Introducere
Pentru a putea răspune concret la întrebarea din titlu am ales fluxuri internaționale de plecare (emigrare) și sosire (imigrare), considerate la nivel local. Cum se leagă acestea între ele? Fie la nivelul acelorași persoane care pleacă din țară și vin în țară sau al unor informații între cei care pleacă, vin, rămân sau au stat tot timpul. De obicei, interacțiunile între diferite tipuri de migrație se urmăresc la nivel personal. Acesta este cazul relației dintre migrația de revenire și intenția de remigrare, migrația pas cu pas, „euronavetism” etc. În cazul de față, relațiile de interes sunt la nivel de localitate, între emigrare și imigrare, pe cazul unei societăți de emigrare din estul Europei, respectiv România. Legăturile între fluxuri diferite pot fi făcute de aceleași persoane care adoptă comportamente diferite, în funcție de motivație și context, sau prin relații de comunicare între persoane diferite care adoptă forme diferite de mobilitate/stabilitate rezidențială. Datele disponibile oficial la nivel de localitate nu ne permit estimarea comunicării directe sau indirecte între persoanele implicate în in fluxurile de emigrare/imigrare.
Conceptul de „migrație de interacțiune” pe care îl propunem vizează efectul pe care un tip de migrație îl are asupra altui tip de migrație, indiferent de nivelul de analiză. Un tip de migrație este „de interacțiune” în măsura în care influențează sau este influențat, verificabil empiric, în raport cu un alt tip de migrație. Puțin probabil ca efectele să fie de sens unic. De aici sintagma de „migrație de interacțiune”.
Vom descrie întâi metodologia de analiză a datelor și, ulterior, prezentăm analiza propriu-zisă.
Metodologie
Gradul de atractivitate al unei localități (UAT) a fost măsurat prin logaritmarea mediei anuale de imigranți în UAT, după ce, în prealabil s-a adăugat 1 la medie pentru a nu avea valori negative ale indicelui de atracție (IREVENloc) (Sandu 2026). Nu am calculat rata de imigrare pentru că datele oficiale disponibile pentru perioada 2023-2025 nu furnizează populația rezidentă la nivel local, ci numai pe cea cu domiciliul stabil. Diferențele în populația rezidentă și cea cu domiciliul în localitate sunt, uneori, mari. Respingerea migratorie a unei localități, pentru aceeași perioadă, a fost calculată, pornind de la datele Institutului Național de Statistică (INS)[1], folosind cifrele de emigrare din localitate, pornind de la schimbarea domiciliului. Am calculat un indice de emigrare la nivel de localitate (IEMIGloc) folosind același algoritm ca și pentru IREVENloc. Pentru a măsura interacțiunea între emigrare și imigrare, pentru perioada 2023-2025 ,am calculat produsul dintre IEMIGloc și IREVENloc, un nou indice INTERmig. Pentru a contextualiza, am realizat trei ecuații de regresie multiplă având ca variabile dependente indicii calculați pentru imigrare, emigrare și interacțiunea emigrare-imigrare pentru cele peste 2800 de UAT-uri unde am dispus de date. INTERmig indica intensitatea migrației totale, dată de produsul dintre IEMIGloc (măsură a emigrării) și IREVENloc (măsură a imigrării în localitate).
Zece dintre predictori au fost folosiți anterior, ca atare, în explicarea variației între localități a imigrării definitive în perioada 2023-2025 (Sandu 2026). Am adăugat acum la ecuația de predicție încă șapte indicatori referitori la regiunile de dezvoltare pe suprafața cărora se află localitățile de domiciliu. Voi accentua pe ceea ce este nou în analiză, respectiv efectul de regiune de dezvoltare (NUS2) și efectul de tip județ (NUTS3).
Efectele de regiune asupra migrației de interacțiune
Interacțiunea între comportamentele de emigrare-imigrare pare să fie maximă în estul țării (regiunile Nord-Est și Sud-Est), plus București-Ilfov, ținând sub control variabile de dezvoltare, precum indicele dezvoltării umane locale IDUL (tabelul 1). Categoria de referință aici este regiunea Sud-Muntenia, folosită ca atare pentru că este relativ eterogenă, cu dezvoltare mai mare la județele din nord (Prahova, Dâmbovița și Argeș) decât la cele din Sud (Teleorman, Ialomița, Călărași, Giurgiu). De ce interacțiunea dintre emigrare și imigrare pare să fie maximă la localitățile din județele estice? Răspunsul ipotetic pe care îl dăm susține că la nivelul regiunilor estice s-a constituit mai mult cultura de circulație migratorie de tip „vin acasă”, din Italia, spre exemplu, „văd cum este”, și, unii dintre ei, pleacă din nou după ce văd cum este, cu antrenarea populației locale în acest circuit. Răspunsul este ipotetic pentru că nu avem date publice de certificare directă a celor afirmate. În plus, o bună parte din persoanele internațional mobile, din aceste regiuni, pot avea dublă cetățenie (româno-moldovenească, sau română și ucraineană) care favorizează migrația de interacțiune, direct sau indirect.
Valorile ridicate de interacțiune între emigrare și imigrare în localități din regiunea Ilfov-București par să fie efect de factori multiplii: atractivitatea migratorie a capitalei, tendința de emigrare spre destinații dezvoltate din spațiile european și american, rețelele de comunicare extinse etc. Datele disponibile nu ne-au permis o evaluare argumentată, cu date, pentru problemă.
O validare a analizei anterioare se poate obține prin trecerea de la nivelul regiunilor de tip NUTS2 la regiuni NUTS3 (județe, în cazul României), chiar dacă la modul descriptiv. Este ceea ce vom face în tabelul 2 care intersectează tipul de interacțiune locală din migrația internațională cu județul în care se află localitatea . Tabelul prezintă, celulă cu celulă, coeficienții de reziduuri standardizate ajustate pentru asocierea între tipul de interacțiune migratorie și județ. Așteptarea ar fi ca județele din regiunile de dezvoltare care favorizează interacțiunea între cele două forme de migrație (tabel 1) să fie regăsite în majoritatea județelor din regiunea de dezvoltare de referință. Ar fi de așteptat, deci, ca majoritatea județelor din regiunile estice ale țării (regiunile de dezvoltare Nord-Est și Sud-Est), spre exemplu, să se regăsească în tabelul 2 în celule de asociere semnificativă între interacțiunea emigrare-imigrare și județ.
Pentru a testa așteptarea am intersectat, în tabelul 2, județul în care se află localitatea de domiciliu cu tipul de interacțiune între fluxurile de migrație internațională, după ce am transformat variabila de interval INTERmig în variabilă ordinală (INTERmig5) cu cinci categorii (1 interacțiune foarte mică…. 5 interacțiune foarte mare). În tabelul respectiv am determinat gradul de asociere între cele două variabile prin calcularea reziduurilor standardizate ajustate. Constatările analizei sunt pe deplin concordante cu așteptările, deși am schimbat complet metoda de analiză. Regiunea de dezvoltare 1 (Nord-Est, constituită din SV, BT, NT, IS,BC, VS) are toate cele șase județe componente în categoria celor cu interacțiune între emigrare și imigrare foarte mare (tabelul 2). La fel este și cazul București și Ilfov, cu interacțiune foarte mare între emigrare și imigrare, fie că este vorba de relații directe sau indirecte la nivel local, în domeniul migrației internaționale.
Tabelul 1. Predictori multinivel pentru migrația de interacțiune la nivel local
Tabel 2. Asocieri între interacțiunea emigrare-imigrare și județ
Județul Timiș face parte din regiunea de dezvoltare Vest. Este un județ dezvoltat, cu mult peste Caras-Severin , Arad și Hunedoara[2], din aceeași regiune. Fiind vorba de o regiune relativ eterogenă, ar fi de așteptat să nu avem un nivel semnificativ de influență al apartenenței localității la regiune asupra INTERmig (interacțiunea dintre emigrare și imigrare). Așteptarea este pe deplin confirmată de datele din tabelul 2 unde regiunea de dezvoltare Vest apare ca predictor nesemnificativ pentru indicele de interacțiune INTERmig, calculat pentru perioada 2023-2025.
Nu este clar de ce apartenența localității la regiunea Sud-Est are un impact semnificativ (tabel 1) asupra INTERmig, în condițiile în care județele componente pentru regiune (VR, GL,BZ, BL, TC, CT) au nivel de dezvoltare diferit, cu CT în cea mai bună poziție de dezvoltare. Multe persoane venite din regiunea istorică a Moldovei, imigranți din Ucraina, rețea internațională bună de comunicare? Situația ar fi de aprofundat.
Implicații pentru politicile de dezvoltare
Interacțiunea dintre emigrare și imigrare, dintre plecări și sosiri de durată (INTERmig) este puternic diferențiată pe teritoriul României, cu valori foarte ridicate în regiunile București-Ilfov, Nord-Est și Sud-Est, și reduse în zone de stabilitate rezidențială precum localități din regiunea de dezvoltare Centru. Relațiile menționate se mențin chiar dacă vom controla statutul rezidențial urban/rural, nivelul de dezvoltare al localității, distanțele etc. Este bine, este rău? Depinde cum abordăm problema, de politicile de dezvoltare adoptate.
Migrația internațională în sine ajută la dezvoltarea gândirii critice, la compararea între societăți, la investițiile în calitatea copiilor, esențiale pentru dezvoltare. Depinde de cum vom știi să structurăm, ca țară, astfel de politici. Migrația de interacțiune între emigrări și imigrări este, în fapt, o formă de migrație circulatorie sau totală care trebuie bine gestionată, în sensul reducerii plecărilor de durată, al optimizării migrației astfel încât să nu mai fie de durată, să aducă avantaje și la origine și la destinație. Ideea că revenirile în țară sporesc în defavoarea plecărilor, dacă este de analizată din perspectiva migrației de durată (prin schimbarea domiciliului) și a celei temporare (prin schimbarea rezidenței), nu este suficient argumentată în spațiul public, cu date relevante. Dacă nu se iau rapid și adecvat măsuri, există riscul ca revenirile în țară se transforme în remigrare în străinătate. Trebuie redusă corupția și sporită eficiența organizării instituționale, inclusiv a administrației teritoriale. Sondaje în țară și în străinătate asupra populației din diaspora românească sunt necesare pentru a fundamenta politici de dezvoltare viabile. Evident, pe implicațiile interacțiunilor între emigrare și imigrare, la diferite nivele, ar trebui insistat.
Referințe
Agresti, A., Finlay, B. (1997). Statistical methods for the social sciences. Prentice Hall Inc. Fourth edition.
Sandu, D. (2026). Revenirile din străinătate în diagnoza de dezvoltare/sărăcie locală. În Contributors.ro 5.08.
[1] Mulțumesc echipei din INS, coordonată de expert Manuela Vlaicu, pentru ajutorul dat în obținerea datelor necesare, referitoare la emigrarea definitivă, pe localități, de pe site-ul TEMPO.
[2] Medie IDUL 2018 pentru Timiș=70, Arad=63, Hunedoara=58, și Caraș-Severin 55. Datele sunt ponderate cu populația localităților din județe, la recansământul din 2021.
