Populația rezidentă a României a scăzut, pe termen lung. În perioada 2016-2024, scăderea a fost de aproximativ 3.5 puncte procentuale (figura 1). Este o scădere similară cu cea din Polonia , Grecia, și Bulgaria. Desigur, declinul demografic este un fenomen negativ, cu determinări multiple, care vin pe linia sporului natural negativ (mai multe decese decât nașteri) și emigrării care depășește imigrarea. Asupra acestor aspecte au apărut frecvent semnalări, atenționări, în spațiul public, în literatura de specialitate. Problema este cu atât mai complicată, în cazul României, cu cât societatea face parte din categoria celor marcate nu numai de declin demografic ci și de severe probleme de dezvoltare.
Ceea ce am dori să punem în evidență în acest cadru este complexitatea problemei de a înregistra o tendință de termen lung referitoare la declinul demografic la României, în condiții de relativ slabă dezvoltare umană în context european. Mai exact, idee pe care o detaliem este că reducerea declinului demografic și o eventuală revenire la creșterea populației implică schimbări rapide și eficiente în dezvoltarea comunitar-regională. Creșterea demografică necesară, de altfel, trebuie să fie urmare a dezvoltării. Natalitatea crescută prin sărăcie sporită, nu ajută. Din acest motiv, o diagnosticarea cât mai clară a problemelor de dezvoltare local-regională poate fi utilă politicilor în domeniu. Este ceea ce încercăm în continuare.
Cât de selectivă este schimbarea demografică pe județe și medii rezidențiale
Creșterea demografică în unele județe este sporadică. Numai nouă județe au înregistrat o anume creștere de populație în perioada menționată. Creșterea demografică a fost localizată, în principal, în județe de peste munți (Timiș, Brașov, Cluj, si Sibiu), dezvoltate (cu indice ridicat de dezvoltare umană regională RHDI, Sandu 2026). Tendința este similară cu cea menționată, cu mulți ani în urmă, și de profesorii Vladimir Trebici și Ilie Hristache (1986, p.122) . Bistrița-Năsăud a fost singurul județ mediu dezvoltat din Transilvania unde s-a înregistrat, în perioada 2011-2021 (tabelul 1), o ușoară creștere demografică. În Vechiul Regat, creșterea demografică a fost mai rară, localizată în special în județele Iași, Suceava și Vrancea, din regiunea istorică Moldova. Foarte probabil, factorul esențial a fost sporul natural pozitiv.
La nivel național, creșterea demografică a fost localizată în special în mediul rural. Oricum, tabloul general, dat de cele 42 de județe (dacă vom considera și Bucureștiul ca județ) și două medii rezidențiale este unul de declin demografic. Cel mai puternic declin demografic a avut loc la Caraș-Severin și în sudul Olteniei (Mehedinți, Olt, județe de mult timp specializate in sold migratoriu negativ – Trebici&Hristache 1986, p123) , în sudul Munteniei la Teleorman și în sud-estul țării la Brăila. Fiecare din cazurile extreme semnalate ar trebui analizat și explicat separat. Pare să fie vorba, în esență de efecte cumulate ale sporului natural negativ și de plecări în interiorul țării sau în afară.
Un tablou adecvat al variațiilor de volume demografice la nivel teritorial obținem, însă, în cadrul analizelor la nivel de localitate. Este ceea ce vom face în continuare, în secțiunea următoare.
Explicarea selectivității comunitare a sporului/declinului demografic
Evoluția demografică a localităților o estimăm, în continuare, funcție de indicatorii adecvați și de datele disponibile, prin rata sporului natural (diferența dintre nașteri și decese la 1000 de locuitori, cu date ale INS din 2016-2018) și prin rata procentuală a sporului de populația a localității în 2021 față de 2011, cu date referitoare la populația rezidentă. Orientativ folosim și niveluri de semnificație în estimarea relațiilor pentru că, deși am lucrat cu aproape toate localitățile cu statut administrativ ale țării, datele sunt afectate de erori, măsuri cu caracter probabilist.
Cu ambii indicatori ai evoluției demografice a localităților, factorul cel mai important pare să fie gradul de ocupare a populației în sectorul terțiar: cu cât mai mare ponderea de populație locală ocupată în acest sector, cu atât a fost mai mare probabilitatea de creștere demografică a acesteia în perioada intercensitară 2011-2021 (tabel 2).
Similar și-a exercitat funcția de stimulare a evoluției demografice pozitive și rata de ocupare a populației în sectorul secundar, al industriilor de prelucrare. Ocuparea neagricolă a populației locale pare să fi contribuit hotărâtor la creșterea ei demografică. Prin contrast, lipsa ocupărilor neagricole pare să fi fost factorul major al declinului demografic al localităților.
Așa cum sugerează și datele din tabelul 1, sporul demografic major a fost în mediul rural (tabel 2), probabil datorită natalității sporite.
Creșterea demografică, indiferent de mediul rezidențial, pare să fi fost semnificativ stimulată de sistemul de sănătate publică .Prin contrast, pornind de la aceleași rezultate din tabelul 2, constatăm că declinul demografic a fost puternic stimulat de calitatea discutabilă, problematică, a sistemului de sănătate publică. Cu cât calitatea acestui sistem a fost mai slabă, cu atât probabilitatea de declin demografic a fost mai mare.
Demografia localităților este semnificativ influențată de dezvoltarea regiunilor din care localitățile fac parte. Știam și din analiza descriptivă din tabelul 1 că diferențierile de dinamică demografică sunt puternic legate și de dezvoltarea regională a județelor. Cu date rafinate,multinivel, la nivel de localitate și județ, aflăm același lucru: creșterea demografică este specifică localităților din regiunile dezvoltate. Analiza multinivel din tabelul 2 susține din plin această constatare. Dintre cele cinci regiuni de dezvoltare reținute în tabelul 2 (pentru a evita efecte de coliniaritate), numai regiunea București-Ilfov are, caeteris paribus, un efect clar , pozitiv, de favorizare a creșterii demografice.
Faptul că se ajunge la constatări similare în predicția creșterii sau declinului demografic al localităților prin doi indicatori diferiți (rata sporului natural și rata de creștere demografică) validează analiza, și conferă o valoare de credibilitate sporită.
Sugestii pentru politicile de creștere demografică
Scurta analiză anterior prezentată argumentează că o creștere demografică sustenabilă este puternic dependentă de politicile de dezvoltare local-regională. Nu este suficient să vorbești de necesitatea creșterii demografice. Pentru a obține un spor demografic viabil, de durată și de calitate, este necesar să fie promovate politici de dezvoltare teritorială care să ducă la ocuparea populației preponderent în sectoarele secundar și terțiar și la îmbunătățirea sistemului de sănătate publică.
Dat fiind faptul că rata standardizată a mortalității este un predictor important al evoluției demografice a localității, am calculat rapid, fără a mai prezenta aici detaliile de calcul, impactul dezvoltării regionale și al stocului de educație asupra creșterii demografice locale[1]. Constatarea este una cu consecințe importante asupra politicilor demografice: politicile de creștere demografică locală, pentru a fi eficiente, ar trebui să ducă la reducerea morbidității locale și prin sporirea dezvoltării regionale , la îmbunătățirea sistemului medical de sănătate publică, în componentele sale locale și regionale și la sporirea stocului de educație locală. În acest proces cu componente multiple intră și creșterea investițiilor în calitatea copilului, investițiile în sistemul de educație și în rețeaua sanitară local-regională, dezvoltarea gândirii critice a populației locale, analize comparative ale situațiilor de sărăcie-dezvoltare, realizarea unor cercetări sociale adecvate, cu date publice, promovarea transnaționalismului social (Mau 2010), optimizarea migrației internaționale (Sandu, Alexandru 2009) etc.
Referințe
Mau, S. (2010). Social transnationalism: Lifeworlds beyond the nation-state. Routledge.
Sandu, D., Alexandru M. (2009). Migrația și consecințele sale.In Preda, Marian (coord.). Riscuri și inechități sociale în România.Iași: Polirom.
Sandu, D. (2026). On Lagging Versus Leading Regions in the European Union by Competitiveness-Density-Vitality Predictors, European Research Studies Journal, vol. XXIX, Issue 1, pages 671-684.
Trebici, V., & Hristache, I. (1986). Demografia teritorială a României. Editura Academiei RSR.
[1] În același sens pledează și o analiză fatorială, întreprinsă, dar neinclusă în prezentare. Cinci dintre variabilele incluse în regresia din tabelul 2 se subsumează aceluiași factor (aceleiași fariabile latente) așa cum rezultă dintr-o amaiză factorială neprezentată aici. Este vorba de RHDI, SMR, ponderea populației ocupate în servicii din localitate în 2011, rata de creștere a populației din localitate între 2011 și 2011, și localizarea în regiunea de dezvoltare București-Ilfov. Indicele KMO=0.636, argumentând pentru faptul că cele cinici variabile se subsumează aceleiați vriabile latente. Altfel spus, creșterea de populație la nivel de localitate este corelată pozitiv cu gradul de dezvoltare a regiunii NUTS3, ponderea de populație ocupată în sectorul terțiar, starea de sănătate a populației locale, și amplasarea localității în regiuni de dezvoltare cât mai apropiat eca profil de București-Ilfov.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
În România poți să ai salariul de vreo trei mii de lei sau poți să îl ai de vreo trei mii de euro. La aceeași adresă, la același angajator! Poți să ieși la pensie la 48 de ani sau la 65 de ani. La același angajator! Cel cu 3000 de lei salariu iese la pensie cu 1500, iar cel cu 3000 de euro iese la pensie cu 5000 de euro. Cel cu cinci mii de euro e ajutat cu bani publici în cazul în care își va cumpăra o mașină electrică. E o mostră de aberație a unei țări care nu va niciodată mai mult decât un loc din care se pleacă.
Functia principala a statutului este si apararea. Apararea aceasta presupune sa ai oameni. Nu orice oameni, dar oameni care ar trebui sa-si dea viata pentru ce apara.
Daca ai migranti, ii incluzi in armata? Daca nu, inseamna ca exista oameni de felul 1 si 2 cu obligatii si beneficii foarte diferite in acelasi sistem economic. Respectiv vor avea motivatii si nemultumiri diferite.
Sa nu uitam ca economia puternica si bunastarea e foarte necesara pentru a putea sa te aperi. Respectiv, arme, energie, organizare, motivatie sa ai ce apara.
Functia principala a statului ( adica multimea cetatenilor platitori de taxe si impozite ) este apararea de hotii si mincinosii care guverneaza . Cheia este educatia . Din nefericire poporul roman este in mare parte needucat .
Creștere demografică oricum?
Exista, sau existau, societati in care doar nasterea barbatilor era considerata pozitiva, chiar se spunea, ca s-a nascut un copil, sau o fetita. Ar fi de preferat sa apara o crestere doar cu elemente de calitate, stiu ca asta ar fi o teorie care nu mi-ar face cinste, deci nu sunt de acord cu ea.
In Germania s-a incercat pt cresterea demografiei stimularea financiara. Ideea de baza a fost ca unul din parinte sa stea acasa si sa primeasca procente din salariul avut, astfel incit sa fie stimulati cei cu salarii mari, cei care se considera ca ar fi mai buni, astfel incit si copiii rezultati sa aiba o pornire mai usoara in viata!
In Noua Zeelanda ( Aoteaora ) mama poate ramine acasa pentru ingrijirea copilului maxim 4 luni . Acolo nu guverneaza socialisti ( hotie , minciuna si pomana electorala ) .
Crestere demografica prin oferirea de sume de bani viitorilor parinti din taxele si impozitele luate cu japca legala . Asta a fost reteta socialistilor aceasta este si reteta liberalilor ( cu numele ) .
E nevoie de ,,carne de tun” ( viitori platitori de taxe si impozite ) pe viitor pentru a putea achita in viitor beneficiile imense ale capuselor ordinarepe corpul social sanatos al poporului roman ( bugetarii si emnitarii ) . Si pentru a achita imprumuturile care acopera deficitele bugetare .