Introducere
Populația scade, rămâne la fel sau crește, în anumite teritorii. În schimbarea demografică, în creșterea sau în declinul demografic, contează, desigur, natalitatea și mortalitatea , migrația internă și cea externă. Simpla focalizare asupra acestor factori este departe,însă, de a rezolva problema. Conteza factorii care influențează, teritoriul pe care îl analizezi și datele de care dispui. Este importantă amplitudinea fenomenelor pe care vrei să le explici dar mai ales cauzalitatea schimbărilor demografice (Marques et al. 2026). Asupra acestor relații ale schimbărilor demografice locale și regionale ne vom concentra în continuare, pentru cazul României, în perioada 2011-2021, folosind date ale Institutului Național de Statistică (INS), mai noi sau mai vechi.
Într-un proiect anterior al Băncii Mondiale am măsurat vitalitatea demografică la nivel de localitate pentru anii 2016-2018 (medie geometrică a patru indicatori referitori la rata sporului natural, rata mortalității infantile, indicele de îmbătrânire, rata dependenței de vârstă, Sandu et al. 2020) . Este o măsură de stoc, centrată pe trei ani, respectiv 2016-2018. În cazul de față vizăm o măsurare de flux a schimbărilor demografice la nivel de localitate, pe un interval de 10 ani, între 2011-2021. Am calculat rata de creștere/scădere a populației locale rezidente, din 2011până în 2021. Cu cât rata respectivă, calculată procentual, este mai mare, cu atât volumul de populație a crescut mai mult, prin spor natural sau migratoriu. Depopularea este dată de valori negative ale indicelui. Într-un alt material, anterior, am adoptat o abordare similară, dar focalizare a fost numai pe comunele din România (Sandu, 2025).
Ulterior, trecem la analiza factorilor care explică popularea sau depopularea localităților, astfel încât să putem orienta mai bine politicile demografice în domeniu.
În secțiunea care urmează prezentăm o descriere a sporului (declinului) demografic la nivel de mediu-rezidențial județ pe o perioadă de 10 ani, între ultimele două recensăminte din România, astfel încât să putem genera ipotezele explicative pe care le vom testa la nivel de analiză local-regională.
Sporul/declinul demografic pe mediu rezidențial-județ
O primă imagine asupra factorilor care pot condiționa variația demografică a localităților în perioada 2011-2021 o dă schimbarea demografică prezentată în tabelul 1.
Gruparea județelor este realizată în primul rând calitativ, funcție de sensul schimbării și de vecinătate. Cele mai puternice creșteri demografice au loc în județe dezvoltate din Transilvania (în sens larg, incluzând Transilvania Centrală, Crișana-Maramureș și Banat), respectiv în comune din Timiș, Cluj, Brașov și Sibiu. Similar, are loc o puternică accentuare demografică a creșterii în Ilfov, în jurul capitalei. Tot o tendință de creștere demografică se manifestpă și în comunele din Moldova, din comunele județelor Iași, Suceava, Bacău, Botoșani și Vrancea. Declinul demografic cel mai puternic are loc, în aceeași perioadă, în orașe din județe din regiunile sudice – Oltenia și Muntenia – și zone mai puțin dezvoltate ale Transilvaniei. Prima ipoteză pe care o derivăm, din aceste constatări polare, este H1, care stipulează o creștere demografică în Ilfov, Transilvania și Moldova, concomitent cu un declin accentuat în regiunile istorice sudice ale țării. H1, pornind de la date regionale, consideră că nu România în ansamblu este în declin demografic ci mai ales parte urbană a regiunilor sudice și în creștere demografică mai ales comunele din Moldova și din Transilvania.
Cea de-a doua ipoteză (H2) consideră că factorii de dezvoltare sunt asociați cu sporul demografic local iar cei de declin cu sărăcia teritorială.
Table 1.Population change in the county, 2011-2021 (%)
Acțiunea individuală a diferiților factori de dezvoltare/sărăcie și a celor regionali va deveni evidentă în cadrul analizelor de regresie multiplă la nivel local, din secțiune următoare.
Testarea ipotezelor de schimbare a volumelor de populație
Localitățile cu nivel de dezvoltare mai ridicat sunt cele care au înregistrat creștere demografică (în concordanță cu H2). În special acolo unde ponderea celor cu educație terțiară era mare în 2021 (tabel 2). Chiar dacă variabila se înlocuiește cu stocul de educație în localitate, în 2011, la începutul perioadei de referință, relația respectivă rămâne tot pozitivă și de nivel semnificativ. De asemenea, tind să crească în dimensiune demografică localitățile rurale care erau situate în apropierea orașelor mari (cu indice de accesibilitate urbană IURCON ridicat).Depopularea se produce în special în localitățile izolate, depărtate de orașele mari, sau plasate la margine de județ. Accesul la locurile de muncă din orașe pare să fie o condiție importantă pentru vitalitatea demografică a comunelor.
Table 2.Multiple regression predicting the change in the resident population 2021 versus 2011, in localities
Există, însă, și o selectivitate regională a schimbărilor demografice, concordantă cu H1. Sporurile demografice se înregistrează în special în zona capitalei, regiunea București-Ilfov, și în regiunea de dezvoltare Nord-Est. Declinul demografic cel mai puternic este înregistrat, în principal, în regiunile sudice din Vechiul Regat și în regiunile de dezvoltare Vest și Centru. Exemple de comune cu declin demografic puternic sunt în tabelul 3. Județul Teleorman din regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia are, spre exemplu, cinci comune (Balaci, Uda-Clocociov, Vedea, Calmățuiu, Valea Salciei) cu depopulare puternică în cei 10 ani luați în considerație. Cazul de maximă vizibilitate publică este cel al comunei Bătrâna din Hunedoara, comună cu numai 127 de locuitori, la recensământul din 2011.
Table 3. The communes with the highest depopulation in the period 2011-2021
Implicații pentru politicile publice
Aducerea României în regim de creștere demografică implică acțiuni multiple, multinivel. Studiile care fundamentează astfel de politici trebuie să fie structurate similar. Abordarea de față a accentuat asupra aspectelor de dezvoltare locală. Mecanismele de schimbare demografică pot deveni eficiente în măsura în care sunt clar identificate localitățile în declin demografic. Este forte probabil că soluțiile pentru a porni dezvoltarea locală trebuie să pornească de la astfel de localități. Măsuri administrative, sanitare și economice sunt necesare pentru a relansa mecanismele de dezvoltare astfel încât să fie stimulate atractivitatea economică, performanțele școlare, starea de sănătate a populației, în primul rând. Dezvoltarea local-regională este prioritară pentru că sunt tot mai frecvente comparațiile multiple favorizate de migrația internațională (neanalizată aici), turismul internațional și mass-media. Într-o societate care știe tot mai mult despre cum se trăiește în diferite părți ale țării și în diferite părți ale Europei sau globului, prioritară în rezolvarea tuturor problemelor este dezvoltarea locală, regională și națională din propriul spațiu de viață.
Cercetările comparative, amplu fundamentate, prin date și analize trebuie să fundamenteze politicile publice necesare.
Referințe
Marques, J.L., Wolf, J., Duarte, J. (2026). Measuring Demographic Vulnerability and Territorial: A Composite Index Approach. In: Gervasi, O., et al. Computational Science and Its Applications – ICCSA 2026. ICCSA 2026. Lecture Notes in Computer Science, vol 16769. Springer, Cham. https://doi.org/10.1007/978-3-032-30494-0_29.
Ionescu-Heroiu, M., Burduja, S., Sandu, D., Cojocaru, Ș., Blankespoor, B., Iorga, E., … & Mundial, B. (Eds.). (2013). Competitive cities: Reshaping the economic geography of Romania. World Bank.
Sandu D., Ionescu-Heroiu, M., Franț, O., Butacu, B., and Moldoveanu, Ghe. (2020). The Demographic Vitality Index – methodology and results. Companion paper 2. Research Report, The World Bank.
Sandu, D. (2025). De unde vine declinul populației comunelor din România? În Contributors.ro, 23.09.
