www.bbc.com/news/live/ce35wke27ynt
[11] https://www.g4media.ro/productia-de-titei-a-romaniei-a-scazut-cu-76-in-2025-cum-se-explica-scaderea-care-se-va-mentine-si-anii-urmatori-statistica.html
[12] Tone echivalent petrol
[13] https://economedia.ro/cat-de-dependenta-este-romania-de-benzina-si-motorina-din-import-in-rafinare-situatia-este-critica.html
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Cum isi obtin americanii o parte din energie? Ati auzit de fracking si de Pungesti? Iata ca aveti ce v-ati dorit si nu numai Romania, ci si intreaga Europa.
Si grasa si frumoasa si devreme acasa nu se poate.
Scoateti de la arhiva articolele Domnului Profesor Cranganu, poate intelegeti ceva!
Despre gaz si petrol rusesc nu e voie sa se vorbeasca.
statul nu doreste sa-si reduca din taxe? sa-si optimizeze drumurile si ce mai are acolo
Aș adăuga la articol că România importă masin carburanți obținuți din petrol ieftin provenit din Rusia.
Tot domnul D. Chisăliță (care, în paranteză fie spus, a devenit un fel de guru TV precum era la un moment dat „doctorul C. Andrei”) zice…
https://adevarul.ro/economie/de-unde-importa-romania-motorina-si-cum-s-a-2515766.html
Ce am remarcat eu din articol ?
1- OMV, MOL, LUKOIL și KazMunayGas sunt principalii actori în domeniul carburanților in tara europeana cu cea mai veche istorie a țițeiului și gazului din Europa. Extaziat.
Primele două din țări sunt fără nici o picătură de țiței in subsol. Ultimele două din dictaturi clare, cu vechime . Sublim
Politică beton.Perfecta/ identica cu definiția din „republicile bananiere” de pe Wikipedia.
2- remarc că raportat la cifra de afaceri a fiecărui protagonist în domeniul carburanților, profitul este de vreo 18 % la OMV , Rompetrol ușor peste 10 % , restul să le plângi de milă. Una chiar în pierdere. Vinde gratis ? Sub preț de dragul românilor. ?
Nu știu dar daca privești pe plan mondial, în țările cu fisc serios, profesional, care controlează , profiturile firmelor de carburanți sunt ridicate. Că și impozitele incasate.
Poate că în Ro e mai ușor să faci evaziunea fiscală iar ANAF e cam chioară? Si daca chiar NU are profesioniști în domeniu , e evident și oarbă neștiind nimic despre preturi de transfer umflate, facturi grase de achitat pentru consultații total aiurea dar care reduc profitul ” cu legea in mana”.
3- Ce NU se spune:
– toate aceste firme au contracte pe termen lung cu producătorii de țiței ( la gaz metan e identic) . Cantități minime garantate la preturi prestabilite de comun acord.
– piata spot e una unde se vând cantități reduse de țiței REAL. De azi pe maine. Cumpără doar cine are un gol de scurta durata in depozite. Nu influențează prea mult prețul mediu al zilei.
– piata de contracte futures , adică contracte virtuale , fără acoperire în țiței real , e cauza principala a oscilațiilor de preț. Zilnic aceste contracte futures depășesc cu mult echivalentul zilnic al întregii extracții de țiței pe planeta.
Aceasta piata e exemplul tipic de speculație bursiera. Se cumpără și se vinde pentru a obține un profit cât mai mare in viitor . ( de regulă la prețul patuit peste 2- 3 luni )
Și cum acest joc face bine întregului lanț de vânzători- cumpărători , prețul mediu zilnic e luat de producătorii REALI ca preț de referință zilnica. ( Cine are cu ei contracte de lunga durata tip pe un an 2-3 ani , îl doare in bască ) .
Dar cum cifrele zilnice de pe piata futures se ridică la zeci de miliarde de dolari, interesele in joc enorme împing la folosirea oricărei scuze, fapte , eveniment pentru mărirea profitului. Chiar ăzboi, pană de curent, dureri in fundul arabilor 😃 etc.
Criza REALA a carburanților e când unii cumpărători NU mai găsesc benzina sau motorina .
Cum a fost în Europa occidentală în 1973. Când canalul Suez a fost închis în urma războiului între Egipt și Israel. Și exportul de țiței blocat de către țările OPEC. În special Arabia Saudită care a anunțat că taie treptat exporturile către țările ce nu recunoșteau oficial organizația palestineza OLP. ( recunoscuta de ONU în 1974)
O altă criza a fost în 1979. Revoluția iraniana și războiul între Irak și Iran.
De atunci încoace, crize au fost multe dar la pompa nu a rămas nimeni fără carburant.
Deci cine e fara benzina sau motorina tovarăși? Destul să aveți banii necesari. 😃
Firmele vor marii profiturile și guvernele vor încasa TVA mai mult și impozitul pe profit mai măricel.
Cetățeanul de rând va platii. Sau va merge pe jos, cu bicicleta, trotineta electrica sau super ecologic. Cu calul și căruța.
La alegere că de aia e democrație. 😃😃
Toate contractele pe termen lung au clauze de renegociere a prețurilor sau formule de actualizare.
@stefan60 _ „Criza REALA a carburanților e când unii cumpărători NU mai găsesc benzina sau motorina .”
Criza este atunci când starea de normalitate predictibilă este alterată.
În economie sau în alt domeniu…
Creșterea prețului unui produs reflectă deficitul ofertei în raport cu cererea.
În cazul în care cererea depășește și mai mult oferta, cu siguranță prețul crește pâna la nivelul la care produsul poate fi substituit.
Adică, în cazul în care produsul respectiv este tot mai rar, iar autoritățile intervin pe piața respectivă (prin raționalizare, cote, plafonări etc.) produsul poate dispărea de pe piața oficială și se formează o piață neagră/paralelă, unde prețul [real] reflectă raportul dintre cerere și ofertă.
Când nu mai e și nu mai e carburant (nici benzină, nici motorină, nici biocombustibil, nici alcool, nici etc.), acesta este înlocuit cu ricșa și cotiga, spre exemplu.
…Dar tot criză este și situația de până la ricșă și cotigă.
https://la-neamtu-tiganu.blogspot.com/2026/03/fracking-din-nou.html
Vali Porcisteanu racing!
1. Ce înseamnă numărul mediu de angajați pe anul 2024? media pe luni? pentru că nu prea îmi dau seama cum au au operat Rompetrol, de exemplu, 1432 de statii cu 449 angajati.
2. de ce experienta anterioara ne spune ca o reducere a taxelor nu ne da sperante ca scade pretul la pompa, dar le da sperante Frantei si Italiei, de exemplu? Adica de ce ei pot, iar noi nu?
3. Nu tot acolo ajungem, ori ca strangem noi cureaua, de bunavoie, ori ca ne-o strang ei, cu forta, eventual de gat? Oricum, parintii tot isi vor duce odraslele in carduri, carduri la scoala cu masina
Numărul mediu de angajați per an cuantifică media dintre numărul minim și cel maxim de angajați ai companiei din anul 2024.
Rompetrol Downstream raportează angajații din stațiile proprii, nu și din stațiile partenere – franșize sau alte forme de asociere / colaborare.
multe statii dunt in franciza
Un baril de petrol, extras dintr-o sondă, trece, în medie, prin mâinile a 3-5 entități (producător, trader de materii prime, rafinărie, distribuitor, benzinărie), dar este cumpărat și revândut de peste 20 de ori, până când ajunge la consumatorul final. Peculat, adică.
La nivel global, producătorul nu este, neapărat, statul pe teritoriul căruia se află petrolul, ci este o companie, adesea americană, iar „Big Oil” își urmărește, cu obstinație, interesele, cu cinism și prin orice mijloace. În acest context, prea puțin contează limitarea adaosului la pompă sau orice altă măsură ce ar putea fi luată de statul român, în afară poate de diminuarea accizelor, corelată cu preț fix de vânzare impus la pompă și cu raționalizare (da, știu, e tabu!).
În general, ca stat deținător de rezerve de petrol, pentru a beneficia la maximum de ele, naționalizarea poate părea o soluție. Dar, dacă privim ce probleme au statele deținătoare de mari rezerve de petrol naționalizat (Venezuela, Iran, Irak), nu mai pare o soluția așa de bună.
Bottom line, nu prea cred că ai noștri guvernanți vor fi capabili să gândească și să implementeze o soluție care să se dovedească potrivită, viabilă și sustenabilă și e posibil să anunțe doar o soluție de „impresie artistică”.
Singura soluție reală, pe termen lung, e reducerea dependenței de petrol. La nivel de gospodărie, comunitate, zonă, țară, planetă etc.
”CE TREBUIE SA STII DESPRE PIAȚA CARBURANȚILOR DIN ROMÂNIA ”
Ah, ce intrebare nobila și constructivă !
Iar raspunsul este: MAI NIMIC,
…atita timp cit se intimpla 4 lucruri:
1. România (ca si alte state UE) avea obligatii de introducere in benzine/motorina, biocombusitbili avansați (intii 5% și sa ajungem, dacă nu ma insel, la 20% in 2030)
2. alaltaieri numai, marii boși ai OMV s-au dus (cu obraznicie si tupeu) direct la sefii statului (Nicusor D. și Ilie B.), sa-i informeze / sa le ceara scoaterea importurilor de biocombustibili si ca renunta la biodieselul facut in RO (cu agricultorii români)….ăia 2 conducători pigmei ai nostri, nu trebuie sa discute decit cu omologii lor – presedinte și cancelar habsburgici, chiar daca pigmeii nostri se comporta ca iobagii
3. Nu mai departe de Septembrie 2025, OMV a dispus serviciului sau energetic (adica – adica Ministerul Energiei din România) să amine sine-die, programul de 500 mill EUR al Comisiei Europene prin care se alocau aceste fonduri pentru constructia in România de biocombusitbili avansați !
4. acum cca 2 saptamini, s-a intors din Brazilia, dintr-o vizita de lucru, un prieten care mi-a explicat șocat ca la Benzinariile din Brazilia se vinde ethanol, echivalent cu 4 lei, benzina la 7 lei si motorina la 8 lei aprox…..sunt sigur ca va creste si la ei pretul benzinei si motorinei, dar, la fel de sigur sunt ca nu va creste pretul bioetanolului/biodieselului
Asa că, vom urmari in continuare ce se mai intimpla prin Hormuz….in loc sa ne ocupam de bioeconomie
in Brazilia o fi mai scumpa benzina decat etanolul, cum si in desert ar putea fi apa mai scumpa ca petrolul; la fel cum la noi poate fi mai ieftin cu butelia in portbagaj, functie si de diferenta de taxe; Brazilia e tocmai un exemplu de „besinuess” cu fitze eco, in dauna naturii; in 4ani de mandat Bolsonaro, Brazilia a defrisat o suprafata mai mare decat Danemarca (peste 45.000kmp)
@nea Proto – nu intra in domenii pe care nu le stăpinesti cit de cit.
1. Padurile n-au nici o legatura cu bioethanolul din Brazilia
2. Brazilia, este al 2-lea mare producator de bioethanol din lume (primii sunt conationalii lu Trump)
3. Bioethanolul avansat, ca sa fie de ”fitze” cum ziseși, afla ca trebuie musai sa fie produs din DESEURI !….bre
(de care deseuri….iti explic mai tirziu)
PS. cum dracu sa vrea OMV sa accepte biocombustibili….care le inlocuieste lor benzina/motorina si le pune in perisol besinuessul si profiturile ?!
Important nu este ce vrea OMV Petrom, ci ce își asumă Guvernul. La Guvern, responsabil cu proiectul de măsuri privind temperarea creșterii prețului la pompă al carburanților este Ministerul Energiei. Propunerea OMV Petrom pare că a fost însușită de ministerul de resort și inclusă in proiectul de Ordonanță. Gabriel Biriș a arătat într-un comentariu că prevederea este un nonsens, pentru că scoate o componentă de preț nespusă presiunii majorării – bioetanolul, și o înlocuiește cu produs petrolier, aflat sub presiunea majorării. La mintea cocoșului, am spune. Iată însă că experții ministerului energiei și ministrul însuși (PSD) văd altfel lucrurile.
Concluzia: Tot ce este rău vine de la premierul Bolojan. PSD-ul este protectorul poporului.
@dl.Felea
https://m.ziare.com/agricultura/omv-petrom-propunere-elimina-ulei-rapita-motorina-biodiesel-romania-culturi-fermieri-
(și) pe asta ma bazam cind afirmam in repetate rinduri ca OMV- este cancerul energiei românești, iar Ministerul Energiei este un ”serviciu energetic” in organigrama OMV.
OMV vrea sa controleze tot, adica:
– piata gazelor si petrolului (deja o are)
– piața electricității
– piața biocombustibililor avansati – ăsta e marele pericol pentru ei si fac eforturi ca RO sa nu se apuce cumva in mod serios sa intre in domeniu…pericolul este dat de uriasul potențial al RO in domeniu…am avut ciocniri dure in comisii la Parlament…ciudat a fost ca n-au fost prea multi să mă susțină deschis….le-o fi frica de ăia ?
sa recapitulam ”Ce trebuie să știi despre piața carburanților din România”,
in alt diapazon ”Ce trebuie sa stii despre ”smecheria OMV” din ”piața vastă a prostiei din România”.
Impertinența OMV atinge culmile perfectiunii economiei ”parșive”:
– de ce cresc preturile ? pentru ca, pur si simplu nu e petrol !
– deci, CANTITATEA NU E SUFICIENTĂ !
– ce fac ”șmecherii OMV”: contrar legilor economiei, MICSOREAZA TOCMAI CANTITATEA (numai 7%) prin scoaterea biocombustibililor sub justificarea ca biocombustibilii fiiind scumpi, așa vom reduce pretul combustiblilor fosili !? . Chiar daca ar fi așa (dar nu e !!!), cum pretul petrolului s-a dublat (sa zicem), a devenit mai scump decit biocombustibilii oricum !…deci, efectul este exact invers ! VA CRESTE PREȚUL !..ar trebui mai multi biocombustibili, ca sa REFACEM CANTITATEA NECESARĂ !
Este incredibil ca se găsesc pelicani din conducerea superioara de partid si de stat care să inghită prostiile OMV (ei de fapt, in șmecheria lor, vizînd cu totul si cu totul altceva)…sau or fi ”pe mină cu OMV”., că altă explicație logică n-ar mai fi…pe Ceausescu l-am impuscat pentru subminarea economiei nationale – fapta scoasa azi din Codul Penal, pentru că nu mai era necesară, intrucit economia nu mai e natională, e internationala, ca sa zburde oricine prin free market…azi ce ne facem ?!…ce să facem….PLATIM CU TOȚII aranjamentele high-level !
Cam asta e de stiut despre ”piața carburanților”
și să ne reamintim ce zise Nastase la privatizarea Petrom: cine controleaza petrolul si gazele in Romînia, controleaza politica din România…any comments ?
”The outbreak of war in the Middle East is yet another reminder of how important and urgent it is for Europe to secure its energy supply and end its dependence on imported fossil oil. Renewable fuels such as bioethanol offer a ready-made, homegrown solution, but EU policies need to be better at unleashing their potential says ePURE, the European Renewable Ethanol Association.
European ethanol biorefineries producing food, feed, fuel, and biogenic carbon dioxide (bioCO2) are strategic domestic assets that can help the EU to realise its ambitions for climate change mitigation as well as energy independence, food security, and agricultural and industrial autonomy, all while strengthening EU farmers’ revenue”
Press release de la BIOENERGY ASSOCIATION (care spune cam totl)
restul sunt chestii de pompe de benzina, taxe si accize, și alte vrajeli
Cred ca cu chestiile astea de la EU Bioenergy Association, cu hrana, apa, energia, s-au inspirat de la un celebru candidat prezidential…mai bine il puneam p,ăsta in jilțu puterii, sa ne faca biorafinarii …după cum l-o duce mintea
Biocombustibilii necesita agricultura intensiva. Agricultura intensiva necesita ingrasaminte (de sinteza, ca celelalte nu sunt destule). Ingrasamintele necesita gaz metan. UE a facut bursa de gaze si a crescut pretul la gaze din cauza introducerii unor traderi hapsani pe traseul de utilizare al gazelor. Drept rezultat nu mai este viabil sa produci ingrasaminte in UE. (vezi Azomures). La ora actuala ingrasamintele se importa din zona golfului (stramtoarea Hormuz blocata sau plata taxa de tranzit) si din India care prelucreaza petrol si gaz de la rusi…
@Graviion:
– biocombustibilii avansati necesita deseuri agricole…bre (aia intensivă se serveste la alta masa și se ocupa de ea altii care stiu)
– procesul fabricației de biocombustibili avansati CREEAZA FURAJE PROTEICE SI INGRASAMINTE (d-alea ”BIO” …bre, pe care le punem inapoi pe teren)…taman exact ca sa scapam de gaz…și motorina pentru tractoare
– văz ca nu prea le ai cu ”circularitatea bioeconomiei” și mai și sperii cititorii cu prăpastii de prin Hormuz.
mai bine citeste deocamdata asta https://environment.ec.europa.eu/strategy/bioeconomy-strategy_en
Din pacate analistii sau cei mai multi dintre ei se preocupa de criza energetica sau de cea economica ori politica. Dar va veni o criza si mai periculoasa si de aceea nu vorbeste nimeni. E vorba de o criza geostrategica sau militara. Acum avem 2 razboaie calde, in Ucraina si Iran si unul rece intre NATO si BRICS. Insa daca cele doua razboaie calde se prelungesc atunci crrste probabilitatea sa inceapa alte 2 razboaie calde: Correa de Nord versus Coreea de Sud si China versus Taiwan. Cand un foc dureaza mult exista sanse mari ca scantei din el sa aprinda alte focuri in alta parte. Deci daca cele 2 razboaie se prelungesc peste 3 luni, sansa sa izbucneasca alte 2 este undeva la 50%, la peste 6 luni de prelungire, probabilitatea creste la aproape 90%, iar daca insa prelungirea depaseste 12 luni, probabilitatea celorlalte 2 razboaie se apropoe de 100%. Asta pentru ca Coreea de Nord si China vor consideta o ocazie unica de a castiga, pentru ca SUA nu vor putea sa faca fata la 4 razboaie calde simultan. Nu vor putea apara si Ucraina si Israelul si Coreea de Sud si Taiwanul. Aceea va fi mama tuturor crizelor, o grozavie ce nu s-a mai vazut pe pamant. Dar despre asta nu vorbeste nimeni, nu stiu de ce. Poate totusi sa existe si ceva lideri cu discernamant si sa ia in calcul si o astfel de posibilitate si eventual sa o previna. Da, speranta moare ultima, ca adevarul e primul sacrificat.
@MariS _ „Dar va veni o criza si mai periculoasa si de aceea nu vorbeste nimeni.”
Ei, în acest context, NIMENI nu întreabă de ce se tot amână finalizarea construirii reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, la care se lucrează de 30 de ani.
Nimeni nu pune întrebarea „Cine dorește ca România să NU fie independentă energetic?”
Consumul energetic al României a SCĂZUT sensibil în 2025 față de 1989.
Cu toate acestea, apare ca evident faptul că România FACE EFORTURI pentru a NU acoperi consumul intern de energie.
@Graviion:
– biocombustibilii avansati necesita deseuri agricole…bre (aia intensivă se serveste la alta masa și se ocupa de ea altii care stiu)
– procesul fabricației de biocombustibili avansati CREEAZA FURAJE PROTEICE SI INGRASAMINTE (d-alea ”BIO” …bre, pe care le punem inapoi pe teren)…taman exact ca sa scapam de gaz…și motorina pentru tractoare
– văz ca nu prea le ai cu ”circularitatea bioeconomiei” și mai și sperii cititorii cu prăpastii de prin Hormuz.
mai bine citeste deocamdata asta https://environment.ec.europa.eu/strategy/bioeconomy-strategy_en
”Coreea de Nord si China vor consideta o ocazie unica de a castiga”
Astea sunt doar visele lui Putin. Ca să poată rămâne el la putere pe termen nedefinit, visează să provoace războaie pe toată planeta. Însă Xi nu e atât de iresponsabil, iar China are numai de câștigat din destrămarea Federației Ruse. Manciuria a fost cândva a Chinei și va avea ocazia să o recupereze, în timp ce Statele Unite n-au nicio problemă cu asta.
”SUA nu vor putea sa faca fata la 4 razboaie calde simultan.”
Știm, numai Rusia ar putea să facă față la orice 😀
Realitatea e un pic altfel: Statele Unite își sunt suficiente lor înșile, în timp ce nicio altă țară de fața Pământului nu se mai poate lăuda cu așa ceva. Statele Unite n-au nevoie ”să facă față” la nimic. Când ai să ai cu ce debarca pe teritoriul american, să vii să te lauzi. Deocamdată nu e cazul.
Germania nazistă și Japonia imperială au descoperit the hard way că ele nu au cu ce bombarda Statele Unite, iar asta nu s-a schimbat nici astăzi. Presupunând că Putin ar fi atât de iresponsabil încât să încerce să lanseze rachete împotriva Statelor Unite, el va fi dat jos chiar de ruși.
”Aceea va fi mama tuturor crizelor, o grozavie ce nu s-a mai vazut pe pamant. Dar despre asta nu vorbeste nimeni, nu stiu de ce. ”
Pentru că e science-fiction, de asta 😀