Va fi Péter Magyar un nou Orbán? Interpretând noua poziție a Ungariei față de Ucraina

Relațiile dintre Ucraina și Ungaria așteaptă o resetare, care se preconizează să aibă loc în urma unei întâlniri între liderii celor două țări. Viitorul prim-ministru al Ungariei, Péter Magyar, a declarat acest lucru, iar poziția sa se aliniază pe deplin cu cea a Kievului.

Însă Magyar a făcut și alte declarații care au alarmat mulți oameni, ridicând semne de întrebare cu privire la existența unor temeiuri reale pentru un asemenea optimism.

Noul lider ungar a formulat, de asemenea, o serie de remarci critice la adresa politicii Ucrainei privind minoritatea maghiară din Transcarpatia. Mai mult, încălcând protocolul diplomatic, a „inițiat” o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Berehove, determinând pe unii să speculeze dacă aceasta ar putea sugera că el consideră orașul drept teritoriu maghiar.

În urma acestor declarații, mulți în Ucraina au început să se întrebe: ne confruntăm oare cu un nou Viktor Orbán la Budapesta, deși unul într-un ambalaj mai democratic?

Ne vom confrunta cu un nou ultimatum care ar putea bloca progresul nostru spre apartenența la UE?

Și ar trebui Ucraina să facă concesii în consecință?

European Pravda a reconstituit succesiunea evenimentelor petrecute înainte și după această declarație foarte discutată și putem afirma cu certitudine:

nu există motive de îngrijorare.

În ciuda retoricii agresive a lui Magyar, această declarație anume este una pozitivă pentru Ucraina. Totuși, după cum se întâmplă adesea în politica ungară, multe au fost spuse „printre rânduri”.

Faptul că Magyar a făcut această declarație după întâlnirea cu primarul orașului Berehove este un semnal extrem de bun. Lista de revendicări a lui Magyar oferă un motiv suplimentar de optimism. Așteptările față de Ucraina incluse în aceasta nu ridică probleme reale, iar cea mai problematică parte a revendicărilor lui Viktor Orbán a fost eliminată.

Ucraina are o propunere pentru Budapesta care beneficiază în primul rând comunitatea maghiară din Transcarpatia. Comunitatea însăși i-a transmis lui Magyar că este în sfârșit timpul să se împace cu Ucraina. În cele din urmă, noul lider ungar va trebui să țină cont de poziția Bruxelles-ului. Astfel, declarațiile privind resetarea relației au fundamente solide. În acest articol, explicăm ce se întâmplă în prezent în politica ungară în ceea ce privește Ucraina și cum ar trebui acționat pentru a nu rata această oportunitate.

Nu, Magyar nu revendică Berehovul

Declarația lui Péter Magyar a apărut marți seară. Noul lider ungar și-a publicat primul mesaj amplu despre Ucraina după întâlnirea cu primarul orașului Berehove, Zoltán Babják, care a călătorit special la Budapesta pentru această întrevedere.

Există elemente pozitive pentru Kiev, dar și unele negative, care au provocat confuzie sau chiar indignare în rândul multor oameni din Ucraina. Să le analizăm mai întâi pe acestea.

În primul rând, mulți au fost surprinși de formulare, întrucât Magyar părea să fie chiar el cel care îl invita pe Volodimir Zelenski la o întâlnire. „Inițiez o întâlnire cu președintele Volodimir Zelenski la începutul lunii iunie, în mod simbolic la Berehove, un oraș cu majoritate maghiară”, a scris el.

Aceasta nu este, în mod evident, modalitatea în care ar trebui organizate întâlnirile între liderii statelor, lucru pe care îl recunosc chiar și sursele ungare ale European Pravda. În relațiile personale, mai ales între prieteni, nu există nicio problemă cu a te „invita singur în vizită”, însă în relațiile dintre state, invitația ar trebui să vină din partea țării gazdă.

Atunci de ce a publicat Magyar această declarație?

Explicația este evidentă pentru oricine urmărește activitatea în mediul online a liderului ungar. Poate suna neobișnuit pentru ucraineni, dar este adevărat: Magyar își scrie în continuare singur postările și comentariile, iar uneori improvizațiile sale îi scot din minți pe cei din echipele sale internaționale și de comunicare.

Mai important, nu există absolut niciun temei pentru a susține că noul lider al Ungariei ar pune sub semnul întrebării suveranitatea Ucrainei asupra Berehovului sau ceva de această natură.

Magyar a evitat să folosească cuvântul „invit” (deoarece nu poate invita pe cineva în Ucraina, ci doar în Ungaria). Iar în ultima propoziție a postării sale — pe care probabil nu toată lumea a citit-o până la capăt — clarifică faptul că așteaptă o invitație din partea autorităților ucrainene: „Sper să pot accepta în curând amabila sa invitație la Berehove. Sunt pregătit.”

În ansamblu, tonul postării lui Magyar este mai degrabă pozitiv.

Mesajul principal este: conflictul ucraineano-ungar din era Orbán trebuie să ia sfârșit.

„Este în interesul maghiarilor care trăiesc în Transcarpatia să așezăm relațiile ungaro-ucrainene pe fundații noi”, afirmă el, adăugând că aceasta a fost concluzia discuției sale cu Zoltán Babják.

„Scopul întâlnirii [cu primarul din Berehove] este de a îmbunătăți situația maghiarilor din Transcarpatia și de a sprijini capacitatea acestora de a rămâne în patria lor.” Potrivit lui Magyar, dacă Ucraina rezolvă problemele cu care se confruntă maghiarii, atunci „putem cu certitudine deschide un nou capitol în relațiile bilaterale ucraineano-ungare”.

Acum este momentul să trecem la „prețul de plătit” — ce anume așteaptă Magyar din partea autorităților ucrainene.

Nu, acestea nu sunt cele „11 puncte” ale lui Szijjártó: elementele cele mai toxice au dispărut

„Concesiile anunțate de guvernul ucrainean în 2025 în domeniul educației reprezintă un pas în direcția corectă, dar nu sunt suficiente.” Formularea lui Magyar a surprins pe mulți (a anunțat oare guvernul cu adevărat ceva specific pentru 2025?).

Magyar a oferit și detalii concrete în postarea sa — o listă a problemelor care ar trebui, chipurile, să fie rezolvate. Însă această listă este și mai intrigantă.

Nici autorul acestui articol, nici sursele European Pravda nu au reușit să îi determine originea. Una dintre cele mai interesante (și posibil realiste) explicații avansate este că lista ar fi putut fi generată de o inteligență artificială ca răspuns la un prompt de tipul „Enumerați problemele legate de limbă cu care se confruntă maghiarii din Transcarpatia”. Aceasta ar putea explica inexactitățile din ea (care ar putea fi pur și simplu halucinații ale inteligenței artificiale).

„Învățământul superior din Ucraina rămâne monolingv”, afirmă Magyar în primul punct al listei de probleme pe care dorește să le vadă rezolvate.

Însă acest lucru pur și simplu nu corespunde realității. Există o instituție cu predare integral în limba maghiară la Berehove — Colegiul de Învățământ Superior Transcarpatic Maghiar „Ferenc Rákóczi II” — iar la Ujgorod există un institut maghiar în cadrul universității naționale de stat, unde predarea în limba maghiară este disponibilă.

„Examenele finale [la absolvirea școlii] se susțin în limba ucraineană”, afirmă cel de-al doilea punct al listei lui Magyar — și din nou, acest lucru nu corespunde realității. Copiii maghiari din Transcarpatia pot susține Testul Național Multidisciplinar (NMT) în limba maghiară dacă doresc. Este adevărat că problema vechiului examen extern independent (ZNO, pentru admiterea la universitățile din Ucraina) rămâne nerezolvată (deși acesta nu se desfășoară oricum în condiții de lege marțială), dar potrivit surselor European Pravda, aceasta nu reprezintă o linie roșie pentru guvernul ucrainean.

Aceasta este doar o listă parțială a afirmațiilor inexacte din postare.

Și mai important, toate punctele în care Magyar se referă la revendicări reale ale minorității maghiare din Transcarpatia sunt unele pe care Ucraina este dispusă să le abordeze. European Pravda a raportat de mai multe ori că guvernul are chiar pregătit un pachet de propuneri. Unele dintre aceste idei au fost aprobate la nivel de lucru între Kiev și Budapesta încă din 2024, însă Viktor Orbán și-a propus ca obiectiv politic blocarea drumului Ucrainei spre apartenența la UE, iar anul trecut toate discuțiile au fost sistate.

Acum aceste idei ar putea prinde o nouă viață. Ele includ reglementări mai clare pentru școlile cu predare în limba maghiară, precum și drepturi formalizate pentru maghiarii din Ucraina de a se adresa autorităților locale în limba lor maternă în zonele unde există comunități maghiare, și altele. Acestea sunt tocmai punctele pe care Magyar le-a enumerat.

Și mai important însă este ceea ce noul lider al Ungariei nu a menționat.

În ianuarie 2024, fostul ministru de externe al Ungariei, Péter Szijjártó (despre care se știe acum că a urmat instrucțiunile omologului său rus, Serghei Lavrov) a înmânat Ucrainei o listă cu 11 revendicări.

Unele dintre ele pot fi rezolvate în mod realist și ar aduce beneficii cetățenilor ucraineni de origine maghiară.

Alte puncte însă erau total inacceptabile de la bun început. Nu aveau nicio legătură cu drepturile lingvistice sau educaționale și se crede pe scară largă că au fost incluse pur și simplu pentru a provoca un refuz din partea Ucrainei și a muta vina pe umerii Kievului.

De exemplu, guvernul lui Orbán a cerut Ucrainei să își schimbe sistemul electoral și să garanteze reprezentarea maghiarilor în parlament. Acest lucru ar necesita amendamente la Constituție și un referendum la nivel național — practic imposibil chiar și după încheierea războiului.

Magyar nu a făcut nici măcar aluzie la aceste revendicări politice absurde, ceea ce reprezintă un alt indiciu că este înclinat spre o abordare constructivă. Și există și alte semne mai concrete în acest sens.

Un mesaj pentru „elita erei Orbán” din Transcarpatia

Am menționat deja cât de semnificativ este faptul că primarul orașului Berehove, Zoltán Babják, a fost cel care a călătorit la Budapesta pentru a se întâlni cu Péter Magyar.

Babják este considerat unul dintre cei mai pragmatici lideri ai comunității maghiare din Ucraina — și există motive întemeiate pentru aceasta.

În 2023, când Viktor Orbán bloca decizia politică de deschidere a negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, tot Babják a fost cel care i-a adresat o scrisoare deschisă, explicând că această decizie era importantă pentru comunitatea maghiară. Orbán a refuzat inițial să ia în considerare solicitarea lui Babják, dar în cele din urmă a fost nevoit să „iasă pentru o cafea” în timpul summitului UE, permițând astfel adoptarea deciziei privind deschiderea negocierilor.

Babják a vizitat și linia frontului și se spune că este singurul lider al comunității maghiare care a ajuns până la pozițiile din apropierea liniei de contact.

De altfel, modul în care Magyar și-a formulat postarea i-a determinat pe mulți să creadă că Babják i-a transmis personal lista problemelor cu care se confruntă maghiarii. Dar acest lucru pare puțin probabil: șeful comunității din Berehove cu greu ar putea fi ignorant față de existența unui colegiu cu predare în limba maghiară chiar în orașul său.

Această problemă nu se rezumă doar la personalități.

Pentru Péter Magyar, grija față de maghiarii din afara granițelor nu reprezintă oportunism politic, ci face parte din convingerile și ideologia sa. Deoarece istoria complexă a Ungariei a lăsat mari părți ale poporului maghiar în afara granițelor sale, aceasta este o viziune răspândită, în special în rândul politicienilor.

În săptămânile care au urmat victoriei sale electorale, Magyar s-a întâlnit cu reprezentanți ai minorităților maghiare din România, Serbia și Slovacia, invitând de fiecare dată la întâlnire liderii politici ai acelor comunități — inclusiv pe cei care colaboraseră cu Orbán timp de ani de zile.

De exemplu, în România l-a invitat pe Hunor Kelemen, deși Kelemen este considerat de unii ca fi fost implicat în manipularea voturilor în favoarea lui Orbán. Așa cum a relatat European Pravda, în cadrul întâlnirii lor Magyar a propus lăsarea trecutului în urmă și un nou început cu o pagină albă, în beneficiul maghiarilor din România.

Aceasta era abordarea pe care aliații lui Orbán din Transcarpatia o așteptaseră.

Există practic o singură organizație majoră care reprezintă etnicii maghiari din regiune — Asociația Culturală Maghiară din Transcarpatia (KMKSZ), condusă timp de ani de zile de László Brenzovics (zvonurile spun că el și Orbán sunt nași la copiii celuilalt). Brenzovics conduce din străinătate, după ce a părăsit Ucraina în 2024 din cauza riscului de urmărire penală din partea Serviciului de Securitate al Ucrainei, în urma unei percheziții efectuate la biroul său într-o perioadă de tensiuni crescute între Ucraina și Ungaria.

Sursele European Pravda afirmă că, după victoria electorală a lui Magyar, KMKSZ a luat inițial în calcul schimbarea liderului și identificase chiar un posibil succesor. Cu toate acestea, când noul lider ungar și-a semnalat disponibilitatea de a se reconcilia cu diverși lideri ai minorităților din străinătate, Brenzovics a fost reales în fruntea KMKSZ pe 18 aprilie.

Nu există nicio îndoială că conducerea KMKSZ i-a oferit lui Péter Magyar o întâlnire.

Acesta ar fi fost cel mai rău scenariu posibil pentru Ucraina.

Din nefericire, există unele persoane în conducerea acestei organizații care s-au obișnuit să împartă finanțările ungare, să trăiască din șpăgi și să își sporească influența alimentând ostilitatea față de Kiev.

Faptul că Péter Magyar a ales să nu se întâlnească cu ei și în schimb s-a întâlnit cu constructivul Zoltán Babják este poate cel mai clar indiciu că noul lider al Ungariei este serios în privința rezolvării problemelor cu Ucraina.

Așteptări la Kiev, așteptări la Bruxelles

Un alt semnal extrem de pozitiv, de data aceasta din partea Kievului, este că Volodimir Zelenski și echipa sa au decis să nu răspundă la declarațiile inexacte sau stângace ale lui Magyar. (Anii Orbán au arătat că Zelenski este perfect capabil să răspundă tranșant Ungariei atunci când este necesar.)

Acum, dimpotrivă, există o dorință clară de a pune în sfârșit capăt acestui conflict care nu aduce beneficii nimănui.

Ucraina este cu adevărat interesată să deschidă un nou capitol de relații de bună vecinătate cu Ungaria și să pună capăt perioadei de veto-uri constante pe drumul său spre apartenența la UE și dincolo de aceasta.

Desigur, o singură întâlnire între Magyar și Zelenski nu va fi suficientă.

Ucraina trebuie să fie pregătită să acționeze rapid, inclusiv la nivel parlamentar.

De la alegeri, European Pravda a raportat, citând surse din echipa lui Magyar, că deschiderea grupurilor de negociere cu UE va fi posibilă doar după ce Kievul va face pași concreți față de Budapesta pe problematica minorităților. Și aceasta nu doar pentru că Magyar ține personal la acest subiect. Pentru noul lider ungar, este de asemenea important să le demonstreze alegătorilor unguri că nu este „păpușa lui Zelenski”, așa cum susținea propaganda electorală a lui Orbán.

Din fericire, Ucraina se bucură de sprijinul liderilor autentici ai comunității maghiare.

Declarația lui Zoltán Babják ca răspuns la postarea lui Magyar, în care a subliniat că nu există nicio reprimare a drepturilor maghiarilor în Ucraina, este o dovadă suplimentară în acest sens.

Locul viitoarei întâlniri dintre lideri rămâne să fie stabilit. Zelenski îl va invita fără îndoială pe Magyar la Kiev (acesta a mai fost acolo, când a adus ajutor umanitar după atacul asupra spitalului de copii Okhmatdyt). Dar o vizită la Kiev ar putea fi combinată cu un drum la Berehove (sau la Ujgorod și Berehove).

În sfârșit, mai există un actor-cheie în această poveste care se află de partea Ucrainei: Comisia Europeană și președinta acesteia, Ursula von der Leyen.

A doua zi după declarația sa despre Ucraina, Péter Magyar a zburat la Bruxelles, unde s-a întâlnit cu Ursula von der Leyen și cu președintele Consiliului European, António Costa.

Nu au fost divulgate detalii ale discuțiilor, cu excepția faptului că au abordat problema Ucrainei.

Însă principala preocupare a lui Magyar este alta. Prioritatea sa numărul unu este restabilirea finanțării UE pentru Ungaria, pe care Comisia Europeană a înghețat-o în era Orbán.

Bruxelles-ul a stabilit acum 27 de condiții pe care Budapesta trebuie să le îndeplinească pentru a debloca primele tranșe de finanțare. Și, așa cum se întâmplă întotdeauna în relațiile cu Comisia, este esențial ca Bruxelles-ul să simtă că noua conducere ungară este cu adevărat angajată în direcția cooperării.

Pentru ca acest lucru să se întâmple, Ungaria trebuie să revină în curentul principal european nu doar în vorbe. Un element-cheie al acestui proces este realinierea cu politicile comune ale UE.

Având în vedere că Ucraina reprezintă în prezent problema numărul unu pentru UE, Bruxelles-ul se așteaptă ca Magyar să ajusteze politica Ungariei față de Ucraina și transmite semnale destul de clare în acest sens.

În cele din urmă, există toate motivele să ne așteptăm ca această schimbare de politică să devină vizibilă în practică.

Articol apărut on European Pravda, publicat aici cu acordul autorului