Domnule Președinte, prin 2008 lucram la o companie cehească – erau vremuri bune, chiar înainte de spargerea bulei creditelor sau de apariția bulei Green Deal, a bulei epidemiologice, a bulei energiei, a bulei înarmării, a bulei AI. Toate aceste bule fie s-au spart deja, fie stau să se spargă la momentul potrivit – evident, după ce un grup select de „vizionari” adună averi.
La un moment dat, ne-am adunat la Praga vreo 20 de șefi din țări din Europa de Est pentru o analiză „de optimizare a costurilor și de schimb de bune practici”. Una dintre temele de discuție era plasarea unei singure comenzi la un singur furnizor auto, pentru cei circa 500–600 de agenți de vânzări din teren, în așa fel încât să se reducă sumele de plată. Colegii din Cehia și Slovacia au avut un punct de vedere tranșant: putem face o achiziție centralizată atâta vreme cât furnizorul este Škoda. Altfel, noi vrem să luăm Škoda.
Acela, Domnule Președinte, a fost momentul în care am înțeles ce înseamnă „naționalism sănătos”. „Naționalism sănătos”, Domnule Președinte, formulare pentru care v-au sărit în cap o mulțime de ideologi, este o ideologie subtilă, care își găsește cu greu locul între mulțimea de ideologii pro-europene, pro-atlantice și pro-euroatlantice și mulțimea de ideologii suveraniste, patriotarde și naționaliste. Cele două mulțimi de ideologii par a nu fi observat, prinse în atâtea dezbateri ideologice, că – doar un exemplu – deficitul comercial al Uniunii Europene față de China se adâncește la peste 1 miliard de euro pe zi.
Dezbaterea națională de săptămâna aceasta cu privire la viitorul Dacia a fost politizată într-un mod grobian. La fel au fost și dezbaterile despre închiderea industriei chimice, a industriei siderurgice, a industriei de apărare. Măcel politic, acuzații reciproce, execuții publice – nu soluții economice.
Dar, Domnule Președinte – și asta am mai spus-o –, problema nu este la politicieni, ci la specialiștii în macroeconomie care roiesc la Președinție, la Parlament și la Guvern; aceiași care stau claie peste grămadă, de dimineața până seara, pe toate canalele media. Specialiști în macroeconomie care, ocupați cu interesele celor care i-au plantat acolo sau cu propriile interese pe termen scurt, au devenit incapabili să formuleze o viziune strategică cu privire la viitorul macroeconomic al României.
Specialiștii în macroeconomie s-au prins doar de câteva luni că trebuie să mutăm economia de pe importuri pe exporturi.
S-au prins doar de câteva luni că trebuie să avem relații economice bune cu SUA, China și India, superputeri de unde se va da ora exactă mulți ani de acum înainte.
S-au prins doar de câteva luni că băncile împrumută mai mult statul decât mediul de afaceri.
S-au prins doar de câteva luni că Polonia, Cehia, Ungaria și chiar și Bulgaria au avut strategii industriale mult mai bune.
De toate acestea trebuiau să se prindă acum 10 ani.
Timp de 10 ani am primit de la specialiștii în macroeconomie numai prognoze aiurea despre produsul intern brut, despre inflație, despre cursul valutar, despre balanța comercială. La așa specialiști în macroeconomie, Domnule Președinte, așa macroeconomie: descreștere, deficite, datorii.
În fine, nu asta contează. Ce contează este să încercăm să păstrăm Dacia în țară, măcar cu modelul Bigster, care încă face furori pe piețele de export. „Naționalismul sănătos” înseamnă să gândim toți românii la fel cum gândeau deja, în urmă cu peste 15 ani, cehii și slovacii din exemplul de mai sus.
Domnule Președinte, mi-am luat un Bigster la începutul anului pentru că, ardelean naiv, sibian visător și naționalist sănătos, m-am gândit că fiecare Bigster cumpărat păstrează pentru încă un an vreo trei locuri de muncă la Mioveni.
Și pentru că păstrează alte câteva locuri de muncă, pe verticală și pe orizontală, în România și în Uniunea Europeană. Și pentru că rămân taxe, impozite și contribuții la noi în țară.
Dacă în următorii cinci ani un milion de români își iau un Bigster, Dacia nu pleacă niciodată din România.
