Seria 2025 a Population projections at national level (2025-2100) – EUROPOP2025 ale cărei rezultate au fost recent publicate [1] prezintă sumbrele perspective ale populației Uniunii Europene în acest secol. Și în seriile anterioare erau țări cu populații în scădere în anii acoperiți de proiectări (cele din țările ex-comuniste îndeosebi), scădere având origini în declin natural, în migrație externă netă negativă ori prin ambele componente. În Seria 2025 declinul populațiilor UE-27 este aproape generalizat și ar urma să aibă loc într-un context în care autorii au adoptat ipoteze pozitive asupra migrației externe în toate cele 27 de țări. Mai mult, ipotezele prevăd, în mod surprinzător, valori pozitive foarte ridicate ale migrației nete în toate țările. Nu sunt aduse motivații ale neobișnuitei opțiuni. Nu sunt publicate valorile celor două componente ale migrației, imigrația și emigrația. Nu se regăsesc în datele publicate nici numărul anual al născuților și decedaților și nu există nici posibilitatea deducerii cifrelor. În pofida valorilor pozitive mari ale migrației, populațiile Uniunii a urma să fie în declin aproape în totalitatea lor. Excepțiile ar urma să fie în Belgia, Danemarca, Irlanda, Spania, Cipru, Mata, Olanda și Suedia, țări în care populația și-ar continua ascensiunea numerică. Semne de întrebare rămân. De pildă, ce reacție ar putea avea Guvernul României când de la Eurostat i se spune că țara va avea migrație externă netă pozitivă de 2,8 milioane persoane în anii 2025-2099 dar populația țării va fi în declin de 4,6 milioane deoarece va exista în aceiași ani un declin natural de 7,4 milioane locuitori.
La aceste cifre s-ar ajunge cu următoarele ipoteze asupra fertilității feminine, speranței de viață la naștere și migrației externe. Rata fertilității totale ar crește între anii 2025 și 2045 de la 1,29 la 1,66 copii la o femeie și s-ar stabiliza apoi la 1,65 copii la o femeie. Se prevede deci o creștere de la valoarea foarte scăzută din anul 2025. Ipoteza este din varianta Medie a proiectărilor, varianta cea mai realistă într-un set de proiectări. Nu trebuie omis că înlocuirea în timp a generațiilor reclamă o rată a fertilității totale de 2 copii la o femeie. Speranța de viață la naștere au urma să-și continue parcursul ascendent, urmând să crească la bărbați de la 73 ani în anul 2025 la 77 ani în anul 2050 și ar ajunge la 86,4 ani în anul 2100. La femei dinamica ascendentă ar fi de la 80,4 ani în anul 2025 la 83,6 ani în anul 2050 și 90,8 ani la sfârșitul secolului.
În Seria 2025 a proiectărilor Eurostat ipotezele asupra migrației sunt cu totul neobișnuite și par un simplu exercițiu, fără motivarea opțiunii. În toate țărileUE-27 migrația externă netă ar urma să fie pozitivă și ridicată. Datele asupra migrației nete în perioada 2025-2100 sunt publicate numai pentru ani calendaristici selectivi, 16, cei terminați în cifrele 0 și 5. Migrația externă netă în România în anii respectivi ar ajunge la aproape 670 mii migranți cu diferențe în structura pe sexe, vizibile în figura care urmează.
Datele pentru anii 2025,2026, 2030 și 2035 sunt lipsite de coerență După anul 2035 ar urma să se instaleze tendințe de creștere a migrației nete la cel două sexe, creștere moderată la bărbați până în anul 2085 și cvasi-stagnare în ceilalți ani și ascensiune a migrației nete la femei. Înseamnă că va exista echilibru între bărbații imigranți și cei emigranți și număr mai mare al femeilor imigrante față de cele emigrante. Cu datele și informațiile existente nu se pot motiva cele două tendințe relativ diferite. Ceea ce surprinde în datele pentru țara noastră este însă migrația netă negativă a femeilor în anii 2030 și 2035, însemnând mai multe femei emigrate decât cele imigrate în țară. Evoluțiile sunt stranii și nu au suport. Este util de adăugat în context că migrația externă a devenit în țara noastră pozitivă în anii 2022-2024, după imensele valuri de emigranți din anii anteriori. Mișcarea este surprinzătoare dar ar putea marca debutul întoarcerii acasă a celor mulți plecați de multă vreme pentru un trai mai bun în țările dezvoltate din vestul, sudul și nordul Europei. În anii 2022-2024 numărul imigranților a fost de 904 mii iar al emigranților de 657 mii, însemnând o migrație externă netă pozitivă de aproape 250 mii locutori. Predomină net bărbații [2]. Motivarea revenirii ar putea fi pensionarea și apropierea veniturilor din România de cele medii din țările dezvoltate în contextul adâncirii crizei de forță de muncă prin ajungerea la vârstele de muncă a generațiilor mici născute după anul 1989.
Nu este dificil de extrapolat valorile imense ale migrației nete pentru toți cei 75 de ani ai perioadei în țările UE-27. Ar putea constitui un avertisment la adresa guvernelor: atenție, o migrație externă pozitivă ridicată nu poate stopa declinul populației naționale determinat de scădere naturală ridicată și numai redresarea natalității ar putea schimba peisajul demografic național. Nu găsim, în mod firesc, referințe la posibile implicații în timp ale masivei migrații nete pozitive asupra compoziției populației naționale după caracteristici culturale. Chestiunea originii imigranților este una delicată. Fluxuri din Europa de est spre regiunile dezvoltate ale continentului nu mai au motivația de altădată.
Datele Eurostat permit construirea piramidelor vârstelor pentru anii 2025 și 2050, instrumente grafice de excepție în analiza structurii pe vârste a populației și a întregii istorii demografice din deceniile anterioare. În plus, piramidele pot contura evoluțiile viitoare ale numărului de născuți și de decedați plecând de la relațiile dintre efectivul populației pe vârste și potențialul său de generare a evenimentelor demografice.
Piramida pentru anul 2050 este suprapusă pe cea a anului 2025. Cu scară orizontală identică piramida 2050 are o suprafață inferioară, populația fiind mai mică cu aproape 2 milioane. Iregularitățile din structura pe vârste provin din mari oscilații ale natalității în timp. Iată cele mai importante deformări:
–2025:
– îngustarea pronunțată a lățimii piramidei la baza ei (zona A) prin declinul numărului de născuți după anul 1989;
– mari variații ale numărului populației la vârstele 35-55 ani (zona B) provenite din scăderi și creșteri ale numărului de născuți după anul 1968 pe fondul adoptării de către fostul regim a altor măsuri de creștere a natalității luate la mijlocul anilor 1970 și 1980, măsuri și mai dure decât cele din anul 1966 (faimosul Decret nr. 770 din 1966).
2050:
– îngustarea lățimii piramidei la baza ei provine din așteptatul declin al numărului de născuți în anii
2024- 2049;
– sunt vizibile după vârsta de 60 ani deformările menționate la zona B, inclusiv prezența
generațiilor mari 1967-1968; efectivele sunt mai mici la toate vârstele prin efectele mortalității.
Ceea ce iese pregnant în evidență în piramida 2050 este majorarea numărului populației vârstnice, accentuarea îmbătrânirii populației. Pentru o comparație 2050/2025, segmentele punctate D din partea superioară a piramidei corespund numărului populației vârstnice net inferior la vârstele respective în anul 2025.
Populația de la vârstele 0-25 ani în piramida 2050 poate fi ușor dusă cu privirea spre mijlocul piramidei, la vârstele 30-60 ani în deceniile care vin, pentru a estima dimensiunea viitoare a populației în vârstă de muncă.
***
Perspectivele 2025 ale Eurostat aduc o nouă viziune asupra construirii viitorului demografic al țărilor din Uniunea Europeană. Prin ipotezele adoptate asupra migrației externe în toate țările se ridică semne de întrebare asupra valorii și utilității Scenariului de bază publicat. Speranța rămâne în variantele care urmează a fi publicate și în care ipotezele asupra migrației este de așteptat să fie privilegiate.
R e f e r i n ț e
[1] (https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/proj_25np/default/table?lang=en&category=proj.proj_25n).
[2] Institutul Național de Statistică, TEMPO ON LINE-Baze de date statistice
(http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table).
Later edit: Răspuns la comentarii
- Liviuță 27/04/2026 La 18:48
Vă mulțumesc și pentru acest comentariu și pentru cel precedent asemănător.
Apreciez interesul dumneavoastră in starea demografică a țării.
Înainte de a vă prezenta unele date și informații asupra natalității in anii din urmă, aș vrea să vă spun foarte clar că nu există in ceea ce mă privește nici un fel de „…rațiuni politice – și nu numai, ci și de liniște publică…”, „…nu peste mult timp, va fi un imperativ moral să dați glas evidenței.” în ceea ce scriu și public. Libertatea îmi este totală și am grijă să rămână neștirbită. Nu am nici un ȘEF. Redacția Contributors nu a intervenit niciodată în textul articolului. Libertatea totală poate fi periculoasă și omul trebuie să știe acest lucru. În ceea ce mă privește, Religia îmi este deontologia profesională, corectitudinea și argumentația în analiză, acceptarea și a altor opinii, respectul pentru cititor. Răspund pentru ceea scriu și public. Știu cum scriu și publică colegi din străinătate. Nu fac politică, am aversiune față de clasa politică (mai ales acum), nu pot fi influențat de ea în nici un fel.
Iată în figurile de mai jos în ce fel putea și poate influența dimensiunea populației feminine în vârstă de 15-49 ani (cea care aduce pe lume copiii țării) numărul anual de născuți.
În figura 1 există o foarte bună corelație între declinul populației feminine și declinul firesc al numărului de născuți.
În figura 2 se poate vedea la ce vârste se află la 1 ianuarie 2025 generațiile mai mici 1990-2009 care au contribuit la regresul numărului de născuți (generațiile 1990-2009, la vârstele 15-34 ani)
Se poate vedea in figura 3, plasată peste figura 2, și cum va evolua populația feminină in următorii ani (când generațiile 2010-2024 vor avea 15 ani și peste).
Al doilea factor de scădere a numărului de născuți este regresul ratei fertilității totale, numărul mediu de copii aduși pe lume de o femeie de-a lungul vieții (nu are legătură cu numărul femeilor de vârstă fertilă). Indicatorul era de 1,6 copii in anul 2015 și a ajuns la 1,4 in anul 2025 (Eurostat).
La un alt articol al dvs lăsasem un comentariu, apropo de evoluția natalității în ultimii ani – din păcate, îl trimisesem la niște zile bune după apariția articolului respectiv, astfel încât nu știu dacă a apucat să fie citit.
Avem mai jos cifrele finale revizuite pentru anii 2012 – 2022:
anul 2012 – 201.104 nașteri
anul 2013 – 214.932 nașteri
anul 2014 – 202.501 nașteri
anul 2015 – 206.190 nașteri
anul 2016 – 209.641 nașteri
anul 2017 – 214.614 nașteri
anul 2018 – 214.928 nașteri
anul 2019 – 215.467 nașteri
anul 2020 – 211.273 nașteri
anul 2021 – 203.418 nașteri
anul 2022 – 188.322 nașteri
Pe anii 2023 și 2024 avem cifre definitive, dar nerevizuite:
anul 2023 – 164.004 nașteri
anul 2024 – 157.270 nașteri
Pe anul 2025, cifre provizorii:
anul 2025 – 145.669 nașteri
Putem, estimativ, aprecia că, după revizuire, vom avea pentru 2023 cam 170.000 nașteri, pentru anul 2024 cam 162.000 nașteri, iar pentru anul 2025 cam 154.000 nașteri.
Deci, după ce în anii 2012-2021 am avut constant peste 200.000 nașteri anual, cu o perioadă de constanță, chiar creștere, după ieșirea din criză, iată că brusc, din anul 2022, a început o scădere accelerată în fiecare an – practic, o prăbușire: 188.000, apoi 172.000, 164.000, 155.000.
Asta sigur nu e simplă variație statistică, în marjă, ci – ținând cont că o sarcină durează de regulă 9 luni – ceva anume, foarte concret, s-a întâmplat pe parcursul anului 2021, cu efect de durată, care a afectat fertilitatea populației și natalitatea înregistrată începând cu 2022.
Știu că, din rațiuni politice – și nu numai, ci și de liniște publică – nu vă permiteți să aduceți în discuție acel lucru care s-a întâmplat pe parcursul anului 2021 și care a dus la prăbușirea natalității în anii următori în așa fel încât în doar 4 ani a scăzut cu 50.000, adică cu un sfert.
Însă consider că, nu peste mult timp, va fi un imperativ moral să dați glas evidenței. Trebuie să aveți curaj, poate contextul politic general se vs schimba – la noi și-n lume. Din fericire, ultimele 7 luni sugerează că prăbușirea accelerată s-a oprit și intrăm într-o stagnare, până la o vreme…
„ceva anume, foarte concret, s-a întâmplat pe parcursul anului 2021, cu efect de durată, care a afectat fertilitatea populației și natalitatea înregistrată începând cu 2022.”
Nu s-a întâmplat nimic cu natalitatea, zeci de mii de românce își nasc și își cresc copiii în UK, alte zeci de mii de românce în Germania, altele în Franța etc. Ele s-au născut în România, unele încă au pașaport românesc, dar nu și copiii lor.
„ultimele 7 luni sugerează că prăbușirea accelerată s-a oprit și intrăm într-o stagnare, până la o vreme…”
Da, au devenit brusc mai fertile româncele rămase în țară datorită noii guvernări ”pro-europene”. Un pic de decență nu strică nimănui.
Domnule, după cum vedeți din cifrele prezentate în comentariul meu, între 2012 și 2021, timp de 10 ani, numărul de nașteri a fost constant peste 200.000, cu creștere în perioada 2016-2019.
Brusc, din 2022, numărul de nașteri începe să scadă abrupt: 188.000 în anul 2022, 165.000 în anul 2023, 157.000 în anul 2024, 145.000 în anul 2025.
Asta arată, în mod plauzibil, ca o anomalie.
Zecile de mii de românce care nasc în UK, Germania, Franța, etc nu nasc acolo din 2022 încoace, ci de mulți ani, prin urmare, explicația dvs nu e validă. Ba, mai mult, citeam azi că, între 2020-2025, mai multe familii cu copii s-au repatriat în România din UK, Spania etc, decât au plecat din România, ceea ce contrazice o dată în plus ipoteza dvs.
Prin urmare, există o altă explicație pentru care începând din 2022 se prăbușește natalitatea. Poate, totuși, ceva s-a întâmplat pe parcursul anului 2021 la nivel de masă, că e vaccinare sau altceva…
Un pic de decență în comentarii nu strică…
Vă mulțumesc foarte mult pentru răspuns. Deși aș mai avea unele mici neclarități/bemoluri, prefer să le țin deocamdată pentru mine și să aprofundez răspunsul dvs, care aduce date noi și pentru care vă sunt recunoscător. Toate cele bune!