Polarizării și politizării accentuate din ultimii doi ani din România nu i-a scăpat nici PNRR-ul, fondul special mixt al UE, format din grant și împrumut, gândit de Comisie în 2020-2021, în principal ca instrument de reziliență pentru o nouă eventuală criză, dar având și o importantă componentă socială.
Pentru că nu este vorba despre un fond european clasic, în care statele merg la Bruxelles ca să deconteze proiectele angajate în țară, alocarea banilor fiind condiționată de îndeplinirea unor angajamente contractuale (jaloane), și pentru că mai multe jaloane au gravitat în jurul unor subiecte sensibile din punct de vedere politic și ideologic, s-au creat în jurul acestui instrument o serie de mituri și de interpretări binare. Interpretările dihotomice au fost întreținute de actorii politici care, în funcție de interesele de conjunctură, au politizat și au scos în evidență, cu privire la PNRR, partea avantajoasă lor la diverse momente de timp.
Se vorbește tot mai mult, acum, în ultimele etape ale Programului (august, decembrie 2026), în termeni de alb și negru: fie că PNRR a fost un eșec total, fie că a fost un succes măreț (1). Se mai speculează, mai ales politic, faptul că PNRR a fost un instrument al UE, cu privire la care statele nu au putut negocia (2). Este PNRR un succes sau un eșec? Care a fost marja de negociere a statelor?
PNRR, cu plusuri și cu minusuri (1)
Nu se poate spune că PNRR este un eșec total, la fel de bine cum nu se poate spune că este un mare succes. Fiind vorba despre un fond european special – Mecanismul de Redresare și Reziliență -, acesta e construit după altă logică decât cea a fondurilor europene clasice, provenite din bugetele anuale și multianuale ale UE. Sigur, este greu de cuantificat rezultatul final, mai ales că se încearcă accelerarea pe ultima sută de metri și mai ales că Planul național pentru România a fost modificat de trei ori, de fiecare dată schimbându-se suma totală alocată: s-a plecat de la 29 mld. de euro în 2021 și s-a ajuns la 20 mld. euro în iulie 2026. Totuși, ce se poate constata, în linii foarte mari, este că România a câștigat unele sume, dar a și ratat oportunități importante.
*Infrastructura, privilegiata PNRR
Sectoarele care au beneficiat cel mai mult de PNRR, în termeni de sume alocate, au fost infrastructura feroviară și rutieră (conform unei statistici din 2025), cu alocări de circa 3 mld. euro pe feroviar și 2,5 mld. euro pe rutier. Sume de câte circa 200 milioane de euro au fost atrase de municipalități (Constanța, sector 4 București, Oradea, Galați etc) pentru infrastructura școlară și managementul deșeurilor. Deși unele spitale precum Spitalul Gerota (200 mil. euro) sau Spitalul Universitar (146 mil. euro) au avut alocări importante, alte spitale au fost scoase de pe listă[i].
Printre zonele cu minusuri, cele mai cunoscute și polarizatoare au fost incapacitatea operării de modificări suficiente la companiile de stat și la sistemul de pensii speciale. De văzut și dacă se vor pierde banii pe Legea salarizării, de asemenea un subiect polarizant.
*Pierderi pe pensiile speciale și companiile de stat
Un jalon cu implicații emoționale și cu miză internă polarizantă a fost cel privind pensiile speciale[ii]. Pe acest jalon, România a pierdut circa 65 de mil. de euro din 231 mil care fuseseră suspendate. Comisia a considerat că jalonul a fost bifat prin adoptarea, într-o anumită formă, a pensiilor magistraților, dar că a fost implementat defectuos, cu eșalonări ale vârstelor de pensionare foarte lungi[iii].
Un alt jalon la care România a înregistrat minusuri a fost cel privind guvernanța companiilor de stat, pierderea fiind de peste 300 mil. de euro: 200 mil. euro pe AMEPIP și în jur de 130 mil. euro pe companiile de stat din energie. Concret, România nu a reușit să eficientizeze managementul companiilor de stat, să rezolve problema interimatelor și a numirilor politice sau să listeze la bursă mai multe astfel de companii.[iv]
Pierderilor punctuale, pe jaloane parțial îndeplinite, României i s-au mai redus câteva miliarde de euro și la revizuirile PNRR din 2023 (2 mld. euro) și din iulie 2026 (1,3 mld. euro), fără a fi considerate penalizări pe neîndeplinire de jaloane, ci fiind cauzate de creșteri economice peste cele prevăzute de regulamentele UE în 2020-2021.[v]
Față de alocarea inițială din 2021, în august 2026, PNRR are mai puțin cu 9 mld. euro.
*Câștiguri de circa 2,5 mld. euro pe legile adoptate în sesiunile extraordinare din iulie-august 2026
S-a evitat, prin pachetul de legi adoptat de parlament în sesiunile extraordinare din vara acestui an, pierderea a peste 2,5 mld. euro: Codul urbanismului (970 mil. euro), Legea privind decarbonizarea (970 mil euro) , modificări la Codul administrativ (700 mil. euro).
*De văzut dacă se va evita pierderea a circa 1,5 mld. euro pe Legea ANI și pe Legea salarizării
Vom vedea în ce măsură se mai poate evita pierderea celor circa 1,5 mld. euro disponibile în PNRR pentru Legea ANI și Legea salarizării unitare. Legea ANI urmează să se întoarcă în circuit parlamentar ca urmare a Deciziei CCR din 17 august, în timp ce Legea salarizării încă nu este formalizată într-un proiect care să fie depus la parlament.
*Circa 13 mld. de euro au fost încasate efectiv de România până în prezent. Ar mai fi de încasat 7 mld. euro
Din perspectiva gradului de absorbție, până în prezent, circa 13 mld. de euro au fost încasate efectiv încasate de către România. Urmând să mai absoarbă in jur de 7 mld. euro. Dacă ne raportăm la suma alocată României în planul inițial (29 mld euro grant + împrumut), 12 mld. euro încasate efectiv ar reprezenta mai puțin de o treime.
Doar că România a renegociat Planul de trei ori, ultima revizuire datând din iulie 2026, în urma căreia alocarea totală era de 20,1 mld. euro, din care 13,5 mld. euro grant, iar 6,5 mld. euro împrumut. De precizat că la ultima revizuire din iulie 2026, alocarea totală a scăzut cu circa 1,3 mld. euro.[vi] Astfel, dacă raportăm suma de 12 mld. euro efectiv atrase la ultimul Plan revizuit în 2026, atunci bilanțul apare mai favorabil.
Per total, comparativ, la nivelul UE, România se poziționează în rândul statelor cu nivel mediu spre jos de absorbție și implementare, fruntașe fiind Danemarca, Italia, Franța, Germania, iar la coadă Ungaria, Suedia[vii].
Marja de negociere a statelor în cadrul PNRR (2)
Ideea că România nu a putut negocia Planul național în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență este parțial adevărată. România a apelat astfel la trei revizuiri ale planului, ultima în iulie 2026.
În plus, încă de la momentul lansării Mecanismului, statele nu au fost obligate să se ralieze la program.[viii]
Cu toate acestea, toate statele au participat, chiar dacă cele cu economii solide din Vest și Nord au apelat doar la componenta de grant și la sume mai mici. Pe varianta inițială, din 2021, România a fost a șasea țară care a cerut cei mai mulți bani (29 mld. euro), pentru ca în 2026 să renegocieze la 20 de mld. euro.[ix]
Și pentru că acest mecanism a fost unul care a presupus îndeplinirea de condiții de către statele membre, s-a tot pus întrebarea dacă statele membre au putut negocia cu Comisia condițiile inițiale sau tipurile de angajamente specificate în acord. Baza negocierii între statele membre și Comisie a pornit de la problemele structurale ale fiecărui stat membru și monitorizate prin rapoartele Semestrului European.
În acest sens, alin. 4 din Regulamentul privind instituirea MRR prevede că rapoartele Semestrului European sunt principala sursă de identificare a „reformelor structurale” necesare în fiecare stat membru. ” La nivelul Uniunii, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice (‚semestrul european’), inclusiv principiile pilonului european al drepturilor sociale, constituie cadrul de identificare a priorităților naționale de reformă și de monitorizare a implementării acestora.”[x]
Concluzie: ce putea să facă România mai bine cu PNRR
S-ar putea spune că PNRR a fost un instrument destul de constrângător pentru România, și pentru că fost construit după altă logică decât fondurile clasice, dar și pentru că în această direcție a fost negocierea inițială din 2021. Chiar dacă constrângător, România nu și-a permis bugetar să nu se implice în acest Mecanism (MRR).
O reușită importantă a fost totuși includerea în PNRR a unei componente de transport sustenabil, care a presupus alocarea celor mai mari sume de bani către zona de transport feroviar și rutier. Partea rutieră a fost cea mai dificilă: Comisia a avut observații pe cele circa 4,5 miliarde destinate drumurilor, iar investiția a fost în final acceptată în forma unei infrastructuri rutiere sustenabile pe rețeaua TEN-T (Trans-European Transport Network), însoțită de măsuri cu contribuție climatică directă — 52 de stații de încărcare electrică, 625 de hectare de perdele forestiere, sisteme inteligente de trafic.[xi]
Ce putea să facă România mai bine în privința PNRR? Dată fiind criza criza energetică actuală, angajarea unor fonduri mult mai consistente pe baterii de stocare, de exemplu, suma de 70 mil. euro fiind infimă, în raport cu Bulgaria care a alocat 700 mil. euro. Putea, de asemenea, să angajeze jaloane mai realiste după o consultare mai largă cu actorii sociali cărora urma să li se aplice jaloanele. Poate că pensiile speciale și legea salarizării, deși necesare pentru România, nu trebuiau incluse în PNRR. Marja de negociere însă aici a fost minimă pentru țara noastră, ambele măsuri fiind preluate de Comisie direct din Raportul Semestrului European pentru România 2019-2020.[xii] Pe de altă parte, este o realitate și faptul că lipsa de voință politică de la noi face ca astfel de modificări structurale să nu poată fi adoptate decât prin sisteme de condiționalități. Oricum, pe viitor, statele membre în general vor trebui să se obișnuiască cu această logică a fondurilor europene acordate doar dacă se îndeplinesc condiționalități,chiar următorul Cadru Financiar Multianual fiind conceput după această nouă filosofie.
Prin urmare, România nu își permitea să stea deoparte de acest fond, dar putea încă de la început să vizeze o sumă mai realistă și să reducă partea de împrumut, stabilită inițial la 14 mld. de euro. Nu mai vorbim de capacitatea administrativă, principal inamic al absorbției fondurilor la noi în general.
[ii] https://www.economica.net/din-cauza-ccr-romania-a-pierdut-65-de-milioane-de-euro-din-pnrr-pentru-amanarea-reformei-pensiilor-magistratilor_938948.html
[iii] https://mfe.gov.ro/decizia-finala-a-comisiei-europene-privind-cererea-de-plata-nr-3-din-pnrr/
[iv] https://mfe.gov.ro/decizia-finala-a-comisiei-europene-privind-cererea-de-plata-nr-3-din-pnrr/.
[v] https://hotnews.ro/mipe-despre-reducerea-alocarii-din-pnrr-pe-fondul-cresterii-economice-reale-mai-ridicate-valoarea-actualizata-pentru-romnia-a-fost-diminuata-cu-21-miliarde-euro-reducerea-nu-tine-de-ic-1543185.
[vi] https://mfe.gov.ro/pnrr/.
[vii] https://ec.europa.eu/economy_finance/recovery-and-resilience-scoreboard/country_overview.html
[viii] https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2021/241/oj?locale=ro.
[ix] https://www.statista.com/statistics/1367453/next-generation-eu-funds-allocated-eu-member-states/?srsltid=AfmBOoqbg5uchOrklYN2KVzkjj3moua1VjsNwQWqUyvOCjcbJ4LGfxqL
[x] https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2021/241/oj?locale=ro
[xi] https://mfe.gov.ro/6-cum-este-structurat-pnrr/
[xii] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A52019DC0523
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A52019DC0523
