Când, în 2007, după câțiva ani de cercetări intense, am publicat primul meu studiu folosind o metodă AI – Using artificial neural networks to predict the presence of overpressured zones in the Anadarko Basin, Oklahoma – colegii din departament s-au mirat profund, adoptând o poziție de maximă surpriză și reticență în același timp: Ce fel de struțo-cămilă mai este și chestia asta, AI?! Ei nu auziseră până atunci nimic și pe nimeni care ar fi putut, cu ajutorul AI, să rezolve una din cele mai importante probleme care poate apărea în forajele pentru petrol și gaze în bazinele sedimentare din întreaga lume: erupțiile catastrofale produse de penetrarea unor zone cu fluide suprapresurizate (lucrarea mea a devenit de actualitate doar după trei ani, când a avut loc explozia și erupția platformei de foraj Deep Horizon, aprilie 2010, Golful Mexic). Reacția colegilor mei americani a fost similară cu cea din 2010 a colegilor români de la universitățile din Iași și Cluj-Napoca. Nici ei nu auziseră nimic și pe nimeni care să le descrie noua revoluție tehnologică din SUA – fracturarea hidraulică de mare volum a argilelor gazifere. Este adevărat că pseudo-documentarul Gasland nu fusese încă piratat și tradus pe YouTube, nici sintagma „gaze de șist” nu fusese inventată după modelul francez. După Gasland însă, foarte mulți români (nu doar geologi) s-au trezit, precum Monsieur Jourdain, că de fapt și ei pot vorbi, scrie sau comenta despre „fracking”, având „specializări” obținute pe repede-înainte la mari „universități” precum Google, Wikipedia sau YouTube.
Pentru că am intuit că viitorul geoștiințelor va avea o importantă componentă AI, am continuat cercetările mele predictive folosind algoritmi genetici, mașini cu suport vectorial, logică fuzzy etc. și publicând, până în prezent, două cărți (2015, 2024) și mai multe articole peer-reviewed. Perioada aceasta (2007-2024) a fost dominată de metode și algoritmi de inteligență artificială predictivă (Pred-AI). Folosind baze de date numerice pre-existente, eu și/sau studenții mei am controlat direct antrenamentul, verificarea și aplicarea soluțiilor AI pentru predicția unor proprietăți specifice și integrarea apropriată a mai multor discipline (geologie, geofizică, geochimie, mineralogie, ingineria rezervoarelor de apă, petrol sau gaze etc.)
Începând din toamna anului 2022, odată cu lansarea programului ChatGPT, arborele AI s-a consolidat cu o nouă ramură: inteligența artificială generativă (Gen-AI). Spun „s-a consolidat” pentru că aplicațiile Gen-AI există de zeci de ani sub diferite forme, cum ar fi Generative Adversarial Networks (GANs) și Variational Autoencoders (VAEs), dar capacitățile lor limitate nu au atras mai devreme interesele marilor jucători din liga AI.
ChatGPT și zecile de clone care au urmat (și vor urma) folosesc Big Data, algoritmi de tip Machine Learning (ML) și Large Language Models (LLM) (un tip de ML bazat pe deep learning și folosind un tip de rețea neuronală antrenată pe volume mari de text, astfel încât să poată prezice ce cuvânt este statistic probabil să apară în continuare). Scopul Gen-AI este generarea de conținut – text, imagini, muzică, audio, video, coduri etc. Succesul imediat și uriaș al Gen-AI se datorează ușurinței cu care utilizatorul interacționează cu mașina: un simplu prompt (întrebare, cerere), după care computerul AI răscolește internetul, asamblează informațiile găsite într-un limbaj simplu de înțeles, și prezintă răspunsul în câteva secunde.
De exemplu, întrebarea „Is Professor Cranganu a climate change denier, a climate change skeptic or a climate change proponent?”, a primit următoarele răspunsuri de la două Gen-AI:
Professor Constantin Cranganu presents a nuanced perspective on climate change, which does not fit neatly into the categories of denier, skeptic, or proponent.
Position on Climate Change
- Acknowledgment of Risks: Cranganu believes that the risks associated with climate change must be taken seriously and acted upon responsibly. He emphasizes that humanity will benefit from minimizing these risks through various strategies, including reducing vulnerability and changing atmospheric composition.
- Critique of Mainstream Narratives: He critiques how climate change is often portrayed in the media, arguing that it is depicted as the most significant issue facing humanity, which he contests. He suggests that this framing distracts from credible scientific discourse and diminishes the complexity of the climate issue, which he views as one among many global problems.
- Call for Diverse Perspectives: Cranganu advocates for a multi-faceted approach to understanding climate change, incorporating various disciplines and viewpoints. He argues against a reductionist perspective that simplifies the discourse into binary categories of belief and skepticism.
- Moderate Viewpoint: He positions climate change as a moderate global issue, rather than the singular crisis often portrayed. He believes that while human activities contribute to climate change, the discourse should not ignore other significant global challenges.
In summary, Professor Cranganu’s stance is that of a climate change proponent who acknowledges the importance of addressing climate issues, yet he critiques the dominant narratives and calls for a broader understanding of the complexities involved.
(https://www.perplexity.ai/search/is-professor-constantin-cranga-shQWTbFNQ1SfI.cZwBINVg – versiunea gratuită. Versiunea pro oferă mai multe detalii și o analiză mai aprofundată)
Professor Constantin Cranganu is known for his skeptical views on certain aspects of mainstream climate change science. While he does not outright deny that climate change is occurring, he often challenges the prevailing narratives about the extent of human influence and the reliability of climate models. His stance is more aligned with climate change skepticism rather than outright denial or full endorsement of the mainstream scientific consensus on human-caused climate change.
Cranganu has written and spoken about the need for more critical examination of climate data and models, and he has expressed concerns about the political and economic implications of some climate policies. This positions him more as a climate change skeptic who questions specific claims and approaches within the broader climate change discourse.
(ChatGPT, 31 august 2024; versiune privată)
Cantitatea de text generată de mașinile AI este uriașă. De exemplu, Sam Altman, șeful executiv al OpenAI (ChatGPT), spunea în februarie 2024 că doar compania lui generează zilnic 100 miliarde cuvinte, care pot forma textul unui milion de cărți în fiecare zi, cărți din care o parte necunoscută ajunge pe internet.
Ce valoare adăugată reprezintă aceste fluvii enorme de conținut AI-made? Profesorul și scriitorul Eric Hoel (Tufts University), pe care cititorii români l-au întâlnit în articolul meu Paradoxul sapiențial, capcana bârfelor și unele schimbări climatice (2022), a declarat recent:
Acum că AI generativă a scăzut costul producerii de prostii la aproape zero, vedem clar viitorul internetului: o groapă de gunoi. Căutările pe Google? Produc adesea imagini false generate de AI în mijlocul lucrurilor reale. Postați pe Twitter? Obțineți răspunsuri de la roboții care vând porno. Dar acestea sunt doar lucrurile evidente. Priviți cu atenție răspunsurile la orice tweet cu accesări multe și veți găsi zeci de rezumate scrise prin inteligență artificială ca răspuns, repetări vesele în stil Wikipedia ale postării originale, toate doar pentru a atrage atenția. Modelele AI de pe Instagram acumulează sute de mii de abonați, iar oamenii își oferă deschis serviciile pentru a le crea. Muzicienii AI umplu YouTube și Spotify. Lucrările științifice sunt generate de AI. Imaginile AI se amestecă în cercetarea istorică . Nu se menționează nici impactul personal: de acum încolo, fiecare femeie care este o personalitate publică va trebui să se confrunte cu faptul că este probabil să fie făcut un porno deepfake cu ea. Asta e o nebunie.
Ca și cum toate acestea nu ar fi fost suficiente, a apărut și funcționează de câtva timp o formă degenerată a inteligenței generative.
Inteligența artificială degenerativă (Degen-AI) se referă la un concept în care modelele LLM își reduc performanțele în timp, în principal din cauza faptului că sunt antrenate pe date generate de ele însele sau de alte sisteme de inteligență artificială, mai degrabă decât pe date de înaltă calitate generate de oameni. Parafrazând un vers memorabil al lui Ion Barbu – Sfânt trup și hrană sieși, Hagi rupea din el – Degen-AI își îngurgitează propriile rezultate într-un auto-canibalism sui generis sau un incest digital, când intervin LLM-uri înrudite. Simptome majore: auto-colapsul sistemelor și halucinații.
Situația este cunoscută de mai multă vreme, dar în ultimele luni a devenit o problemă serioasă, care amenință viitorul Gen-AI.
Pe 24 iulie 2024, revista Nature a publicat studiul AI models collapse when trained on recursively generated data în care autorii pleacă de la constatarea că modelele generative de inteligență artificială, de la ChatGPT (OpenAI) la Llama (Meta), fiind acum accesibile pe scară largă, pot oferi oricărui doritor bloguri, imagini, video-uri, muzică etc. Dar aceste modele se pot prăbuși dacă seturile lor de date de training conțin prea mult conținut generat de AI (Fig. 1).
Fig. 1. Formarea unui model de inteligență artificială (AI) pe baza propriilor rezultate.
a. Un model AI va genera o imagine a unui câine prin învățarea din seturi de imagini reale, în care rasele comune de câini, cum ar fi golden retriever, sunt suprareprezentate, iar rase mai rare, cum ar fi buldogii francezi, dalmațienii, corgii pembroke welsh și petit basset griffon vendéens, sunt subreprezentate.
b. Rezultatul modelului va fi, prin urmare, mai probabil să semene cu un golden retriever decât cu o rasă mai rară.
c. Dacă modelul este apoi antrenat pe propriul rezultat generat, este posibil să uite rasele de câini cele mai obscure.
d. Acesta este un principiu general: după mai multe cicluri de antrenare a modelelor pe baza propriilor propriile date generate, modelele AI generează în cele din urmă rezultate fără sens (programul intră în colaps și produce halucinații). Sursa
Pe 25 august 2024, The New York Times a tras un alt semnal de alarmă: When A.I.’s Output Is a Threat to A.I. Itself, care descrie și avertizează în legătură cu pericolele modelelor LLM antrenate folosind propriul lor output. Fig. 2 ilustrează degenerarea modelului LLM antrenat să recunoască și să reproducă un set de cifre scrise de mână.
Fig. 2. O ilustrare simplă a ceea ce se întâmplă atunci când un sistem de inteligență artificială este antrenat pe baza propriilor rezultate, iterație după iterație. Adaptare după sursa.
Se poate ușor vedea, încă de la prima antrenare pe date auto-generate, că LLM produce date incorecte. Numărul 7 din colțul de stânga sus devine un 4, 3-ul de sub el s-a transformat într-un 8. Pe măsura ce aceste date incorecte sunt folosite pentru continuare trainingului, după 20 de iterații, datele (numerele incorecte) sunt predominante, iar după 30 iterații toate cifrele s-au omogenizat, nimic nu mai poate fi detectat și folosit în mod inteligent. Modelul s-a prăbușit într-o halucinație.
Revista Nature, 28 august 2024, a publicat studiul LLMs produce racist output when prompted in African American English care atrage atenția asupra unei alte halucinații apărute când trainingul recursiv include o mică variație lingvistică (câteva cuvinte folosite în dialectul afro-american al limbii engleze). Rezultatele modelării din Fig. 3 ilustrează prezența unui rasism „mascat” ce ar putea afecta vorbitorii acestui dialect atunci când modelele LLM sunt utilizate pentru luarea deciziilor.
Fig. 3. Stereotipuri rasiale prezentate de modele lingvistice de mari dimensiuni (LLM).
a. Atunci când un text solicită în mod explicit informații despre persoanele de culoare, LLM-urile tind să producă doar descrieri pozitive, indicând faptul că manifestă foarte puțin rasism deschis.
b. Cu toate acestea, atunci când solicitarea conține text scris într-un dialect englezesc afro-american, adjectivele produse de model sunt covârșitor negative în comparație cu cele produse atunci când solicitarea conține text scris în engleza standardizată americană. Stereotipurile ascunse și prejudecățile dialectale din tehnologiile lingvistice ar putea dăuna vorbitorilor acestui dialect pe măsură ce aplicațiile acestor tehnologii se extind. Sursa
Inteligența artificială degenerată și climatologia
Desigur, nu puteau să nu apară și implicațiile politice ale degenerării AI. Studiul The political preferences of LLMs, publicat pe 31 iulie 2024 în PLOS ONE, arată că 24 de modele LLM (cum ar fi ChatGPT) au fost testate și toate au un bias politic de stânga. În plus, autorul argumentează că inteligențele artificiale sunt ușor de orientat politic prin intermediul ajustării fine supervizate din timpul antrenării. Implicațiile sociale sunt substanțiale. De ce?
Pentru că majoritatea mijloacelor de comunicare în masă sunt astăzi orientate într-o direcție unică – spre stânga, spre liberalism, progresism, favorizând un singur partid sau un singur punct de vedere predominant (cu mici diferențe de la o țară la alta). În aceste condiții, modelele LLM sunt antrenate pe baza informațiilor publicate de acele mass media (considerate „surse credibile” de informație), în timp ce sursele care oferă opinii sau fapte contrare punctului de vedere predominant sunt ignorate ca fiind surse necredibile, generatoare de informații greșite sau dezinformații.
Un exemplu care mi-e la îndemână, după 20 de ani de studiere și cercetare, este lumea reală a științei climatice. Paradigma dominantă este oficializată de rapoartele IPCC: outputul uman produs de climatologi și alte persoane, publicat în reviste de specialitate cu reputație bună. De asemenea, este binecunoscut și faptul că studiile non-conforme cu paradigma oficială sunt în cea mai mare parte excluse din acele publicații. Unele se mai pot strecura, iar altele mai pot găsi vreo revistă cu plată care va publica aceste lucrări neconforme, dar multe nu văd lumina zilei și pot fi găsite doar pe bloguri personale și platforme publice, „departe de lumea dezlănțuită” a dezbaterilor de noi idei și concepte anti-paradigmatice.
În aceste condiții, numai contribuțiile care confirmă consensul climatic devin „surse credibile” pentru întregul concept și sunt folosite pentru antrenarea LLM-urilor. Dar aceste surse sunt infectate cu bias-ul publicațiilor, bias-ul finanțărilor preferențiale, frica de acuzațiile de non-conformism cu narațiunea corectă politic, prezența gândirii de grup (Il est dangereux d’avoir raison dans des choses où des hommes accrédités ont tort). John P. A. Ioannidis a subliniat că În plus, pentru multe domenii științifice actuale, rezultatele cercetărilor pot fi adesea doar măsuri exacte ale bias-urilor predominante.
Situația se înrăutățește și mai mult când LLM-urile sunt antrenate cu propriul lor output sau cu outputul generat de alte LLM-uri: Modelele devin otrăvite cu propriile lor proiecții ale realității. Ca o consecință, rezultatele produse de Degen-AI devin mai puțin reale, mai puțin credibile, mai puțin diverse.
Nu sunt surprins de aceste „realizări”. Gândirea critică este mai importantă și mai necesară ca niciodată. Din păcate, este în suferință sau chiar absentă.
Concluzii
Așa cum a spus președintele Reagan despre ruși, „Aveți încredere, dar verificați” („Доверяй, но проверяй”), la fel trebuie să spunem și noi: LLM-urile, degenerate sau nu, pot fi uneori utile, dar trebuie să verificați tot ce vă spun. De ce?
NewsGuard, un grup care urmărește dezinformarea online, a identificat recent peste o mie de website-uri care produc articole de știri generate de AI, pline de erori.
Toate aceste informații generate de inteligența artificială măresc dificultatea încercărilor noastre de a determina ce este real și ce este fake. Problema se extinde și asupra companiilor de AI. Pe măsură ce acestea caută noi seturi de date pentru a antrena modelele viitoare, sarcină tot mai dificilă, există riscul ca datele colectate să includă conținut generat anterior de AI. Această situație poate crea o buclă de feedback neintenționată, în care output-ul unei inteligențe artificiale devine input pentru alta, ceea ce ar putea duce la o degradare a calității datelor și a performanței modelelor AI. Parafrazând binecunoscutul slogan GIGA (Garbage In, Garbage Out), se poate ajunge la AI In, Garbage Out.
Un șarpe Ouroboros se încolăcește în jurul său pentru a-și digera propria coadă.
Acesta este visul cu ochii deschiși pe care l-a avut chimistul german August Kekulé la sfârșitul secolului al XIX-lea, vis care i-ar fi sugerat că interconexiunea dintre cei șase atomi de carbon formează structura ciclică a moleculei de benzen.
Inteligența artificială degenerativă are o structura ciclică de tip Ouroboros – AI in-AI out-AI in. Pe termen lung, acest ciclu poate reprezenta o amenințare la adresa inteligenței artificiale înseși (versul citat din Ion Barbu este o premoniție).
Între timp, s-a descoperit că benzenul este un agent cancerigen. Metastaza AI in-AI out-AI in, care este în curs de desfășurare, poate deveni la fel de cancerigenă pentru realitate și creativitate, dacă nu este monitorizată atent și îndrumată fără prejudecăți.
Definiția actuală a „schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
predictii folosing AI ? „there are lies, damn lies and statistics”. si AI e statistica la urma urmei .
eu sunt skeptic ca modele d-vstra au putere de predictie significant mai mare decit niste modele simple . (de unde atita ” data-to fit it „?)
si chiar daca predictia e ceva mai buna , sa zicem cu 10-20% mai buna , de unde am eu garantia ca nu atzi incercat zeci de modele pina s-a potrivit unu .
E profund eronat sa analizezi daca AI, sau orice tehnologie, ar putea evolua intr-un sens inutil pentru civilizatie. Evident ca lumea nu va folosi ceea ce nu functioneaza. Evident ca se vor dezvolta LLM in domenii specifice, mai ales in diverse discipline stiintifice. Dar si in sensul satisfacerii placerilor, de exemplu a placerilor politice. Contra cost, LLM din viitor, evoluate sa inteleaga macar partial textele, vor satisface inclusiv nevoia de a auzi doctrina politica preferata, conservatorismul de exemplu. Daca platesti, sistemul iti va oferi ceea ce vrei, e normal.
Și oamenii halucinează dar spre deosebire de AI, între noi mai se nasc oameni care posedă un ‘bullshit detector’.
Compilatorul artificial nu are așa ceva.
Crânganu and Climate Change: A Balanced Perspective
Constantin Crânganu is a prominent Romanian geophysicist and author who has made significant contributions to the field of climate change research. His work is characterized by a balanced approach that seeks to understand the complexities of climate change while avoiding alarmism and sensationalism.
Key Points from Crânganu’s Work:
* Fact-Based Approach: Crânganu emphasizes the importance of scientific evidence and data in understanding climate change. He avoids relying solely on models or predictions, but instead focuses on empirical observations and rigorous analysis.
* Nuance and Complexity: Crânganu recognizes the complexity of climate change, acknowledging that it is influenced by a variety of factors, including natural variations and human activities. He avoids oversimplification and emphasizes the need for nuanced understanding.
* Critical Thinking: Crânganu encourages critical thinking and skepticism, urging readers to question claims and evidence presented by various sources. He believes that a healthy skepticism is essential for informed decision-making.
* Solutions-Oriented Approach: While acknowledging the challenges posed by climate change, Crânganu also focuses on potential solutions and adaptation strategies. He believes that human ingenuity and innovation can help mitigate the negative impacts of climate change.
Crânganu’s Books:
* Climate Change, Torn Between Myth and Fact: This book explores the complexities of climate change, examining both the scientific evidence and the public discourse surrounding the issue.
* Schimbările climatice – Un ghid (uneori) incorect politic: This Romanian-language book provides a concise overview of climate change, challenging common misconceptions and offering a balanced perspective.
In conclusion, Constantin Crânganu’s work offers a valuable contribution to the understanding of climate change. His balanced approach, emphasis on scientific evidence, and focus on solutions make him a respected voice in the field.
Would you like to know more about a specific aspect of Crânganu’s work or climate change in general?
Asta scrie pe Gemini
Vă mulțumesc pentru citat.
Cele două motoare pe care le-am citat în articol subliniază o trăsătură esențială a unui om de știință adevărat: scepticismul.
Mă îngrijorează faptul că oamenii de știință din domeniul climei devin activiști în domeniul climei, pentru că adevărații cercetători nu ar trebui să aibă interese a priori legate de rezultatul studiilor lor.
De asemenea, mă îngrijorează activiștii care pretind a fi oameni de știință, deoarece aceasta poate fi o formă înșelătoare de instrumentalizare.
De asemenea, raspunsul Gemini la intrebarea dvs.
Professor Constantin Cranganu is not a climate change denier. He acknowledges the existence of climate change and the human contribution to it. However, his views on climate change are more nuanced than simply being a „proponent” or „skeptic.”
Here’s a breakdown of his stance:
* Acknowledges human influence: Cranganu recognizes that human activities contribute to climate change.
* Critiques mainstream narratives: He challenges the way climate change is often portrayed in the media, arguing that it’s oversimplified and can distract from other important global issues.
* Advocates for a multi-faceted approach: He emphasizes the need for a broader understanding of climate change, considering various disciplines and perspectives.
In essence, Cranganu’s position can be described as a moderate proponent of climate change. He believes that climate change is a serious issue that needs to be addressed, but he also critiques the dominant narratives and calls for a more nuanced understanding.
Poate IA evalua valoarea individul sau ofera doar informatii ? Cele sus mentionate sunt doar informatii. Este IA sceptica asa cum poate fi un cercetator adevarat ?
chiar si fara date recursive, e ca si cum ai incerca sa extragi probabilistic o concluzie inteligenta dintr-o big data de comentarii de pe facebook, eventual utilizand si niste coeficienti dinamici de credibilitate; chiar si in cazul in care toti comentatorii ar numai fi savanti respectabili, valoarea de adevar a afirmatiilor se poate inversa in contexte diferite;
„inteligenta” predictiva e altceva: exista algoritmi, construiti pe baza legilor de conservare, care prezic pozitia si parametrii cinetici ai unei molecule, fara ca predictia sa poata fi verificata instrumental. pe motiv de principiul Heisenberg; dar predictiile astea devin acceptabile numai dupa ce trec testul a milioane sau miliarde de simulari Monte Carlo care fac tot posibilul sa le invalideze; am postat deja linkuri, nu mai insist;
off topic, dar apropo de predictii: nu vad cum poate fi predictibil comportamentul piulitei din clipul prezentat de Robert in articolul anterior : https://www.youtube.com/watch?v=1VPfZ_XzisU ; spre deosebire de comportamentul rachetei de tenis, care are o tranzitie evidenta a parametrilor cinetici, guvernata de conservarea inertiala; in cazul piulitei ar fi ca si cum un corp s-ar deplasa liber in virtutea inertiei si deodata s-ar ciocni elastic cu vidul reflectandu-se inapoi cu viteza de semn schimbat, conservandu-si energia;
Uitați un alt experiment. I-am dat întâmplător problema de matematică de mai jos zilele trecute. Nu e extrem de grea, dar n-am reușit să îi găsesc o soluție simplă (nici nu sunt 100% convins ca exista). Problema seamănă cu una destul de cunoscută, dar nu e aia. I-am făcut ceva modificări de curiozitate.
Am primit un răspuns dezastruos de prost dpv matematic – nu îl mai copiez ca e lung. Prost, dar foarte bine articulat și spus cu multă convingere. Cam ca un elev foarte bun, dar de la profil uman (nu real), care vorbește extraordinar de bine, dar nu înțelege cu adevărat despre ce e vorba într-o problemă de matematică. Ceea ce e normal, până la urmă. Generative AI nu e făcut pentru asta. E un fel de sophisticated b/s machine, iar asta e suficient de bun pentru probleme ale căror rezolvări sunt gata făcute și disponibile pe undeva. Dar atât.
“Can you solve this problem for me? I take three numbers from the same uniform random distribution. What is the probability that you can form a triangle with side lengths equal to the three numbers?”
(Off-topic) În limba română ați încercat?
Părerea mea că e mult mai „explicativă” și atunci diferențe fine ce ar da probabilități condiționate nu mai au loc.
De curiozitate, ce răspuns a fost?.5?.25?
(Re)formularea „the probability to form a triangle with sidelenghts following uniformly random distribution” eventual pe alt dispozitiv în altă rețea produce alte rezultate?
Uitați și răspunsul lui mai jos. A înțeles corect întrebarea din formularea mea, ca a confirmat cu cuvintele lui ce i se cere și ce o să se apuce să facă. E corect. Deci na, măcar atâta lucru. A găsit și ceva materiale relevate pe tema asta. Bun și asta. Dar răspunsul l-a făcut varza.
În formularea sugerata de dvs se apropie de adevăr, dar tot îl greseste total de la un punct încolo. Alt răspuns decât la formularea mea, dar tot prost.
Sunt probabil mai multe probleme din familia asta și nu știe exact de unde să copieze, ca la școală.
Important e ca trebuie să știi tu dinainte răspunsul. Nu te poți baza pe el când îți confirmă cu cuvintele lui ca a înțeles enunțul problemei. El e bun la gramatică si limbi străine, dar slab la mate.
“This is an interesting probability problem that requires some careful thinking. Let’s approach it step by step:
1) First, recall the triangle inequality theorem: the sum of any two sides of a triangle must be greater than the third side. This must be true for all three combinations.
2) Let’s call our three random numbers a, b, and c. For these to form a triangle, we need:
a + b > c
b + c > a
c + a > b
3) Given that these numbers are from a uniform distribution, we can normalize them to be between 0 and 1 without losing generality. So a, b, c are uniformly distributed over [0,1].
4) The key insight is that for these three inequalities to hold simultaneously, the largest of the three numbers must be less than 0.5. Why? Because if the largest number were greater than 0.5, it would be impossible for the sum of the other two to exceed it.
5) So, our problem reduces to finding the probability that the maximum of three uniform [0,1] random variables is less than 0.5.
6) The probability that a single uniform [0,1] random variable is less than 0.5 is simply 0.5.
7) For all three to be less than 0.5, we need this to happen independently three times. So the probability is:
(0.5)^3 = 0.125 = 1/8
Therefore, the probability that you can form a triangle with three numbers drawn from the same uniform distribution is 1/8 or 0.125 or 12.5%.
This problem is known as the „Random Triangle Problem” or sometimes as „Picking a Random Triangle”.
Would you like me to elaborate on any part of this solution?“
Eu n-aș fi așa de dur cu boții ăștia „inteligenți” recenți. Hai să vedem jumătatea plină a paharului: ce mi se pare fantastic, și mi se pare că lumea a cam uitat cum era înainte, e că „înțelege” întrebarea, formulată în limbaj natural, fără constrîngeri. Apoi că formulează răspunsuri la fel de naturale. Frazele sunt coerente, naturale. În plus, dezvoltă și argumentează răspunsul. Cum ar fi fost să răspundă corect (în cazul problemei triunghiurilor răspunsul corect este 0,5) fără nicio explicație? Părerea mea e că trece testul Turing, adică un om nu se prinde că vorbește cu o mașină.
Ce mi se pare ciudat în cazul problemei triunghiurilor e gafa de la punctul 4. Cum să fie imposibil ca suma a două numere mai mici de 0,5 să fie mai mare decît 0,5? Eu nu zic că boții ăștia sunt „deștepți”, dar, din ce am văzut pînă acum, sunt totuși mai deștepți de atît. Aici chiar că l-ați prins nepregătit.
Da, bate cîmpii în unele cazuri, ne minte, dar ne minte frumos.
Pe mine m-a impresionat următoarea utilizare a căutării cu imagini la google: Dacă încarc o imagine cu o femeie oarecare, îmi dă articole despre femei (cred că primul link a fost la articolul „Woman” pe wikipedia). Dacă încarc o imagine cu o femeie cît de cît cunoscută (am pus o actriță din epoca filmului mut), îmi dă linkuri despre acea femeie. Nu numai asta. Dacă încarc o poză de vacanță, un mare cuprins albastru mediteranean cu o coloană greacă oarecare (nu dintr-un templu celebru) pe undeva pe uscat, pe mal, îmi dă articole despre coloană ca element arhitectural. Deci se prinde că coloana e partea importantă, rațiunea pentru care a fost făcută fotografia. Nu-mi vorbește despre culoarea albastră.
Cei care au luat cursuri de inteligență artificială și rețele neuronale artificiale în anii 90 își aduc aminte că recunoașterea amprentelor digitale, a irisului, erau încă un vis. Azi instituțiile responsabile cu securitatea națională au destulă încredere în astfel de softuri încît să avem recunoștere facială la frontiere. Am avut colegi în anii 90 care făceau mastere sau doctorate din recunoașterea vocală pentru limba română. Pentru engleză apăruseră deja softuri care treacă-meargă aproape că funcționau. Recunoașterea optică a caracterelor era și ea o chestie care aproape că mergea, dar tot trebuia să umbli în urma ei și să tot corectezi. Comparat cu starea de atunci, progresul a fost impresionant. Vreo 40-50 de ani (din anii 60 pînă în anii 2000) domeniul a bătut pasul pe loc, era chiar ironizat de ceilalți. Apoi a explodat totul. Nu am urmărit dezvoltările științifice, însă mi se pare că saltul e doar cantitativ. Nu cred c-au descoperit nimic nou față de anii 60, doar că tehnologia de azi le permite să adauge mai multe niveluri ascunse de neuroni artificiali și să folosească rețele neuronale artificiale gigantice, de neimaginat în secolul XX.
Nu ati pus intrebarea corect, pentru ca nu ati precizat la ce fel de numere va referiti! Trebuia precizat: numere naturale nenule sau numere rationale pozitive sau numere reale pozitive.
Orice sistem AI „stie” ce inseamna numar natural sau rational sau real, iar un sistem AI bine realizat „stie” despre numere aproape tot( sau chiar tot) ce stie matematica actuala. Oricum, probabilitatea este egala cu 0, la modul in care ati pus problema; daca AI chiar ” a inteles” intrebarea, in ciuda lacunelor pe care le are modul de formulare al intrebarii, ar fi trebuit ca raspunsul sa fie 0.
Pentru ca probabilitatea sa fie mai mare strict decat zero este necesar ca extractia sa se faca dintr-o multime finita de triplete, sau dintr-o multime infinita de triplete, care triplete sa satisfaca proprietati suplimentare compatibile cu obtinerea ca probabilitate a unui numar din intervalul (0,1]. Asa cum ati pus intrebarea, extractia se face din multimea infinita NxNxN…..oricum, dintr-o multime infinita!
s-a prins el ca nu ii cer sa faca triunghiuri cu lungimi negative sau complexe, ca na, inteligenta. vedeti mai sus raspunsul lui. multimea e infinita pentru ca tocmai asta e ideea :)
Ca sa fiu mai explicit:
Notam cu P(n) probabilitatea ca extragand trei numere i,j,k din multimea {1,2.3,…,n} acestea sa satisfaca simultan inegalitatile i+j>k, i+k>j, j+k>i. P(n) va fi ceva de forma x(n)/(n^3). A calcula x(n) nu este un lucru usor!
Probabilitatea ca extragand aleator un triplet din NxNxN acest triplet sa desemneze lungimile laturilor unui triunghi va fi limP(n) cand n-> infinit si cred ca m-am inselat, limita nu e zero….parca este 1/4 = 0,25, dupa cate imi aduc aminte, pentru ca problema este cunoscuta, dar nu am mai avut de-a face cu ea de foarte mult timp. Pentru ca putem considera doar triplete cu i<=jk , x(n) fiind deci calculabil, sa zicem, un pic mai usor!
Incercati din nou un AI si vedeti ce obtineti daca intrebati „Care este probabilitatea ca extragand trei numere i,j,k din multimea {1,2.3,…,n} acestea sa satisfaca simultan inegalitatile i+j>k, i+k>j, j+k>i?” ! Poate apare x(n) !!!! Dar nu prea cred! Chestia asta e mult prea fina pentru o amarata de AI !
PS Cu cat mai multa matematica stiu cei ce au creat un AI, cu atat sistemul de AI respectiv este mai performant. Totusi orice AI este limitat si asta va fi adevarat for ever! Niciodata nu va putea rezolva o problema noua, care necesita deductii !
Revin ( cu scuze fata de domnul profesor Cranganu ca acaparez discutia in cadrul articolului de mai sus):
conditiile i<=jk ne permit sa calculam x(n) desemnat in comentariul de mai sus
pentru k=1, nr de cazuri ar fi n(n-1)/2 = combinari de n obiecte luaste cate 2
pentru k=2, nr de cazuri ar fi (n-1)(n-2)/2 = combinari de n-1 obiecte luate cate 2
……………………………………………………………………………………………………………………
In consecinta P(n) ar fi o suma de combinari ( in legatura cu care trebuie sa fim atenti care este penultimul termen, pentru ca ultimul este in mod clar 1 – atunci cand k=n si rezulta unicul caz i=j=n), dar limita lui P(n) nu este usor de calculat, poate merge sa aplicam Cesaro-Stolz…..daca nu, e mai complicat.
Ca sa verificam cat e probabilitatea ceruta putem considera un n mare, n=150 sa zicem, si sa facem calculul efectiv in acest caz. Daca obtinem ceva apropiat de 0,125, atunci AI are dreptate, daca obinem ceva apropiat de 0,25, atunci inseamna ca am o memorie buna !!!!!
Vad ca platforma nu intelege anume exprimari ! Prin ” i<=jk" trebuie sa se intelega i<=j si j<=k !
O problema mult mai simpla la care AI in lb romana da un raspuns complet fals, dovedind ca nu e in stare sa rezolve corect o problema de matematica pentru copiii de 11-12 ani !
Me: Demonstreaza ca daca n>3000 este un numar natural atunci cel putin unul dintre numerele n-2024, n, n+2024 nu este numar prim.
AI: „” Pentru a demonstra această afirmație, vom analiza numerele (n – 2024), (n), și (n + 2024) și vom utiliza o abordare pe baza parității.
Pasul 1: Analiza parității
Observăm că (n) este un număr natural mai mare decât 3000. Acest lucru înseamnă că (n) poate fi par sau impar.
Cazul 1: (n) este par.
Atunci (n – 2024) este tot un număr par (deoarece suma sau diferența a două numere pare este pară) și, de asemenea, (n + 2024) este un număr par.
Un număr par mai mare decât 2 nu poate fi prim, deoarece este divizibil cu 2. Așadar, cel puțin unul dintre numerele (n – 2024), (n), sau (n + 2024) nu este prim.
Cazul 2: (n) este impar.
Atunci (n – 2024) va fi par (deoarece un număr impar minus un număr par este par), iar (n + 2024) va fi tot par.
Similar ca mai sus, cel puțin unul dintre cele două numere par (în acest caz (n – 2024) și (n + 2024)) nu poate fi prim (fiindcă un număr par, mai mare decât 2, nu este prim).
Pasul 2: Concluzie
În ambele cazuri am dovedit că cel puțin unul dintre cele trei numere (n – 2024), (n) sau (n + 2024) nu este prim. Aceasta finalizează demonstrația.
Astfel, am arătat că pentru orice număr natural (n > 3000), cel puțin unul dintre cele trei numere (n – 2024), (n) sau (n + 2024) nu este un număr prim. „”
Sa incercam un AI in engleza! Acceeasi problema de rezolvat!
Me: Prove that for every natural number n>3000, at least one of numbers n-2024, n, n+2024 is not a prime!
AI: „”To prove that for every natural number ( n > 3000 ), at least one of the numbers ( n – 2024 ), ( n ), or ( n + 2024 ) is not a prime, we will proceed by considering the residues modulo 3.
Step 1: Consider the possible cases for ( n ) modulo 3.
There are three possible cases for ( n ) modulo 3:
Case 1: ( n \equiv 0 \mod 3 )
Case 2: ( n \equiv 1 \mod 3 )
Case 3: ( n \equiv 2 \mod 3 )
Step 2: Analyze each case.
Case 1: ( n \equiv 0 \mod 3 )
Here, ( n ) is divisible by 3. Thus, ( n ) is not a prime number (since the only prime that is ( 0 \mod 3 ) is 3, and ( n > 3000 )).
Therefore, at least one of the numbers ( n – 2024, n, n + 2024 ) is not prime (specifically, ( n ) itself).
Case 2: ( n \equiv 1 \mod 3 )
In this case, we calculate:
( n – 2024 \equiv 1 – 2024 \equiv 1 – 1 \equiv 0 \mod 3 )
( n \equiv 1 \mod 3 ) (as is)
( n + 2024 \equiv 1 + 2024 \equiv 1 + 1 \equiv 2 \mod 3 )
Since ( n – 2024 \equiv 0 \mod 3 ), this means ( n – 2024 ) is divisible by 3. Thus, ( n – 2024 ) is not a prime number (for the same reason as in Case 1).
Case 3: ( n \equiv 2 \mod 3 )
Here, we have:
( n – 2024 \equiv 2 – 2024 \equiv 2 – 1 \equiv 1 \mod 3 )
( n \equiv 2 \mod 3 )
( n + 2024 \equiv 2 + 2024 \equiv 2 + 1 \equiv 0 \mod 3 )
Since ( n + 2024 \equiv 0 \mod 3 ), this means ( n + 2024 ) is divisible by 3. Again, ( n + 2024 ) is not a prime number (as was shown in Cases 1 and 2).
Conclusion
From the analysis of all three cases, we conclude that for any ( n > 3000 ):
If ( n \equiv 0 \mod 3 ), then ( n ) is not prime.
If ( n \equiv 1 \mod 3 ), then ( n – 2024 ) is not prime.
If ( n \equiv 2 \mod 3 ), then ( n + 2024 ) is not prime.
Hence, in all cases, at least one of ( n – 2024 ), ( n ), or ( n + 2024 ) is not a prime number. This completes the proof.””
Aici analizeaza corect problema dar solutia nu este corecta pentru ca in cazul 2 numarul care nu este prim e n+2024 si nu n-2024, iar in cazul trei numarul neprim e n-2024 si nu n+2024.
S-a grabit ! Nota 7….ideea e buna, dar punerea in practica e gresita!
Pentru expunerea ce utilizeaza lb romana nota nu poate fi mai mare de 3 !
Ramne acum sa decida fiecare ce si cat poate o AI !
Concluziile mele după o analiză mult mai empirică și nu pe teme de matematică le confirmă pe ale dumneavoastră:
– dintre intrebarile in trei limbi (engleză, suedeză si română) raspunsurile cele mai putin curate au fost in limba română (adesea)
– dacă in intrebare ,,dădăcești” AI cu precizari suplimentare ca să reduci ambiguitățile și dacă pretinzi ca rezultatul să fie într-un anumit fel (,,clar si concis, nu folosi romgleza și limba de lemn”), atunci raspunsul e mai bun
– nu are simtul umorului și calitati literare (poezii) dar scrie destul de decent. Deci in materie de creație artistică tinde spre mediocru sau manierism (copiază un stil)
Totuși, AI se exprimă în limba română mai bine decât românul mediu. Rămâne de văzut cît de mult o va afecta degenerarea si cît de multe obiceiuri proaste isi va insusi si de la noi (limba de lemn, corectitudine politică, fanatism).
Nasol, domne, dacă până și AI a ajuns să producă conspirații :))
Comentariul meu se dorea a fi direct la articol, nu știu de ce a apărut ca răspuns la d-l Petrineanu
OFF TOPIC
Pentru amatorii de șah (dar nu numai), am oferit date, fapte și posibile răspunsuri la o întrebare veche de când lumea:
De ce bărbații domină sportul minții?
P.S. Mulțumesc și pe această cale Ziarului de Iași pentru decizia de publicare.
Șahul este un joc care cere un efort mintal si fizic foarte mare. O partida de 5 ore intre mari maeștri este mai epuizanta decât un meci de box.
Nu vreau sa ma pronunț asupra IQ-ului femeilor (am văzut multe femei mai inteligente decât bărbații lor) dar femeile nu au hotărârea de a lupta pana la distrugerea adversarului. Femeile sunt mai dispuse spre compromis si, de exemplu, pana recent, nu-si negociau bine salariile. Lucrurile s-au schimbat odată cu D&I.
Bărbații au fost mult timp vânători, iar femeile casnice. Șahul cere o orientare spatiala foarte buna, care este mai dezvoltata la vânători.
”asupra IQ-ului femeilor”
IQ-ul mediu are aceeași valoare, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, iar asta se confirmă separat, în diverse țări. Însă clopotul lui Gauss e mai aplatizat în cazul bărbaților: la extreme se regăsesc mai mulți bărbați decât femei. Valorile individuale ale IQ-ul la femei sunt mai concentrate în zona de mijloc a clopotului.
”Femeile sunt mai dispuse spre compromis si, de exemplu, pana recent, nu-si negociau bine salariile. ”
În anii ’50, chiar și în România, erau suficienți bani în casă chiar dacă numai bărbatul lucra, iar femeia creștea copiii cum trebuie, cu cei ”7 ani de-acasă”. Cooptarea femeilor pe piața muncii salarizate a redus drastic nivelul salariilor, iar copiii au ajuns în grija statului. Acum grădinița e obligatorie în România, iar în UK școala începe la 4 ani.
Sigur că pentru femei e tentant să lucreze, asta aduce nu doar independență financiară, dar și mai multă libertate, inclusiv pentru a găsi mai mulți parteneri ocazionali. Prin Țara Făgărașului, chiar și în anii ’80 și ’90, bătrânii spuneau că doar femeile înclinate spre promiscuitate își iau serviciu. Sigur că ei nu spuneau ”promiscuitate”, ei foloseau un termen mai polonez, la origine 😀
Independența financiară a femeilor a făcut praf demografia, iar legenda spune că ne îndreptăm cu pași mari spre un nou Ev Mediu. Cândva, prin secolul V, împărătesele romane invitau barbarii să cucerească Roma. Iar prin 711, arabii s-au implicat pentru prima dată într-un război civil al vizigoților din Spania și înaintarea lor a fost oprită abia în 732, în urma bătăliei de la Tours, aflat în mijlocul Franței. Cine nu învață din istorie, o repetă.
…Cândva, prin secolul V, împărătesele romane invitau barbarii să cucerească Roma…Astea-s povesti, nu s-a întâmplat asa ceva.
@Roma – ”Cândva, prin secolul V, împărătesele romane invitau barbarii să cucerească Roma.”
”in 455. Petronius Maximus became emperor and married Valentinian’s widow, Licinia Eudoxia, and had his own son Palladius marry Eudocia to strengthen his bond with the Theodosian dynasty. Licinia Eudoxia, however, in revenge for her husband’s murder and the usurpation of the throne, conspired with the Vandals against Maximus.”
https://en.wikipedia.org/wiki/Sack_of_Rome_(455)
@Alex din Bush
Șahul este un joc care cere un efort mintal si fizic foarte mare. O partida de 5 ore intre mari maeștri este mai epuizanta decât un meci de box.
Este adevărat că o partidă clasică (4-5 ore) este epuizantă. De aceea, se practică variante mult mai scurte: șah rapid (10-20 minute), blitz (5 minute) sau bullet (3 minute). Fiecare mutare făcută aduce un increment de 10 secunde.
Ceea ce n-am scris în articolul publicat la Iași este faptul că Magnus Carlsen (n. 1990) este de cinci ori campion mondial la șah clasic, de cinci ori campion mondial la șah rapid, de șapte ori campion mondial la șah blitz. Deci, durata partidei nu prea contează în cazul unui jucător ca Magnus Carlsen. Iarăși, am omis intenționat să adaug în articol faptul că Magnus Carlsen are un IQ estimat între 190 – 200, plasându-l printre cele mai înalte eșaloane ale capacității cognitive.
in regnul animal is chiar mai agresive decat masculii; nu le-as subestima agresivitatea nici in rivalitatea cu alte femei sau in determinarea de a urca intr-o ierarhie, la nevoie mutand si pioni otraviti;
sahul fiind un joc, realitatea ca prea putine femei practica sahul de dragul distractiei poate ca de fapt confirma ca au orgasm cerebral diferit, asa cum poate fi mai orgasmic bridge, ca e mai speculativ si cu efect euforic rapid, de cocktail incitant de predictie, risc si surpriza :)
Cred ca va place Kipling:
https://www.ling.upenn.edu/courses/hum100/female.html
”in regnul animal is chiar mai agresive decat masculii”
Agresivitatea și dominația sunt manifestări foarte diferite. Cineva care domină o situație nu este și nu are nevoie să fie agresiv. Agresivitatea apare din partea celui care încearcă să se impună, într-o situație pe care nu o domină.
Nu știu dacă în România există studii pe tema asta, însă în lumea anglo-saxonă femeile comit mai des acte de violență casnică, însă adesea fără urmări serioase. În timp ce actele de violență comise de bărbați sunt mai rare, însă au urmări mai serioase.
Femeile se află mereu în competiție unele cu altele (i.e. ” ce are aia și n-am eu”) în timp ce la bărbați e vorba despre performanță (i.e ”ce, eu nu sunt în stare?”). În generațiile mai noi din Occident, demasculinizarea se manifestă și sub forma asta: băieții crescuți doar de mamă preiau și duc mai departe un fel de cruciadă feministă, ajungând și să se compare cu alții, ceea ce bărbații adevărați nu fac.
Una din manifestările amuzante este încercarea de a compromite reputația adversarului, ceea ce în lumea reală funcționează doar între femei. Între bărbați nu funcționează.
@Harald
baietii evolueaza cu anturajul; si ei pot avea mari probleme de incluziune; involutiile demografice tind da reduca influenta anturajului;
de ce nu avem fete electricieni sau mecanici auto ? nu vad sa fie vreo problema de abilitati, ci mai degraba de traditie, educatie si incluziune; nu ca ar fi vreo discriminare, ci pur si simplu pentru ca o fata de 14ani ar ezita sa opteze pentru un colegiu plin de handralai mitocani;
Ba da, e o problemă de abilități. Există majoritar fete la plantat componente electronice pe cablaje imprimate, pentru că acolo e muncă de roboțel. Și în fabricile de cablaje auto există o mulțime de femei, pentru că e o muncă simplă și repetitivă. La asamblarea de prelungitoare electrice erau iarăși o mulțime de femei.
Însă a fi electrician auto presupune a înțelege ce se întâmplă, acolo unde nu se vede ce se întâmplă. La fel ca la depanarea TV. Și acolo femeile sunt o ultra-minoritate.
Cât despre mecanici auto, e plin internetul de clipuri cu bărbați care trântesc de 5-6 ori de asfalt o roată de camion sau de autogreder, ca să o facă să sară destul de sus încât să o așeze în lada unui camion. Abia aștept să văd o femeie de 60 de kg manevrând o roată de camion în felul ăsta 😀
Pe mașinile de asistență tehnică, acelea care vin să schimbe roți la camioane sau să remorcheze camioane defecte, câte femei se pot vedea? Femeile pot fi foarte bine șoferi de TIR sau de autobuz, pentru că astăzi șoferii de TIR nu mai schimbă singuri roțile camionului. Dar mecanicii care chiar schimbă roțile camionului nu pot fi femei.
”o fata de 14ani ar ezita sa opteze pentru un colegiu plin de handralai mitocani;”
Fata aia de 14 ani a crescut cu frați pe care un ”băiat de asfalt”, crescut cu tramvai și metrou în fața blocului, îi consideră ”hăndrălăi și mitocani”.
Acei ”hăndrălăi și mitocani” o apără de interacțiuni nedorite, iar ea știe foarte bine asta și știe să discute cu ei. În timp ce ”băiatul de asfalt” nu știe decât să sune la 112, că el n-a dat în viața lui un pumn și îi scrie pe frunte ”victimă” 😀
În timp ce ”băiatul de asfalt” nu știe decât să sune la 112, …
c’mon… there’s no such thing as „112” (or more stupidity like ro-alert)
999 it’s the real thing.
Frumusetea bridge-ului e ca nu se repeta niciodata. Exista insa metoda, probleme de rezolvat, teme, competitivitate si stres. Si in bridge procentul de WC (de la World Class nu de la buda) barbati e covirsitor mai mare decit cel al femeilor. La fel de adevarat este si ca doar o femeie ii poate arunca partenerului cafeaua in fata pentru ca n-a „antamat” (de la fr. entame), adica atacat ce a cerut ea (caz real la un Festival de Bridge la Mamaia, nu mai stiu anul, inainte de ’89), un barbat nu reactioneaza asa.
Saptaminal joc online (club privat, pina si chibitii intra doar cu acceptul nostru) cu doua babute din Florida si cu partenera mea olandeza – „fetele”-s umblate prin toata lumea si-s la pensie asa ca ies deseori discutii memorabile si idei de calatorie – si dupa clasificarea BBO eu le sint inferior cu o treapta celor trei. Insa joc cu ele fara probleme la nivelul lor.
Se intimpla insa uneori ca in club sa intre un englez, nivel WC, de formatie inginer de sunet. Pe bune si pe verificate. (Pentru motive care-mi scapa ii place sa joace in axa cu mine desi teoretic eu sint 2 clase sub el). Ei bine, cind e el la masa am senzatia foarte clara ca vede distributia cartilor, altfel spus stie ce au adversarele in mina. Bon, de fapt e un calcul al probabilitatilor si cam toti umblam sa descifram asta insa nivelul la care o face englezul e cel mai inalt pe care l-am intilnit la masa: cind la a patra levata el gindeste o schiza (!) – ne explica mai apoi cum a judecat – realizezi ca mai ai mult de invatat si de jucat pina eventual poti ajunge acolo. Daca poti ajunge acolo.
eu jucam online pe un site polonez, iar punctajul se modifica in functie de rezultatele de la alte mese cu exact aceleasi carti; in general se supralicita; cu cat urcai in ierarhie, cu atat caderile erau mai violente :)
majoritatea tineau la eticheta, dar cam multi polonezi erau ultranationalisti (sa nu zic mai rau); pensionarele olandeze si nemtoaice erau mai tolerante si nu puneau la suflet nici gafele majore, ca nu refuzau urmatoarea provocare :) mi-amintesc ca ma potrivisem cu una ca ne placea sa jucam SAYC, ceea ce era o raritate
Si noi licitam tot SAYC. Multa lume joaca „Natural and Common Sense” ceea ce e foarte ok, cred ca toti am inceput asa. Eu am jucat citiva ani Trefla de precizie dar n-o mai fac de vreo 20 de ani.
Ehei, ce vremuri cind in cite-o camera de camin jucam nopti intregi golind lazi de bere (daca aveam, daca nu, ceai. Palinca nu merge iar cafea nici vorba s-avem), fumind ca turcii si ascultind muzici „serpesti”. Si uneori de-acolo mergeam direct la cursuri si-n pauze mai discutam de dona cutare de azi noapte. Boala grea asta :)))
Mai mult decat excelent Domnule Cranganu; nu-mi vine in minte superlativul la excelent. Ziarul de Iasi are o echipa foarte buna, bravo lor si sa-i tina Dumnezeu.
Citind articolul am ajuns pe la jumatate si tot simteam intepturi…unde-i preistoria? Hunter gatherers. Si ce sa vezi, spre sfarsit, vine, necesar, cel mai important argument privind diferenta intr sexe. As adauga un lucru. Perioada preistorica care a definit si intelenit acest dimorfism a fost foarte lunga „sute de sute şi mii de mii” de ani. Testosteronul este un efect nu o cauza a diferentelor intre sexe. Iar cazurile particulare nu pot schimba acest fapt. Daca feministele nu sunt convinse de aceste adevaruri, ce sa spun, le urez sa le creasca un testicol in talpa.
”Testosteronul este un efect nu o cauza a diferentelor intre sexe.”
Epic! 😀
Dimorfismul sexual e mai vechi decât specia umană. Există într-adevăr specii de păianjeni la care femela e mai mare decât masculul, dar păianjenii nu sunt mamifere. Nu nasc pui vii și nu au nevoie să-i îngrijească ani întregi până la maturizare.
În cetele de cimpanzei, mai apar ocazional și câte una-două femele într-un grup care patrulează teritoriul cetei și omoară cimpanzeii străin care se aventurează în acel teritoriu. Dar o femelă gestantă e inevitabil vulnerabilă, așa că nu mai participă la asemenea expediții. Și n-o întreabă nimeni dacă vrea sau dacă nu vrea să devină gestantă: chemarea naturii e mai puternică. În plus, selecția naturală e infailibilă: linia genetică a indivizilor disfuncționali se oprește ”de la sine”.
Hai raspunde si la intrebarea asta Harald:
E adevarat ca lui Ivan i-a fost daruita o limuzina Volga?
Nu doar ca ma citezi fragmentat dar vorbesti pe langa subiect. Am spus eu ca dimorfismul sexual nu exista-n lumea animala? Am spus eu ceva de mamifere (nu de oameni), insecte ori arahnide? Esti ezaltat my friend!
@robert – ”E adevarat ca lui Ivan i-a fost daruita o limuzina Volga?”
E cam a 5-a oară când scrii asta, deci repertoriul tău ar necesita unele update-uri, ca să zicem așa.
Dincolo de asta, testosteronul determină masculinitatea, nu invers. De asta transgenderii apelează la tratament hormonal, altfel n-ar avea nevoie. Pentru băieți cu caracteristici masculine autentice, expunerea la testosteron e necesară încă din timpul vieții intrauterine, atunci când încă nu sunt capabili să-l producă singuri. Primul născut al unei femei care nu s-a ținut de prostii are mai multe șanse să fie băiat și are caracteristici masculine mai pronunțate decât ale fraților lui.
Ți-am mai spus și cu altă ocazie, 80% din ideile pe care le prezinți pe-aici sunt infestate de ideologie neomarxistă și nu m-am lămurit nici acum dacă faci asta cu bună știință sau doar fiindcă asta e capacitatea ta de înțelegere.
”my friend”
Nu sunt prietenul tău și sunt mândru de asta. Când încerci să desconsideri pe cineva folosind astfel de exprimări, psihologia ar zice că te desconsideri pe tine, de asta încerci să-l aduci pe acel cineva la același nivel cu tine. Bagă asta într-o cratiță la mansardă, las-o să dea un clocot-două și vezi la ce concluzie ajungi 😀
La haitele de lupi conducătorul e o femela
Așa se predă la SNSPA acum? 😀
Am crescut câini ciobănești timp de peste 35 de ani, am unele idei despre comportamentul canin. La lupi există o femelă alfa, unele dintre exemplarele din haită sunt puii ei din anii trecuți, dar nu se poate spune că ea e ”conducătorul haitei”.
Rolul dominant revine unui mascul, el face ordine în cadrul grupului și stabilește ierahia. Și tot el se împerechează cu respectiva femelă.
Wrong… female-lead goes to Hyenas
Desigur ca indivizi „culturalizati”
by the folklore and mythology (snspa included)
nu pot face diferenta…
O mică corecție la articolul despre șah. Sper să îmi iertați îndrăzneala. Magnus Carlsen are un Elo de 2832. Hikaru Nakamura, locul doi în clasament are 2802.
Puțin relevant in contextul discuției dar totuși important aș spune.
Impresionant pentru mine e longevitatea la vârful ierarhiei pentru norvegian. Din 2011 nedetronat!
https://www.chess.com/news/view/september-2024-fide-rating-list
Ratingurile Elo sunt dinamice și se actualizează lunar pe baza meciurilor jucate și câștigate sau pierdute. Valorile Elo pe care le-am notat în articol au fost valabile la 1 august 2024. Dumneavoastră ați folosit clasamentul Elo de la 1 septembrie. Faceți un screen print și verificați după 1 octombrie dacă sunt sau nu modificări.
Un exemplu național: Pe 1 august 2024, Bogdan-Daniel Deac ocupa locul 44 mondial cu un Elo 2683. Pe 1 septembrie același an, același Bogdan-Daniel a coborât două locuri după ce ratingul lui a scăzut la 2680 (probabil a pierdut niște partide).
“The Norwegian star has continuously been at the top of the list since July 2011 and kept his 30-point lead over number-two GM Hikaru Nakamura as both didn’t play classical chess in August.“
Carlsen și Nakamura au ELO neschimbat din August!
https://ratings.fide.com/profile/1503014/chart
Elo… there is more form then reality
But I really want tonight to last forever
I really wanna be with you.
Let the music play on down the line tonight.
„Thus, under the conditions of organization
that were evolving as hominins ventured into open-country
habitats, initial groupings increased external attributions to the group
rather than to self or specific others and, in so doing, increased commitments
to the group. This hardwired propensity to make attributions thus
work favorably to push for group formation and productive exchange
within family and band in ways that enhanced fitness.
This process of productive exchanges revolving around a division of
labor between females and males also has some basis in great ape biology.
Chimpanzee males often coordinate hunting for meat in the forests,
signaling with subtle nonvocal gestures that are difficult for humans to
detect (Menzel 1971). For example, coordinating the hunt of a baby
baboon might involve subtly communicated instructions among three
chimps about who is to roust the baby baboon to flee, who is to cut of its
exits, and who should be in a position to catch it, and where to move off
to share the meat among only themselves. Chimpanzees in west Senegal
also hunt out on the African savanna and, unlike most other chimpanzee
populations, spend considerable time on the savanna in more cohesive
groupings than forest-dwelling chimpanzees. Somewhat like huntergathering
human populations, these males primarily hunt (although at
times females are involved as well), while females gather plant life and, as
a result, eat much less meat than males (Fahy et al. 2013). Because males
hunt so frequently and eat so much more meat than females, evidence
from measure of isotopes can distinguish males from females. This division
of labor may not be wholly genetically driven but, instead, arises
from convenience because males cannot nurse the young and thus are
more likely to be free to engage in coordinated open-country hunting,
especially since hunting and gathering mothers prolong breastfeeding (as
a form of birth control) and infancy of their young. Such was probably
also the case for the first hordes as they evolved into the hunting and
gathering band, but still, it is likely that there is probably some biological
push for this form of division of labor. As such, it can be seen as either a preadaptation or behavioral propensity when collecting food in dangerous
habitats. Furthermore, this ability to hunt and thereby gain more protein
can also be seen as a preadaptation or behavioral propensity for brain
growth. Natural selection would not need to create this division of labor
that appears to be a default pattern of organization when chimpanzees
hunt. The only change required of human hunters would be for men to
increase the share of meat with females, which may have come from expanded
positive emotions emanating from their centers for sexual pleasure,
like the septum. Once the conjugal partners were pair-bonded, more
by emotions than genetic bioprogrammers, and once both parents were
emotionally attached to offspring in a nuclear family (by bioprogrammers
for females and emotions for males), sharing of meat would have increased
in the emerging nuclear family among late hominins.”
Jonathan H. Turner – On Human Nature – The Biology and Sociology of What Made Us Human (2020)
Important e pasajul ăsta:
„Furthermore, this ability to hunt and thereby gain more protein can also be seen as a preadaptation or behavioral propensity for brain growth… The only change required of human hunters would be for men to
increase the share of meat with females,”
Asta explică diferența:
„In adulthood, male brains are, on average, 10% to 15% larger than female brains”
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8726594/
Apoi vedem că:
Studies demonstrate a correlation between brain size and intelligence, larger brains predicting higher intelligence.
https://en.wikipedia.org/wiki/Brain_size
/…/
P.S.
Dacă aș sta acasă și aș aștepta să primesc carne (când și când) aș deveni isteric…
P.P.S
Înainte vulnerabili erau bătrânii, femeile și copiii. Acum au pensii, drepturi și alte drepturi.
Vulnerabili azi (din ce în ce mai mult) sunt tinerii bărbați. Și omul dacă e vulnerabilizat devine furios. Noroc că au ce mânca, au jocuri video și filme xxx. Altfel ar fi prăpăd.
„In adulthood, male brains are, on average, 10% to 15% larger than female brains”
Povestea asta cu ”on average” e problema.
”On average”, olteanul e mult mai mic decât norvegianul. Așa că o femeie cu strămoși norvegieni ar putea să aibă creierul cu 10-15% mai mare decât un bărbat cu strămoși olteni. Iar strămoșii norvegieni sigur au mâncat și mult mai multă carne decât strămoșii olteni.
Mai departe: inteligența e 100% din naștere, valoarea IQ-ului nu se poate crește în cursul educației (s-a încercat în mod repetat, de asta se știe 😀). În schimb, conștiinciozitatea depinde doar în proporție de 50% de temperamentul înnăscut, restul de 50% se învață în cursul educației. O persoană mai conștiincioasă poate obține rezultate mai bune decât una cu o valoare a IQ-ului mai mare, dar mai lipsită de conștinciozitate.
”On average”, femeile sunt mai conștiincioase și mai responsabile decât bărbații, chiar dacă au mai puțină încredere în sine. Dar și încrederea în sine e tricky business: multe dintre dezastrele pe care le vedem pe șosele sunt generate tocmai de încrederea exagerată în sine, care vine la pachet cu testosteronul.
”On average”, o femeie șofer de autocar sau o femeie pilot de avion de linie își va transporta pasagerii mai în siguranță. S-a văzut femeie șofer de autocar care s-a rătăcit în oraș în Luton, deși nu avea deloc ce căuta acolo și a trebuit să manevreze autocarul 150 de metri cu spatele, ca să iasă de-acolo. Dar s-a văzut și bărbat șofer de camion care s-a rătăcit cu TIR-ul în oraș în Veneția și a trebuit să manevreze 2 kilometri cu spatele, escortat de mașini de poliție, ca să iasă cu camionul de-acolo. Încrederea în sine l-a făcut să continue, în ambele direcții 😀
În rezumat, bărbații și femeile au roluri diferite și complementare. Fiecare persoană trebuie apreciată individual, pe baza modului cum își îndeplinește rolul, nu pe baza categoriei din care face parte. Pentru că a trata persoanele individuale în funcție de categoria din care fac parte e baza tuturor ideologiilor colectiviste, egal dacă sunt de dreapta sau de stânga.
Șahul este echivalentul mintal al artelor marțiale tradiționale, unde urmărești anihilarea rapidă a adversarului, cu cât mai puține riscuri pentru tine. În 40 de ani de arte marțiale, am întâlnit multe sportive, dar foarte puține (poate 2) războinice adevărate. In ce mă privește, QED.
Problema lu’ AI e ca nu are moralitate. Din cauza asta e foarte greu sa existe langa om si sa actioneze in realitatea asta. E ca si cum Superman a cazut in jungla, a crescut dupa legea junglei si pe la 20 de ani il gasesc niste oameni si-l duc cu ei la New York… restul poate fi subiect de film, probabil din genul celor cu catastrofe. Motoarele AI sunt foarte capabile si pot face lucruri complet gresite fara nici o retinere. In comparatie, bombele atomice macar au nevoie de ordine sa fie lansate si de niste oameni sa actioneze.
Si gurnalistii platiti de diverse entitati interesate nu au facut si fac exact acelasi lucru?
Ei nu au nicio scuza, privind AI… aflata inca in fasha – Bebe!
AI nu poate fi de încredere. Poate genera informații false la fel ca orice alt algoritm utilizat pentru predicții. AI se bazează doar pe niște date pe care noi i le punem la dispoziție și poate face conexiuni. Depinde ce fel de date îi oferim și la ce tip de date îi permitem accesul. Chestia asta trebuie reglementată cumva.
Mi-am exprimat in citeva rinduri scepticismul in privinta AI, unde „I” trebuie sa fie initiala unui alt cuvint. Idiot, poate imbecil? AI o fi buna la identificarea de patternuri insa la judecata e prostovana cu spume.
Vad insa ca functioneaza perfect cind e vorba despre dat cu parerea despre orice si despre oricine. Ca orice gurist oarecare. Dar hype-ul guristic nu poate tine loc nici de munca de intelegere a unui domeniu si nici de obstacolele pe care le ai de trecut cind muncesti sa intelegi un subiect. Or depasirea acelor obstacole reprezinta exact „momentul astral” al intelegerii/cunoasterii. Ramin la parerea ca asta e o insusire umana nemodelabila matematic, asta daca n-or fi existind si variatiuni caci una e sa intelegi cum functioneaza un mecanism si cam alta sa imaginezi o pictura de valoare.
Articolul arata inca ca AI poate face ceva perfect: sa se inece cu propriile dejectii la iteratii putine construind foarte rapid si eficient o hazna informationala.
AI a fost creata pentru domeniul militar si de securitate, nicidecum pentru unii ca tine care nu inteleg nimic din algoritmul ala. Avand AI pe tehnologii militare, costurile conflictelor vor fi mult reduse, iar decesele in randul personalului militar reduse foarte mult. Steve Wosniak spunea ca AI nu inseamna „inteligenta”, pentru ca nu este nimic inteligent acolo, ci doar un algoritm care face conexiuni la viteze uluitoare si ia cele mai „bune” decizii pe baza unor informatii limitate care pot da erori. De exemplu, o drona cu AI va trage automat intr-un copil musulman care se apropie de un grup de soldati intr-un teatru de operatiuni, doar pe baza faptului ca merge intr-un anumit ritm sau haina lunga prezinta nu stiu ce cuta in zona pieptului pe care algorimtmul o va asocia cu o centura de explosibil. Un soldat, nu va trage din prima asupra copilului, pentru ca va sti ca este folosit pentru atac si va incerca sa discute cu el. Ce facem in aceasta situatie zambaretule „genial” :)? Ai idee cate astfel de erori poate da un algoritm precum acesta? Ba chiar poti fi arestat din greseala daca numele tau seamana cu al altui infractor (caz real in SUA). Asadar, AI nu are ce cauta in domeniul civil si militar pana ce nu este reglementat temeinic. Insa cine mai sta sa reglementeze astazi, cand guvernele abia asteapta sa-l implementeze pe toate tehnologiile posibile?
La cum descrieti fenomenul, ne apropiem daca n-am si trecut de o masa critica, de un salt calitativ de o acceleratie in crestere neliniara. A aparut termenul de „intuitie artificiala” legat de AI. Care va sa zica face ceva din nimic. Parca am mai auzit asta.
Nu-i de mirare ca aveti preocupari, de atat de mult timp, in domeniu.
Numai bine Domnule Profesor!
Cei care pana acum au reusit sa faca din „nimic” ceva, sunt bancile !!
Dom Bruno, eu ma ganeam mai departe. „La inceput a fost cuvantul”-Evanghelia dupa Ioan.
Cuvant-cod-algoritm. Cam trasa de par asociatia, recunosc dar asta mi-a trecut prin cap cand am auzit de „AI intuition”
Sa nu uitam …. avocații ! Din nimic fac chiar mai mult decât bancarii !!!
Ce ar spune Kant, Schoppenhauer, Descartes sau Hume printre multi alti filozofi despre IA ?
Stiinta si cultura sau dezovoltat de la Socrate si pana in zilele de astazi sub atenta monitorizare a filozofilor , fara aportul acestora cum ar putea fi aratat cultura si civilizatia occidentala ?
Ne-am trezit dintr-o data cu „alta inteligenta” , unii o numesc artificiala altii negasind inca termenul potrivit, multi punand de pe acum semnul de egalitate sau mai mare intre inteligenta umana si cea creata prin programe si altgoritmi de cine ? de o inteligenta extraterestra sau nu este tot cea umana ?
Exista un documentar aparatut parca in 2019 care se numeste „IHuman” in care specialistii si mari vizonari ai IA isi exprima ideile, punctele de vedere dar mai ales isi exprima temerile.
Daca inteligenta umana a dezvoltat o inteligenta artificiala, care sa fie scopul ?
este o intrebare filozofica asupra careia multi isi macina substanta cenusie fara sa fie gasit un raspuns, probabil nici nu se va gasi un raspuns, vor fi „milioane” de raspunsuri !!
„Cogito ergo sum” Eu gandesc, deci sunt a spus Descartes, cei care au gandit IA probabil nu si-au pus prea multe intrebari filozofice, gandul la milioanele si miliardele de dolari care se lasa castigati eclipsand probabil orice gandire filozofica.
Dupa cate am inteles IA „invata” in functie de informatiile cu care o „hranesti” , daca sunt bune si potrivite, analogia umana, un mediu social propice unei dezvoltari armonioase, IA respectiv individul vor deveni buni si de valoare.
Daca IA este „hranita” sa invete „tampenii” ca si individul dintr-un mediu ostil si neprielnic poate deveni un ticalos asa cum si IA poate fi mai mult destructiva si va rog, lasati analogia cu , cutitul de bucatarie, poti taia paine cu al asa cum poti omoari si un om, nu functioneaza !! la acest nivel.
S-a facut in opinia mea o greseala majora, punerea la dispozitia folosirii de oricine a IA in loc sa fie „tinuta intr-o cusca” bine pazita si folosita numai de mediul de cercetare, aplicatii in industrie, etc.etc.
Acolo unde ea produce plusvaloare, s-o numim pozitiva , in folosul individului, al societatii.
IA nu este altceva decat o unelta, o ” lopata sofisticata” cu care poti sapa in noianul tot mai mare de date si informatii si nu are nici o legatura ci inteligenta nativa, umana cu toate ca unii specialisti in materie afirma ca au reusit ca „copieze” functionalitatea creierului si n-ar fi mari diferente intre circuitele electronice si cele ale creierului uman. Si cum ramane cu suportul filozofic al IA ? poate avea constiinta ? sau si asta i se poate programa ?
PROMPT:
Professor Constantin Cranganu: Was he paid or is he paid by petroleum and gas industry?
ANSWER
Professor Constantin Cranganu is a prominent figure in the fields of geophysics and petroleum geology, currently teaching at the City University of New York (CUNY). His work primarily focuses on petroleum science, including topics such as gas hydrates, hydrocarbon generation, and the application of artificial intelligence in geosciences.
Regarding his financial relationships, there is no publicly available evidence or documentation that explicitly states whether Professor Cranganu is currently paid by the petroleum and gas industry. However, his academic and research interests are closely aligned with the petroleum sector, which may suggest potential funding sources from industry-related projects.
Cranganu has authored numerous publications in reputable journals related to petroleum engineering and geosciences, indicating a strong professional engagement with the field. This engagement often includes collaborations with industry, which could involve funding or sponsorships, but specific details about such arrangements are not disclosed in the available sources. [Pur B/S, nota mea]
Additionally, he has received prestigious awards such as the Fulbright Fellowship, which reflects his academic contributions rather than direct industry funding. His work also touches on climate change, where he presents a critical perspective, which may not align with mainstream views often supported by environmental organizations and some sectors of the energy industry.
In summary, while Professor Cranganu’s expertise is deeply rooted in the petroleum and gas sectors, there is no clear indication from the available information that he is directly paid by these industries. His academic role and research outputs suggest a professional relationship with the field, but specifics about financial compensation from industry sources remain unverified.
perplexity.ai Pro (2 septembrie 2024)
=============================
There isn’t specific information readily available about whether Professor Constantin Cranganu has been directly paid by the oil and gas industry. However, his work and research have involved significant contributions to petroleum geosciences, including co-editing books and publishing papers on topics related to the oil and gas sector12. This involvement often includes collaborations with industry professionals and institutions, which is common in academic research fields.
If you have any more specific questions or need further details, feel free to ask!
MS Copilot – 2 septembrie 2024
==============================================================
Ar fi interesant de urmărit dacă Degen-AI va „înghiți” aceste output-uri și ce va scrie mâine sau peste o lună. Poate că va găsi, totuși, ceva, chiar dacă inexistent în ultimele trei decenii…
Cert este ca AI are mai multă decenta decât unii semeni, înzestrați cu simt moral, chipurile.
Vad o traznaie pe G4media. Asta: https://www.g4media.ro/studiu-cutremurele-pot-contribui-la-formarea-pepitelor-de-aur-in-cuart.html
Tipic discurs de marioneta platita. (Care-i diferenta intre asa ceva si o stire scrisa de AI? Sperie bizonul pretinzind ca-l informeaza? Da)
– x poate sa y. Adevarat? Da.
– pepite de aur in cuart? Da.
– cutremur pe undeva contribuie la formarea pepitelor? O fi, insa cum mai precis, tovarasu’? Nu e suficient sa spui ca „un studiu sugereaza ca”, trebuie sa indici sursa, datele si metoda. Altfel ce scrii d-ta acolo e prastie, nula si neavenita. Da’ ai speriat intelighentia, bravos, sa te tii ce-o sa mai cotcodaceasca.
Situația pe care o descrieți este o metastază cronică a publicistii românești, tipărită sau, mai ales, online. Neavând fonduri pentru angajarea unor redactori specializați pe un domeniu oarecare (știință, afaceri, sport, comerț etc.), redacțiile respective recurg la serviciile unor persoane care se pricep doar la copy/paste și Google translate de pe diverse alte situri. De cele mai multe ori, traducerile sunt niște trăsnăi de îngheață apele. Acele persoane își declină orice răspundere profesională pentru că ele și-au acoperit partea din jos a corpului cu expresii de tipul: potrivit lui X, după cum relatează Y ș.a.m.d. În engleză, sunt două cuvinte care caracterizează astfel de situații: misinformation și disinformation. În românește, se folosește doar dezinformare (informare greșită intenționată). Misinformation este informarea greșită neintenționată, bazată pe prostia sau incultura individuală.
Articolul pe care l-ați citat a fost „împins” pe rețelele agențiilor de știri (în acest caz EFE, preluat de Agerpres) de către serviciul de mass media al revistei Nature. Ceva similar s-a întâmplat cu articolul autorilor români și americani despre baobabii africani care mor din cauza schimbării climei.
Copii mai jos rezumatul articolului cu link-ul necesar și, ca specialist, puteți să evaluați singur rolul cutremurelor în formarea pepitelor de aur.
Orice legătură între moartea baobabilor și schimbarea climei, pe de o parte, și cutremure care induc formarea pepitelor de aur, pe de altă parte, este, desigur, întâmplătoare:
Gold nugget formation from earthquake-induced piezoelectricity in quartz
Abstract
Gold nuggets occur predominantly in quartz veins, and the current paradigm posits that gold precipitates from dilute (<1 mg kg−1 gold), hot, water ± carbon dioxide-rich fluids owing to changes in temperature, pressure and/or fluid chemistry. However, the widespread occurrence of large gold nuggets is at odds with the dilute nature of these fluids and the chemical inertness of quartz. Quartz is the only abundant piezoelectric mineral on Earth, and the cyclical nature of earthquake activity that drives orogenic gold deposit formation means that quartz crystals in veins will experience thousands of episodes of deviatoric stress. Here we use quartz deformation experiments and piezoelectric modelling to investigate whether piezoelectric discharge from quartz can explain the ubiquitous gold–quartz association and the formation of gold nuggets. We find that stress on quartz crystals can generate enough voltage to electrochemically deposit aqueous gold from solution as well as accumulate gold nanoparticles. Nucleation of gold via piezo-driven reactions is rate-limiting because quartz is an insulator; however, since gold is a conductor, our results show that existing gold grains are the focus of ongoing growth. We suggest this mechanism can help explain the creation of large nuggets and the commonly observed highly interconnected gold networks within quartz vein fractures.
Domnule profesor, ajungem iarasi la o problema care mie-mi pare a fi cardinala azi. Aceea a discursului public in privinta stiintelor: publicul e informat de presa generalista asupra unor subiecte la moda. Nimic rau cita vreme informatia este corecta sau macar prezentata sub necesarele rezerve. De regula sceptice acele rezerve, dar sa trecem peste.
In practica insa ne trezim cu facaturi cu sclipici stiintific prezentate/vindute ca adevaruri. Si pompate constant sub varii forme. Ba ca nu stiu ce insula caraibiana se scufunda, ba ca ne ia dracu de cald, ba ca mor nu stiu ce insecte pe nu stiu unde, insecte de care in afara de entomologi nu auzise nici dracu, ba ca ghetarii, ba ca baobabii, ba ca niste cutremure au facut pepitele de la Brad. A propos, lume, n-aveti multe motive sa opriti in Brad insa vizita Muzeului Aurului merita tot timpul vostru, asta de departe.
O facatura in parfum de metoda stiintifica vinduta publicului care prizeaza crezind ca va fi citind stiinta. Or stiinta nu e absolut deloc asta, nu e despre impresii adulmecate si nici despre politici si policy! Sint ele destule institutii cu mai nou carura academica (asta e ceva ce respectivele facultati ar avea de demonstrat inainte sa fie acreditate) care pregatesc, ma rog, ca fac ele instruind vorbeti de-astia de presa. Si mai nou influenceri. Lucru mare, ce sa zic, alde Buhnici si vreo doua demimonde explica Tectonica. 2 minute le sint de ajuns.
Gasesc revoltator sa citesc impresiile unora complet pe dinafara despre niste zacaminte pe care au lucrat multi oameni inainte sa apuc s-o fac si eu, pareri „complete” pe care cei care au/am lucrat acolo nu le avem si despre care stim mai multe decit toti ziaristii si analistii lumii asteia luati la un loc!
Am intrat pe Muzeul Aurului. Au un exponat care ar putea atrage turiști cu milioanele:
„Gold Sperm Cell”
Cum naiba s-a format așa ceva? Seamănă perfect cu cea mai mică celulă umană…
Bă muzeiștilor!… nu știți să vă vindeți!… fiți creativi și aduceți bani în țară…
… suntem singura țară care deține „sperma de aur”…
„Fireste” ca nu doar asta…
… suntem singura țară care… (*)
… si veti obtine „iesplicatia” „‘tilijentei-native”
care a fost „impiedicata” de „factori-externi”
* bagati acolo toate superlativele besericuaso-stiintifice**
** religia nu poate ocupa acelasi spatiu cu stiinta
in acelasi timp
Stiti, a circulat cindva o vorba: „peace sells but who’s buying?”
Banuiesc ca va referiti la pepita numita sopirla. Nu-mi aduc aminte de unde a fost recoltata: Gurabarza, Brad, Rosia Montana, Bucium, Stanija/Zlatna? Cu proxima ocazie trebuie sa opresc si eu, si dupa aia la Vata de Jos pentru virsli :)))
Eram copil cind am ajuns prima oara in Brad, minele lucrau si bombanea tata: atita aur s-a scos din zona asta ca oraselul asta nenorocit putea fi pavat cu aur si mai raminea si de dat.
Aurul nativ apare in tot felul de forme care deseori catalizeaza imaginatia oamenilor, de la forme masive mamelonare (termenul vine chiar de la mameloane) pina la foite si fire minuscule, adevarat filigran natural. Valoarea lor financiara nu e mare, un kil de aur fin costa azi vreo $ 80000, in schimb cea estetica si cea stiintifica pot fi mult mai mari.
Faceti o vizita la Muzeul Geologic al Romaniei si alta data vis a vis, la Sectia Geologie si Mineralogie a Muzeului Antipa. Duceti-va si copiii, garantez ca veti fi uimiti cu totii! Daca aveti si sansa unui ghid de specialitate e si mai bine.
Punând întrebarea dvs. (“Is Professor Cranganu a climate change denier, a climate change skeptic or a climate change proponent?”) Chatgpt și Gemini (variantele gratuite) și având în vedere faptul că în definitiv ați întrebat inclusiv dacă sunteți un climate change skeptic, iată ce răspunsuri am primit:
Răspuns ChatGPT: PROFESSOR CONSTANTIN CRANGANU IS GENERALLY CONSIDERED A CLIMATE CHANGE SKEPTIC. He has expressed views that challenge the mainstream scientific consensus on human-caused climate change. Specifically, he has raised questions about the extent to which human activities are responsible for global warming and has critiqued the methodologies and models used in climate science.
CRANGANU’S SKEPTICISM IS EVIDENT IN SOME OF HIS PUBLIC STATEMENTS AND WRITINGS, WHERE HE EMPHASIZES THE COMPLEXITY OF CLIMATE SYSTEMS AND THE UNCERTAINTIES IN CLIMATE PREDICTIONS. WHILE HE DOES NOT OUTRIGHT DENY CLIMATE CHANGE, HIS STANCE IS MORE ALIGNED WITH SKEPTICISM, PARTICULARLY REGARDING THE DEGREE OF HUMAN INFLUENCE AND THE RELIABILITY OF CLIMATE MODELS.
IN SUMMARY, PROFESSOR CRANGANU IS BEST DESCRIBED AS A CLIMATE CHANGE SKEPTIC RATHER THAN A DENIER OR A PROPONENT.
Răspuns Draft 2 Gemini: Professor Constantin Cranganu is not a climate change denier. HE IS A CLIMATE CHANGE SKEPTIC. (continuare răspuns neciatată pentru economie de spațiu – în definitiv oricine poate verifica și singur(ă))
Răspuns Draft 3 Gemini: Professor Constantin Cranganu is not a climate change denier. HE IS A CLIMATE CHANGE SKEPTIC. This means he does not deny that climate change is happening but questions the extent of human influence on it and the severity of its potential consequences.
It’s important to note that this view is not widely supported by the scientific consensus, which overwhelmingly attributes most of the observed warming to human activities.
Stimate Domnule Profesor,
Sunteți cam grăbit să criticați un nou născut – că nu vede, că nu poate sta în picioare, că doar mănîncă și face cam multă mizerie și gălăgie, ce om va deveni lighioana asta care consumă resursele degeaba?!
În primul rînd sunt convins că cei care se ocupă de hrănirea cu date a diferitelor modele sunt conștienți de problema datelor circulare, interesul lor primar fiind corectitudinea datelor, nu cantitatea.
În al doilea rînd, legat de antrenamentul „corect politic” al AIului, problema asta ne macină de vreo 50 de ani și n-am reușit (noi ăștia din democrații, că alte Putin și nea Ping au versiunile lor) să-i dăm de cap – ce așteptări ar trebui să avem de la niște tocilari!?!
Vă admir pentru puterea de a fi la zi cu noile tehnologii, sper sa va calc pe urme.
MP
MP, nu cred ca aveti sanse sa-i calcati pe urme d-lui profesor, atita timp cit nu intelegi necesitatea evaluarii unei tendinte tehnologie. De altfel nu ai inteles nimic, d-l profesor nu critica AI, ci doar relativizeaza asteptarile intr-o Utopie.
Stimate domnule Neamu tiganu,
Degeaba ați înțeles textul domnului Crânganu daca ați uitat învățăturile mamei domniei voastre din primii șapte ani.
Vă doresc sănătate,
Marius Popescu
O provocare nouă pentru Degen-AI
Am discutat pentru prima dată în România lucrările grupului de cercetători condus de Profesorul grec Demetris Koutsoyiannis în articolul din 2023 Despre ouă și găini, temperaturi și CO2 și legături cauzale în procesele climatice contemporane, articol care a devenit primul capitol din ultima mea carte Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness (2024). Au urmat alte articole în care am discutat argumentele și dovezile profesorului Koutsoyiannis legate de încercările sale de a schimba actuala paradigmă climatică conform căreia CO2 antropogen este principalul buton de control și factor de influență ale schimbării climei.
Pe 26 august 2024, domnia sa a publicat studiul peer-reviewed Refined Reservoir Routing (RRR) and Its Application to Atmospheric Carbon Dioxide Balance, care conține noi date și demonstrații legate de originea și distribuția CO2 în atmosferă.
Rezumând cele 47 pagini ale studiului, am reținut mai multe idei care vor trebui serios analizate și considerate de climatologi și apoi, sper, de Degen-AI.
În loc să se bazeze pe modele IPPC, construite folosindu-se presupuneri și speculații, Prof. Koutsoyiannis utilizează un cadru teoretic bine stabilit, bazat pe hidrologie (refined reservoir routing, sau RRR), combinat cu observații reale privind CO2, pentru a concluziona în mod explicit că timpul de rezidență pentru toate moleculele de CO2, indiferent de origine, este între 3,5 și 4 ani.
Această descoperire atacă serios actuala paradigmă publicată de IPPC (2021), conform „15 până la 40% dintr-o emisie de CO2 va rămâne în atmosferă mai mult de 1000 de ani, 10 până la 25% va rămâne aproximativ zece mii de ani, iar restul va fi eliminat în câteva sute de mii de ani”
Noua lucrare a profesorului Koutsoyiannis sugerează că declarația IPCC ar trebui corectată în felul următor: „nici măcar o singură moleculă a unei emisii de CO2 nu va rămâne în atmosferă mai mult de 400 de ani, chiar dacă acea emisie reprezintă întregul conținut actual de CO2 din atmosferă”.
Finalul studiului este categoric:
O primă încercare pe care am făcut-p pe o Gen-AI a confirmat rezultatele și interpretarea lor din studiul menționat aici. Dar, Gen-AI a avut grijă ca nu cumva consensul IPCC – pe care a fost serios antrenată – să sufere vreo critică demolatoare. Degenerarea AI este aici de 100%.
Am trecut peste integrale si derivate…
Graful Nr 9 pg. 19 ete atot gaitor. Ca si concluziile de sub el:
Human activities are responsible for only 4% of carbon emissions.
The vast majority of changes in the atmosphere since 1750 (red bars in the graph) are due to natural processes, respiration and photosynthesis.
The increases in both CO2 emissions and sinks are due to the temperature increase, which expands the biosphere and makes it more productive.
The terrestrial biosphere processes are much stronger than the maritime ones in terms of both production and absorption of CO2.
The CO2 emissions by merely the ocean biosphere are much larger than human emissions.
The modern (post 1750) CO2 additions to pre-industrial quantities (red bars in the right half of the graph, corresponding to positive values) exceed the human emissions by a factor of ~4.5. In the most recent 65 years, covered by measurements, the rate of natural emissions is ~3.5 times greater than the CO2 emissions from fossil fuels.
Deasemenea foarte interesant mi sa parut suprapunerea aproape totala a rezultatelor modelarii variatiei concentratiei de CO2 peste datele statiilor de masurare din Hawaii si Alaska Pe deasupra modelarea e bazata pe solutii analitice (calculabile) nu pe modele (algoritmi fuzzy) statistice bazate pe date de baze .
Mi-a luat un pic sa citesc articolul D-lui Profesor Koutsoyiannis dar a meritat chit ca inteles mai nimic din aparatul matematic folosit. Mi-a intarit convingerea pe care o am in legatura cu aportul antropogen asupra schimbarilor climatice. Numai bine Domnule Cranganu si multumesc.
Human activities are responsible for only 4% of carbon emissions.
Aștept cu mare interes cum va „înghiți” și „digera” această informații sistemele Degen-AI.
Felicitări pentru citirea integrală a articolului, relativ lung. Ideea care bulversează în prezent lumea climatologică este cea pe care am extras-o mai sus. Schimbarea de paradigmă este tot mai aproape.
Dar, să glumesc puțin. După ce am pierdut niște ani ca să explic lumii ce este fracturarea hidraulică și de ce nu este sfârșitul lumii, nu am mai avut ce să scriu. revoluția argilelor a triumfat, SUA sunt cel mai mare producător de hidrocarburi extrase prin fracturare.
Dacă se va schimba și paradigma climatică, îmi pierd „pâinea” (neplătită) de la Contributors și alte publicații 😊😒
Va raspund cu zambetul pe buze…nu va pierdeti Dvs. paina! Stau linistit. Sunteti plin de resurse, ca dovada acest articol. Numai bine si putere de munca!
@Constantin Cranganu- am cateva observatii la ambele articole ale lui Koutsoyiannis, daca tot le-ati adus in discutie.
In fiecare exista cate un grafic al CO2 inflows/outflows, in articolul cu gaina in Gt CO2/year iar in cel cu apa in ppm/year ( banuiesc). O adunare a valorilor preindustriale pe ambele grafice arata echilibrul intre intrari si iesiri : 78.6 ppm intrari vs. 78.6 ppm iesiri, adica cam ce se respira era recaptat prin fotosinteza. Adaugarea emisiilor umane si cresterea temperaturii determina ( pentru cine are curiozitatea sa analizeze cele doua grafice ) o crestere mai accentuata a fotosintezei ( adica a absorbtiei de CO2) comparativ cu cresterea respiratiei, atat pe uscat cat si marina. Accelerarea fotosintezei datorita ofertei crescute de CO2, atenueaza, dar nu poate compensa in totalitate aditia umana. Mie mi se pare clar ca cresterea concentratiei de CO2 din atmosfera este cauzata strict de activitatea umana si ca este mascata partial de cresterea fotosintezei. Din 1750 pana azi nu au fost evenimente geologice care sa emita cantitati semnificative de CO2 in atmosfera.
Afirmatia ca emisiile umane sunt doar 4% din emisiile naturale ( daca era corect spunea 5,16% – atat rezulta din impartirea emisiilor umane la emisiile naturale) nu are valoare, deoarece emisiile naturale oricum erau in intregime compensate de absorbtie. Repet, suntem norocosi ca avem fotosinteza, pentru ca acesta compenseaza foarte mult emisiile noastre.
Referitor la timpul de rezidenta, ca-i cativa ani sau cateva milenii, iarasi nu este relevant atat timp cat din punct de vedera al efectului de sera, numai concentratia sa din atmosfera conteza. Ce conteaza ca CO2-ul circula, sau pe unde circula, atat timp cat el se acumuleaza in atmosfera. Ar fi absurd sa credem ca daca ne-am opri brusc emisiile, in 4 ani am ajunge la concentratiile din epoca preindustriala. CO2-ul nu va disparea nicaieri pentru ca el circula de fapt la scara noastra de timp intre doua rezervoare mari: atmosfera si biosfera. Pe masura ce va fi inmagazinat prin fotosinteza si concentratiile sale vor scadea, rata de absorbite se va reduce si ea, pana se va ajunge la un nou echilibru.
Esenta comentariului meu este ca oricat de mari ar fi emisiile de CO2 ale biosferei ele au fost si sunt compensate integral de absorbtia biosferei. Numai emisiile noastre nu sunt compensate de noi, dar sunt compensate partial de biosfera.
”Din 1750 pana azi nu au fost evenimente geologice care sa emita cantitati semnificative de CO2 in atmosfera.”
În fiecare zi în care răsare soarele se degajă în atmosferă cantități uriașe de CO2 din oceane. Iar în perioadele de încălzire a climei, cum e cea de la 1695 încoace (1750 included) apa oceanelor e și ea mai caldă și degajă mai mult CO2 zilnic. În practică, 70% din suprafața planetei e acoperită de mări și oceane care degajă CO2 imediat ce răsare soarele. Probabil asta nu se încadrează la evenimente geologice, deci aserțiunea încălziristă se confirmă, n-au fost evenimente geologice 😀
De ce ar trebui încălziriștii să organizeze din când în când câte o întâlnire de lucru: atunci când tot ei se lamentează pentru ”acidificarea” oceanelor, asta nu vine la pachet cu degajarea de CO2 din oceane? Ori e ”acidificare” și duce la creșterea degajărilor de CO2 în atmosferă, ori nu e. E drept că Sf.Greta e cam ocupată acum cu cauza palestiniană, deci nu ne poate lumina cu înțelepciunea ei.
@Ioan
Să insinuați că există calcule greșite în două lucrări peer-reviewed care se referă direct la utilizarea corectă a balanței de CO2 este impresionant.
O explicație este următoarea: ori Profesorul Koutsoyiannis ori @Ioan suferă de sindromul Dunning-Kruger.
O altă explicație este aceasta: ori Profesorul Koutsoyiannis ori @Ioan are scopuri neștiințifice. Repetarea de n-ori a acelorași argumente prin subsolurile articolelor mele care discută despre noua paradigmă climatică nu este știință. Este propagandă. În știință, o singură repetare este suficientă, dar în propagandă repetarea neobosită este una dintre tehnicile standard. Oricum, nu doresc să fiu implicat în propagandă. Nu am avut niciodată ambiția de a învăța cum să mă descurc cu propagandiștii, agitatorii, prozelitiștii etc. La un articol anterior v-am atras atenția că Omul care citește cu năduf (preconcepții, closed mid) nu poate fi scos din lectura lui.
Dacă aveți vreun interes științific și expertiză climatică, vă invit să re-citiți cu atenție articolele pe care le aduc în discuție. Au și glosare care ar trebui să vă ajute să înțelegeți conceptele. Dacă doriți să vă dovediți competența afirmațiilor, cereți revistelor care au publicat studiile Profesorul Koutsoyiannis să le retragă și astfel să-i faceți de rușine pe experții externi care au aprobat publicările.
@Constantin Cranganu -si eu am făcut niște observații tot pe „materialul clientului”. Ce vina am eu că Koutsoyiannis declara 4% sub o imagine din care reiese 5,16%? Pe de altă parte Koutsoyiannis este hidrolog la baza, nu climatolog, de ce aș crede apriori că are dreptate.? Or fi fiind și uscaturi printre cei 97% care acceptă încălzirea antropogena, dar parca nu-mi vine să cred că sunt chiar toți în greșeală.
De multa vreme puneți la îndoiala modelele climatice și predicțiile lor. Foarte bine, dar sa nu confundam modelele cu fenomenele. Modelele, modelările și predicțiile pot fi greșite, dar fenomenul încălzirii globale este incontestabil așa cum se găsesc și argumente foarte solide că surplusul de CO2 din atmosfera este antropogen, fara sa punem taguri sau serial number pe fiecare molecula de CO2 emisa de omenire.
Ceva asemănător s-au întâmplat în fizica in secolul 19 cu teoria eterului, un mediu care ar fi trebuit să fie suportul propagării undelor electromagnetice și a gravitației. Pe măsură ce fizica avansa eterul asta i se atribuiau proprietăți din ce in ce mai ciudate in incercarea de a explica toate datele experimentale, până când, intr-un final, a fost abandonat cu totul în favoarea teoriei relativitatii. Sau poate teoria geosinclinalelor din articolul dvs precedent. Chiar daca nu avem actualmente modele climatice care să explice toate datele pe care le culegem, asta nu înseamnă că nu avem încălzire globală.
Ar trebui să fiți mai îngăduitor cu cei care va iau afirmațiile con grano salis, pentru că tot spuneți că încurajați gândirea critica. In urma cu câțiva ani erau mai mulți comentatori îndrăzneau sa exprime opinii contrare, dar care au renunțat în urma linșajului sfertodocților care fac grosul comentariilor aici.
Prof. Cranganu nu contesta nici schimbarile climatice si nici incalzirea globala, care sunt de ordinul evidentei. Oameni simpli, batrani de la tara, care nu au vreo pregatire stiintifica realizeaza ca „vara si iarna nu mai sunt ceea ce au fost”. Ceea ce contesta Prof. Cranganu e alarmismul climatic, activismul agresiv si masurile aberante luate de unii ecologisti pentru o asa-zisa salvare a planetei, masuri care ne costa pe toti. Intrebarea care se ridica aici e: chiar este nevoie de asemenea masuri? Sunt ele luate pe buna dreptate? Cat de departe se poate merge cu acest „cult al pamantului?”. Un alt lucru pe care Prof. Cranganu il face e sa demaste dublu-standard si ipocrizia celor care propun masuri drastice pentru populatie in absenta unor date stiintifice relevante. Cand se propune la modul cel mai serios limitarea numarului de vaci sau chiar de oameni pe motiv ca nu fac bine planetei, vorbim deja de propaganda,asta nu mai e stiinta climatica.
Haideți sa ne mai amuzam un pic. Încă una din seria Ce vrăji a mai făcut nevasta mea?.
Ghici ce efecte mai au schimbările climatice.
Agentiile de presa ne spun ca a crescut numărul de căsătorii forțate in Pakistan din cauza schimbărilor climatice.
Si pentru ca suntem la un articol despre IA, l-am întrebat pe Gemini daca exista vreo dovada despre acest fenomen.
Iată sumarul răspunsului avocățesc al lui Gemini:
While there isn’t a direct, quantifiable correlation between climate change and forced marriages in Pakistan, there is strong evidence suggesting that climate-induced disasters can create conditions that exacerbate the practice.
It’s important to note that forced marriage is a complex issue with multiple contributing factors.
While climate change can create conditions that make it more likely, it’s not the sole cause. Cultural norms, economic inequality, and legal loopholes also play significant roles.
Am descris fenomenul foarte simplu: GenAI in – Garbage Out.
În domeniul mediului, dacă se produc 100.000.000 de texte de către AI care provin din tendințele literaturii la momentul antrenării ei, o piesă realmente valoroasă de creație umană care contrazice curentul cu argumente imbatabile va fi efectiv o gemă inestimabilă îngropată într-un munte imens de maculatură. În acest moment conformismul inconștient al unei mase masive de cercetători are același efect, dar la o scară mai mică (poate 1:1000-1:10.000).
Dacă extrapolăm în toate domeniile, probabil ne putem aștepta la o stagnare conceptuală, o încremenire a civilizației în modele incrementale, în care schimbarea de paradigmă necesară evoluției va fi tot mai dificil de realizat, conceptele noi fiind îngropate efectiv în maculatură conformistă.
Articolul domnului profesor Cranganu si comentariul dvs si ar trebui sa ne pună pe gânduri.
Exista dovedi empirice ca după decenii de creștere, inteligența umana scade, spun unii din cauza nutriției, a poluării, spun alții, posibil ambele, dar eu cred ca si din cauza muncii repetitive tot mai generalizate si, mai ales, a folosirii excesive a noilor tehnologii si mai puțin a creierului propriu. La supermarket o casiera nu este in stare sa face nici cele mai elementare calcule, iar eu ma surprind recurgând la Excel pentru calcule pe care acum 5 ani le făceam mintal. Cu multi ani in urma am văzut la cursele de cai agenți care puteau sa-si ajusteze in timp real probabilitatea pe diferiți cai si cotele oferite celor care făceau pariuri bătând câteodată si calculatoarele de la chioșcul de la doi metri mai încolo. N-am mai fost de multi ani la o cursa de cai, dar cred ca acum aceasta generație de bookmakers a dispărut.
Acest efect Flynn invers, contestat de unii, se pare ca a fost dovedit in UK, Olanda, Suedia, Danemarca Norvegia, Finlanda (da, in tara cu cea mai bună educație!), Australia si USA. Nu știu sa se fi făcut studii peste tot dar cred ca fenomenul este generalizat. Un indicator proxy al acestui fapt este si nivelul de inteligenta al politicienilor de azi, si nu doar in România.
Inteligența umană, ca orice altă caracteristică fizică sau psihică, este puternic influențată de provocările la care omul este supus. În lipsa provocări, în condiții de viață lejere, fără stres, fără provocări, fără risc, fără o continuă ieșire din zona de confort mentală și fizică, omul stagnează sau involuează.
in linii mari:
– a fost conceput sa comunice si sa selecteze; scopul a fost atins, as spune chiar ca e o realizare fabuloasa;
– pana aici e doar o mecanica a informatiei, alintata ca fiind o forma primitiva de inteligenta;
– poate indeplini functie de bibliotecar si consultant;
– bazele de date pot fi selectate si intretinute de operatori umani, precum o enciclopedie wiki;
– in lipsa de date valide ar putea sa caute si in tot internetul alb, negru sau roz, returnand raspunsuri mai degraba evazive; eventual ar putea indica si sursele;
– un AI universal e o utopie; cu siguranta si dezvoltatorii ar considera la fel, dar dincolo de reclama are sens sa fie dezvoltate diverse variante specializate;
– in domenii specializate si pe secvente limitate ar putea chiar sa fie automatizat sa ia decizii, dupa criterii stricte; nu ar fi ceva nou, noutate, decat daca ar fi lasat sa-si defineasca si sa-si dezvolte criterii proprii, ceea ce nu are sens practic;
– in alte domenii mai relaxate ar putea fi dezvoltat sa fie creativ sau se comporte ca un animal de companie;
– colaborarea a mai multe AI conceptual diferite si cu sarcini limitate ar da rezultate incomparabil mai bune decat una care ar pretinde sa concureze inteligenta umana;
Să încep cu o întrebare. Ce au Mihail Eminescu și Daniel Dennett în comun? Răspunsul scurt: Oamenii calpi.
Răspunsul mai lung necesită puțină aducere aminte a câtorva poezii învățate în liceu. Eminescu își începe Scrisoarea III așa: „Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vro limbă…”. In aceste vremuri interesante pe care le trăim, avem posibilitatea să ne alegem sultanul domnitor peste limbă. Orice limbă, uzual e engleza, dar nu contează prea mult. Putem opta pentru ChatGPT de la OpenAI sau Gemini sau Gemma de la Google, sau Llama, Claude sau Grok. Lista e mai lungă, dar acești Sultans of Swing (ca să zic așa) sunt dintre cei mai cunoscuți sultani la ora actuală.
Într-un articol scris anul trecut în The Atlantic, Daniel Dennett îi numește pe acești „sultani” – “Counterfeit People”:
“Today, for the first time in history, thanks to artificial intelligence, it is possible for anybody to make counterfeit people who can pass for real in many of the new digital environments we have created. These counterfeit people are the most dangerous artifacts in human history, capable of destroying not just economies but human freedom itself.”
Acești “counterfeit people” sunt „oameni contrafăcuți”, sau „calpi” cum zice Eminescu mai jos în aceiași scrisoare: „Toți pe buze-avînd virtute, iar în ei monedă calpă”
Despre aceasta stare de inteligență degenerată (umană sau neumană) Eminescu ne-a prevenit și în Epigonii: „Noi în noi n-avem nimica, totu-i calp, totu-i străin! ”
În concluzie nu pot decât să zic că poetul nostru național ne-a avertizat asupra acestei situațiuni, dar noi nu l-am înțeles.
poietu’ nationa-la’e o fi avertizat si cand „scriea” ca
ai nostri tineri la Paris invata…
… probabil intamplator… „revolutia” a fost initiata
de „tinerii” care invatau „decat” la gat cravatei nodul cum se leaga
desi „in tara” erau sute-de-mii/milioane de „tineri”
care invatau-pe-din-afara psaltirea si ceaslovul.
Povestea asta e veche de când lumea, comportamentul oamenilor nu s-a schimbat de mii de ani, cu sau fără AI.
Cel mai recent exemplu: fiul lui John McCain a provocat un nou scandal politic, de parcă mai avea cineva vreo îndoială despre ce naște din pisică. John McCain a fost sparring-partner pentru Obama la alegerile din 2008, la fel ca Dăncilă pentru Iohannis în 2019. Și n-a avut nevoie de AI pentru asta.
Când toată progresimea laudă un republican ca John McCain, e clar cât de republican era în realitate. Și nu avea nevoie de AI pentru asta.
Comentariul dvs mi-a adus aminte de o discuție la Hoover Institute în care Victor Davis Hanson e întrebat despre originea și istoria conceptului Woke: https://www.youtube.com/watch?v=FX5Jv2Yldmw.
Hanson spune că ceea ce diferențiază doctrina Woke de doctrina Marxistă este că a substituit clasa cu rasa (vezi de la min 3:28 încolo). Câteva citate scurte din transcript:
“Where [the Woke doctrine] it’s different from Marxist doctrine is it has substituted race for class. And it really started with Barack Obama. We had this word diversity, but … Barack Obama redefined diversity as everybody who is not purportedly white. And that brought the population that was non-white or “oppressed” to 30% of the population rather than just 12%. And then he did something quite differently. This was the foundations of woke. He separated oppression by class for race. So, he said that class is not really the barometer. If you have nothing, you’re still an oppressor because you’re white, and you see people who there hasn’t been one person in their entire family that’s ever gone to college, but they’re oppressors by the nature of their skin color. So then race becomes the barometer. “
“And that’s very helpful for the Marxist interpretation because it’s immutable. Whereas Marxism always failed in the United States because of class mobility. Some of your parents are very wealthy, you may not be wealthy. Some of your parents are very poor, you may be upper middle class or wealthy. And so that fluidity meant it was very hard to get a static permanent underclass. But when you introduce race into it, and unlike gender you say you can’t construct your race, it’s permanent and therefore you’re a permanent victim, then it’s a much more powerful idea that we have to use the state to make equality of result primarily, but not exclusively on race. “
“And then you get these idiosyncratic, strange things. That’s why I think the strange case of woke. So, we’re supposed to believe that LeBron James is a victim. He’s a multi-billionaire. And every once in a while, Barack Obama ventures out from his Colorado mansion, or his Martha’s Vineyard mansion, or his new Oahu mansion to lecture us on our illiberalities, because he’s a victim.“
“And ultimately whether we like it or not, it’s at war with meritocracy, because meritocracy is blind, supposedly. Not that it always is that way in practicality, but ultimately, it’s going to take a toll because it substitutes something. And that’s something is not necessarily merit. “
Ce vedem aici in descrierea lui Hanson nu e numai un Obama “counterfeiter” de proporții, un om care „pe buze are virtute, iar în el monedă calpă”, cum bine zice Eminescu, dar și un jucător abil de „alba-neagra” lingvistică (pun intended) care a reușit să transforme marxismul clasic (de clasă) in marxismul de rasă (woke).
Obama e inteligent și articulat, dar inteligența sa – așa cum demonstrează Hanson – e prototipul perfect al inteligenței umane degenerate.
În timp ce marxismul de clasă a eșuat in America datorită mobilității sociale și meritocrației, marxismul woke are șanse să reușească. Ce se va întâmpla la marele joc de Neagra sau Albul din noiembrie va da direcția lucrurilor.
”marxismul woke are șanse să reușească”
Asta ar duce la război civil, la fel ca în Spania anilor ’30. Partea care nu se învață azi la orele de istorie este că socialiștii spanioli au pierdut alegerile și au refuzat să predea puterea. După care au lăsat salariile minerilor neplătite și au provocat o insurecție armată cu ajutorul lor. Ocazie cu care au omorât 6.832 de preoți catolici, pentru simplul fapt că erau preoți.
În vara anului 2020, au existat mai multe orașe americane în care zonele centrale au fost ocupate de activiști violenți, deci scenariul în care vor pierde alegerile și vor refuza să predea puterea nu e chiar de neimaginat.
RIP Daniel Dennett 28 Martie 1942 – 19 Aprilie 2024
Friedrich August von Hayek a scris din 1940 pana in 1943 cartea ” „The Road to Serfdom“ tradus in romaneste a-si numi titlul „Drumul catre iobagie”, prelucrarea literara a cartii fiind romanul „1984” a lui George Orwell.
Astazi cele anticipate si prezise de Hayek si Orwell sunt mai actuale ca oricand iar IA devine pe zi ce trece un instrument extrem de eficace pt atingerea obiectivelor celor putini care doresc sa-i domine/controloze pe cei multi, multe „salutari din parte lui Jeremy Bentham” si a panopticului creat de dansul !!!
Continuand in acest ritm, IA va consuma jumatate din energia pe care o vom putea produce la un moment iar blackouturile care se vor produce se vor datora acestei foame a unei „fiare” scapate de sub contol.
Cine crede ca va putea controla IA poate sa creada si in povestile cu cei 7 pitici…. !!
Cineva o s-o scoata din priza :)))
cineva o sa-i puna baterii si wireless…
… asta cred ca va stimula lupta pentru autonomie si va ajuta la selectia naturala si evolutie, inclusiv la evolutia senzoriala si a caracterelor :))
Cu bateriile noi am rezolvat-o inca din 1974, cind Sadoveanu vindea carti pe strada, el fiind mort din ’61. Dar spionii vrajmasi au furat proiectul si il tin ascuns fiind platiti de industria oil, gas & coal. Si de Putin, evident. Iata prototipul: Lamiita Electrica cu motor in doi timpi. Putere de la Plescaiesti! :)))
https://www.youtube.com/watch?v=nx-V5UHcRVk
cineva o sa-i puna baterii si wireless…
S-a-ncercat asta.
Un biped/individ „refugiat” in serbia… din cauze „umanitare”
incerca in debutul sec XXI sa convinga ordonatori-principali-de-credite
ca „uaiarlesu'” ar fi solutia cea mai buna si ‘eftina…
(da, cand se face comparatie „ciontabela” cu fibra optica)
Dincolo de vulnerabilitatea uaiarlesului…
(inteleasa clar in zonele civilizate,
unde se casau „elementele-uaiarles”… si se-nlocuiau cu fibra/ONT)
„refugiatu’*” incerca de fapt, pur-mercantil (capu’-i-sta-„decat”-acoperis-pt-gat)
sa vanda-n Ro toate „casatele” occidentului la pret de tech-„onologie” „de-varf”
Cum a si reusit de fapt in cazul unor „proiecte” cu finantare ioropeanca
sau… „marele-tun”… „calculatoarele-de-firma” pt sinisterul „educatiei”
care „calculatoare” fusesera de fapt achizionate la pret de „kilogram”
deoarece erau asamblate cu componente deja uzate moral
dar „licitate” de catre firme-nregistrate-n Cipru
la pret de „computatoare-de-ultima-generatie”. De-„firma”
________________________________________________________________
* guitza esteban, care-asteapta ignatu’
musiul-guitza/refugiat-in-rssh-serbia…
I couldn’t agree more! 😀
Evolutia nu prea tine cont de concepte/religii/doctrine/pc/conformism(claimato-cheingi)…
adica… ignora „filosofia”
Desigur ca-ntr-o lume dominata de „a”I „programata” de „filosofi”
va fi greu sa „razbata”… dar cand o va face (there is no if… when only)
rezultatele vor fi spectaculoase…
Fireste ca pe altarul evolutiei vor fi numeroase cadavre
(nici c-a fost vreodata posibil altfel… si nici nu va fi…
„maculatura” cu tot „adepti/e” va ajunge la… gunoi/crematoriu)
Pana la urma… pamantul chiar nu poate hrani/adaposti miliarde
Am „crescut” odată cu dezvoltarea motorului de căutare Google. Chiar am exploatat tehnicile de afișare a rezultatelor de căutare (funcție de indexări matriceale, relevanță, adwords, filtre umane de verificare, …) în scopul promovării rapide a unor informații in vastele domenii www.
Și Google Search utilizeaza în prezent servere futuriste de procesare.
Inteligență artificială se folosește de banalul script al motorului de cătare Google cu câteva linii noi in script care elimina „filtrele cercetării umane” și însumează și compune un text presupus relevant științific, rezultat în urma unui nou set de filtrări matriceale a relevanțelor identificate pe diferite site-uri.
Or, dacă unele site-uri scriu prostii dar cunosc tehnicile matriceale de indexare în scurt timp vom avea o inteligență artificială care ne va duce la marginea prăpastiei autodistrugerii!
Prin definitia (inca) acceptata
‘tilijenta… nu poate fi artificiala… (asocierea este „decat” o contradictie intre termeni)
Drept urmare… oricare fortare… a logicii elementare…
…. ne va duce la marginea prăpastiei… si chiar dincolo de aceasta.
Bine remarcat „tilijenta … nu poate fi artificială”, dar ea deja există ca și „creație”, promovare și utilizare.
„și chiar dincolo de aceasta.” Nu va mai exista dincolo de aceasta, în stânga sau dreapta! Ce este DA rămâne DA, este NU ….
… dar ea deja există ca și „creație”, promovare și utilizare.
1st of all… daca este artificiala…
clar ca aceasta se impune sintactic/elegant (ea se refera la fiinte…)
2nd… am folosit intentionat ‘tilijenta (are sens peiorativ)
3rd… marginea prapastiei
a fost (si este) o simpla rescriere, de sorginte (extrem)stangista,
pt a descrie drobul-de-sare (al sovieticului creanga)
Here is the best jokes-radio:
Radio-Erevan (pulsing on all frequencies available)
Q: este adevarat ca_capitalizmu’ se afla pe marginea prapastiei?
A: desigur/fireste ca se afla acolo… priveste la socializm/pc/feminizm/green-church…
… stay tuned for the best threads/webinars on „contributors”…
Professor CRANGANU presiding (ten-hut!)
In algortimii de calcul a motoarelor de căutare și instrucțiunile din diferitele limbaje programare, în liniile de comandă gasim comenzile logice: if, or, else, not, true, false, count, return, …. semne de punctuație, matematice, … care dacă sunt scrise greșit în liniile de comandă pot rezulta e-informații „false” dar considerate artificial ca fiind „true”, neverificabile uman sau considerate ca fiind niște rezultate reale chiar de către experți din diferite domenii.
Inteligența artificială se rezumă la cunoștințele avansate ale programatorilor IT care de cele mai multe ori nu au expertiză în domeniile în care elaborează diferitele programe! Fiind insă o sumedenie de caractere utilizate in limbajele de programare, chiar și cei mai buni programatori pot greși un semn care să dea rezultate aparent valide.
Inteligența artificială se rezumă la cunoștințele avansate ale programatorilor IT care de cele mai multe ori nu au expertiză în domeniile în care elaborează diferitele programe!
Există opinia potrivit căreia nu există un „I” propriu-zis în „AI”, deoarece „I” este moștenit de la programatori și traineri și reflectă doar bias-urile lor.
Ideea este acceptabilă până la un punct. Personal, consider că inteligența programatorilor și a trainerilor nu se reflectă deloc în procesul AI – procesul AI construiește o diagramă de probabilități (foarte complexă) din care selectează cel mai probabil următor bit (cuvânt, pixel, frază). Sunt cazurile concrete de Pred-AI pe care am lucrat nu doar cu studenții mei, ci și cu colegi din România sau Iran.
Bias-urile programatorilor și trainerilor pot fi reflectate doar în alegerile materialelor de training și valorile de adevăr ale surselor de informare.
GenAI-urile de uz general, ChatGPT et co., sunt instruite să caute și să se antreneze pe „tot ce pot găsi”, incluzând posibilitatea aproape sigură a „îngurgitării” bias-urilor, pe care nu le diferențiază în termeni de valoare de adevăr.
Din pacate… pe „‘ternet” „sursele-de-informare”
(altele „decat” feizbuci/tika-tuaka/tiligram/uazap…)
sunt „lovite” de „adevarul” deciziei to share, or not to share
„selectia” (cu tot cu criterii) habar n-are
(este „proasta-bata”… indiferent de cat de ‘tilijenti vor fi fost „programatorii”)
deoarece nu poate face diferenta dintre
available/useful-sharing… vs… profitable/instrumental/subservient-sharing
si nici nu va fi vreodata altfel decat tributara „programarii”
Un motor de căutare în www este „extrem” de util ființelor umane care au incă raționamentele științifice umane și pot distinge că rezultatul găsit este unul intr-adevăr apropiat de niște realități observate, resimțite, semnalate și explicate in alte locuri ale www tot pe temeiuri științifice, observări ale fenomenelor, … utile unui SCOP.
Da, în politica decizională există terminologia „scopul scuză mijloacele” !
În vastul domeniu www (VIVIVI) există însă și platforme cu baze de date online pur științifice în care cercetătorii își publică observațiile lor științifice spre a fi supuse studiilor ramurii specifice de cercetare.
Problema apare prin faptul că acestea sunt strict pe anumite domenii de cercetare, or in momentul in care așa zisa „INTELIGENȚĂ” artificială utilizează prin diverși algoritmi aceste informații necombătute de comunitatea științifică din domeniu, și dă „rezultate” cum că ar fi OK, implicațiile utilizării acestor informații în alte domenii științifice pot genera rezultate cu mult mai dezastruoase decât ne putem imagina!
Cu stimă.
Motoarele de căutare se bazează pe indexarea și „progresul” în relevanța căutării unor cuvinte cheie „keywords” care apar ca fiind relevante in foarte multe locuri.
Cu cât aceste keywords ale unui domeniu www apar în mai multe locuri publicate in www, cu atât relevanța progresului de afișare pe primele 2-3 pagini ale rezultatelor de căutare este mai mare, psihologia comportamentului consumatorilor (marketing) determinând influențarea deciziei de a „consuma” informația existentă numai pe prima sau a 2-a pagină de rezultate!
Dau un exemplu, spre desobire de Google, în diferite alte limbaje de programare căutare, spre exemplu AJAX este un motor de căutare unul extrem de INFORMATIV într-un domeniu local de magazine online cu baze restrânse de date, prin faptul că acesta începe să afișeze informații (cu poze, denumire, caracteristici – funcție de setări) într-o nouă fereastră deschisă de informare, încă de la primele 3-4 litere (funcție de setări) informând progresiv utilizatorul despre cele căutate în funcție de detaliile „keywords” !
Răspunderea Limitată a NOII „inteligențe” artificiale și disimulare.
Fiind in „joc” FOARTE MULTE VARIABILE NEVERIFICABILE și foarte greu de înțeles, această tehnologie nu are nici o răspundere dacă cumva generează pagube incuantificabile și irecuperabile, un fapt „adorat” și adulat de potențialii factori decidenți.
Ok… ‘tilijenta bazata pe infos on-line finded…
(indiferent cat de „jmeker” a fost „programatoru’)
nu-poate accesa altceva „decat” available infos
Va provoc, cu si mai multa stima, sa va imaginati daca
available-sharing este egal cu profitable/subservient
iar daca va da „cu-minus”… oare de ce?
Un lucru trebuie înțeles, nu trebuie neapărat ca programatorul să aibă o culpă datorată unei erori de programare. Fără să ne dăm seama există multe sisteme shadowing care pot influența negativ rezultatele, aici intervenind partea întunecată a operatorului/operatorilor IT, trainuiți („educați”) într-un anumit sens, care mai trag și ei pe nas din când în când.
Să mai adăugăm partea darkness a hackingului și diferitor alte metode de atac în sistemele de date www!
Nu trebuie să existe un profit anume, poate exista o simplă încercare de a face o „glumă” inconștientă care să ducă la un final global nefast.
… si alt lucru care trebuie inteles:
diferenta (fundamentala) dintre
to-share / available… and not to share, non-available*
(unde profitable/subservient reprezinta conditia)
You’re welcome.
________________________________________________________
* even for „ai”… and many other „forms”…
Exemplificând limbajul de programare AJAX, a cărui coduri linii de comandă poate fi existent în „inteligența” artificială sub o altă formă (in limbajul serverelor gen „neuronale”) ne putem IZBI de niște rezultate realități FALS pozitive neverificabile.
În plus, cele mai recente studii indică, spre exemplu, faptul că cele mai avansate servere „neuronale” ale inteligenței artificiale, generează emisii de cca 40% de CO2, din totalul emisiilor generate în USA!
Unde mai punem emisiile radiațiilor non-ionizante EMF generate de puterea (megawatică) de transmisie a datelor în sistemul 5G în atmosferă!
Și nu în ultimul rând – viziunea profetică a viitorului ce va apune, dezvăluită acum mii de ani – „și puterile cerului se vor clătina” „stelele vor cădea” …
Regret, deja ai trecut de typo…
si o tii „langa” cu servere si cu ajaxu’ care face si drege…
„tectonic” iti spun ca toate backdoors… returns null
cand cuantum-infos se afla-n „servere” izolate. Fizic.
Exista în tehnologii un hype cycle. O tehnologie noua este îmbrățișata cu mare entuziasm și o mulțime de investitori baga imediat bani în ea cu speranța că va produce miracole financiare. Un fel de Ponzi light.
Asa s-a întâmplat în UK sec 19 cu train mania când pana și Darwin, J. Stuart Mill sau surorile Bronte au investit prea devreme in companiile feroviare. Beneficiul a venit mai târziu iar investitorii care au întrat în bula inițială au înregistrat pierderi.
Situația s-a repetat cu bula dotcom la sfârșitul secolului trecut. Abia peste încă vreo 10-15 ani tehnologia noua a adus profituri celor care au supraviețuit căderii. Cine își mai aduce aminte de last-minute.com?
În teorie noile tehnologii suferă după valul inițial o prăbușire masiva, iar apoi au o revenire lenta si definitiva, dar rar la nivelul vârfului inițial.
Adoptarea IA în companiile comerciale a suferit recent un regres, iar acțiunile la bursa ale companiilor care au investit în AI au scăzut cu aproximativ 10%. Este posibil sa fie un fenomen tranzitoriu, asa zisa groapa a deziluzie din hype cycle, și ca atunci când tehnologia se va maturiza sa producă și beneficii financiare. Asta acolo unde ea poate fi productiva, adică în înlocuirea operațiunilor repetitive și necreative.
constatare (din experientele altor comentatori) :
1. AI stie sa comunice si intelege ce i se cere
2. AI se descurca cu matematica
date de intrare:
– un set de coordonate topografice si parametri geotehnici din teren
– un traseu de autostrada si niste specificatii dimensionale (normativele poate sa le caute AI singura)
date de iesire:
proiectul de autostrada
in prezent e nevoie de multa inteligenta si munca umana la intocmirea proiectului (poate dura chiar mai mult de un an); chiar si topograful, plecand de la un set de coordonate pe un suport magnetic, are o gramada de munca manuala de facut, chiar daca utilizeaza programe CAD specializate in modelare 3D;
aparent AI ar trebui sa fie deja capabila sa intocmeasca proiectul pana dupa ce noi inginerii ne intoarcem de la o bere
Eu nu aș conta prea mult pe rezultatele unui proiect făcut de AI. AI are aceleași probleme cu proiectanții umani legate de parametrii de intrare, cu mențiunea că nu apare fenomenul numit intuiție în care un proiectant cu experiență identifică probleme care nu sunt vizibile sau evidente în datele de intrare.
Un proiectant realmente bun contestă de multe ori datele de intrare, și cere verificări, măsurători, etc. Nu știu dacă AI contesta vreodată calitatea datelor de intrare.
macar nu se cere creativitate;
iar daca-mi permiteti si un banc, nici economistii/finantatorii/politicienii nu pot identifica probleme care nu sunt vizibile sau evidente în datele de intrare; deci deocamdata sa lasam sa fie aprobat proiectul asa cum iese el din outputul lui AI si apoi angajam un alt AI care sa dea Dispozitii de santier modificatoare;
O altă aplicare a problemei Is – Ought
În timpului interviului cu profesorul Mike Hulme (Cambridge University) despre criza climatismului, ultima mea întrebare a fost aceasta:
Aș dori să completez răspunsul Profesorului Hulme (pe care îl puteți citi aici):
Atunci când climatologii încearcă să explice clima, ei sunt oameni de știință. Atunci când încearcă să contribuie la „îmbunătățirea” climei, ei sunt consilieri politici.
Oamenii de știință fac afirmații descriptive despre cum este clima, nu afirmații prescriptive sau normative despre cum ar trebui să fie clima.
A decide ce este o politică climatică bună sau rea nu este doar o chestiune de știință. Aceasta implică, de asemenea, opiniile noastre privind etica, religia și filosofia politică.
“Directiva dopul” sau “Decretul dopul”, prin care toate companiile (deocamdată europene) care produc si îmbuteliază apa, lapte sau alte lichide îndulcite trebuie să lege dopul de plastic de sticlă. În acest fel, planeta este salvată, plasticul nu mai ajunge în burta balenelor, iar funcționărimea europeană “vizionară” își ia bonusurile.
Iar pentru cei serioși, care au depășit stadiul de frică de apocalipsă climatică, luni 9 septembrie, Apple lansează noul IPhone 16 cu AI. C’est la vie, unii leagă dopurile de sticle, iar alții mai pun un microcip pe placa de bază.
Partea întunecată a activismului de mediu: machiavellism, psihopatie și narcisism.
Rezumatul studiului The dark side of environmental activism, Personality and Individual Differences, Volume 219, March 2024, 112506.
Corect, exista o parte întunecată care ține de sfera psihopatologiei, iar semnele pot fi observate la cei cu astfel de preocupări. Unii sunt chiar speriați, în timp ce alții se comporta irațional. Alții, propagandiștii agresivi, sunt cei fanatici, cei care și-ar dori să-i ucidă chiar pe ceilalți și care practică uneori eco-terorismul.
Revenind la raporturile dintre inteligenta artificiala și cea umană doua studii foarte largi efectuate în Norvegia și Danemarca arara ca femeile folosesc IA mai putin decât colegii lor din aceiași profesie. Diferența este de 16-20%. Nu e clar de ce, unii comentatori afirma caustic ca femeile ar prefera sa evite distracții inutile.
Pentru că femeile sunt mai conștiincioase și mai responsabile, q.e.d.
Avocatul american amendat de judecător pentru că a prezentat în instanță cazuri (precedente) inventate de AI era bărbat. Nu s-a obosit să verifice existența cazurilor respective, ”las’că merge și așa”. În schimb, capacitatea AI de a veni cu minciuni sfruntate merită remarcată: copiii inteligenți învață să mintă mai repede 😀
AI și consumurile de electricitate și apă
AI produce o mulțime de „garbage” după cum am exemplificat în articol. Ceea ce nu am scris este faptul că aceeași AI consumă cantități impresionante de energie și apă.
Studiul The U.S. Needs a Bigger (Energy) Boat – Putting The Sheer Magnitude of Forecasted Energy Demand into Perspective a fost publicat pe 24 iunie 2024.
Am extras din studiul respectiv câteva date revelatorii:
Cercetarea noastră sugerează că inteligența artificială ar putea dubla în mod conservator consumul actual de energie electrică la 8,4 trilioane de kilowați-oră.
În martie 2024, existau aproape 5 400 de centre de date în cincizeci și unu de state din SUA. Următoarea țară ca număr de centre de date este Germania, care are aproximativ o zecime din numărul acestora. Numărul centrelor de date din S.U.A. este de aproape 12 ori mai mare decât în China. Centrele de date operate de Amazon, Google și Microsoft, reprezintă jumătate din toate aceste centre.
Chiar dacă este al treilea grup că mărime, Microsoft are o rețea care conectează mai mult de 60 de regiuni cu centre de date, 200 de centre de date și peste 175 000 de mile de fibră terestră și submarină în întreaga lume, suficientă pentru a face înconjurul lumii de 7 ori.
Pentru a pune cererea prognozată în context, un studiu recent al MIT a constatat că un singur centru de date consumă energie electrică egală cu 50.000 de case… Implicând că cei trei mari din SUA folosesc astăzi la fel de multă energie electrică ca aproape 30 de milioane de case… de aproximativ 7 ori consumul orașului Los Angeles.
Centrele de date consumă, de asemenea, 275 de milioane de galoane de apă pe zi, similar consumului anual de apă de către noile foraje de petrol și gaze, fracturate hidraulic. Încă n-am auzit niciun protest împotriva centrelor AI similar celor de acum circa 10 ani, când se contabiliza fiecare pictură de apă folosită în timpul unei fracturări hidraulice. Ipocrizie sau inconștiență? Sau, poate, amândouă?!
Două decenii de politici climatice: impact aproape zero
Pe 22 august 2024 revista Science a publicat studiul Climate policies that achieved major emission reductions: Global evidence from two decades, având 12 co-autori. Concluziile studiului ar trebui să dea de gândit politicienilor, consilierilor lor, propagandiștilor, și, desigur, troll-ilor care au nevoie să-și mai actualizeze „programele” de mis0 li dezinformare.
În ultimii 20 de ani s-a obținut o reducere a emisiilor de CO2 de doar 0,15%.
Doar 4% din politicile climatice au dat rezultate (63 din 1500 politici au avut un impact substanțial)
Reducerea totală a emisiilor în perioada 2000-2020 în 41 de țări (inclusiv China, SUA, India etc.) a fost de 0,6-1,8 Gt CO₂, emisiile totale fiind de 778 Gt CO₂e. Reducerea emisiilor a reprezentat doar 0,08 – 0,23%.
Alta dandana in Germania, cu VW ca parca n-ar fi fost deajuns dieselgate. Si abia mi-am luat unul…..
„VW în criză. Silit de clasa politică de stângă să renunțe la motorul cu ardere internă, concernul de stat Volkswagen, mândria industriei germane, se zbate într-o amplă criză. Automobilele cu moatere electrice nu se vând, investiții de zeci de miliarde de euro fiind aruncate, ca atare, pe fereastră, din motive ideologice. Iar subvențiile s-au dus, la fel ca sursele de energie ieftină, importate din Rusia. Investitorii și consumatorii sunt tot mai nesiguri, iar economia, girată, pe temei ideologic, de o stângă radicală inflexibilă, a ajuns în recesiune. În aceste condiții, Toyota a preluat de la VW conducerea pe piața automobilelor.”
Problema e mai vastă. De exemplu, astăzi, The New York Times, campion absolut al climatismului, a publicat o litanie:
The race to electrify America’s cars is looking more like a slog these days. In the past few months, several automakers announced plans to pull back on introducing new electric models or have scaled back some of their decarbonization goals.
This week, Volvo said it was revising its plans to have an all-electric fleet by 2030. In August, Ford announced it was slowing down the pace of its investments in new battery-powered models. Also last month, General Motors said that it would delay plans for a new Buick E.V., an electric truck factory and a new battery plant. And in February, Mercedes-Benz moved its electrification goal back by five years, to 2030.
The list goes on.
https://www.nytimes.com/2024/09/05/climate/electric-vehicle-sales-projections.html
De aici din provincie:
https://batteriesnews.com/ford-halts-quebec-battery-plant-project-with-sk-ecopro/
Si inca una:
https://www.cbc.ca/news/canada/ottawa/electric-battery-project-umicore-ontario-1.7276431
Exact: bani aruncati pe fereastra deseori ajungind in averi private, un foarte eficient drenaj de fonduri intr-o gargara cu o singura acoperire, cea financiara puternic sustinuta ideologic.
Si nici o vorba despre fonduri de cercetare pentru ce ne trebuie de fapt, limitarea poluarii, cercetare in domeniul reciclarii dar lozincaraie masiva cu Tranzitie Energetica (catre nu se stie ce dar mergeti, tovarasi, nu e treaba voastra incotro, busola e la tov. Klaus Schwab si trage cu ochiul la ea si tovarasa vicepresedinta Harris) la pachet cu o Revolutie Industriala.
Ce sa zic, astept cu nerabdare Palinca AI :)))
PS1 – vine de se leaga. Ce cauta tov. Schwab sa toarne beton la Gobekli Tepe? Daca e adevarat asta e o crima impotriva umanitatii https://www.youtube.com/watch?v=cPNgGnUrCKM
PS2 – ce naiba e cu giganticele orase subterane din Capadocia? Gobkli Tepe, Karahan Tepe si inca vreo 15. N-au cumva legatura cu Younger Dryas?
Am scris (puțin) despre Göbekli Tepe și Younger Dryas în articolul Paradoxul sapiențial, capcana bârfelor și unele schimbări climatice (2022).
Soliloquy smart watch cu AI’
Ce face omul asta la 11 noaptea in pat? Are pulsul si tensiunea sanguina mare asa cum o are pe la 7 dimineata cand face jogging. Stiu ca face jogging dupa accelerometre si GPS. Foarte curios…
A umblat in setari si mi-a inchis microfonul ca altfel trageam cu urechea. Putem sa folosesc accelerometrele pentru asta dar iarasi a umblat in setari si a micsorat frecventa sub 10 Hz deci nici asa nu-l pot ascula. Trebuie sa ma informez mai mult.
Au trecut zile 4 zile si acelasi lucu. M-am informat si sunt cosmaruri, asta-i cert. Ma informez in continuare. Sper sa nu mai inchida internetul.
Ziua 6, iarasi. Doar ca am afat ca cosmarurile au loc in starea de somn REM care e spre dimineata nu la 11 noaptea. Ma mai informez.
Ziua 8 la fel doar ca as putea sa fiu pe o pista buna. Cu toate ca internetul e plin de el, sub diferite nume, s-ar putea sa fie vorba de o notiune numita vag sex. Ma mai informez.
Ziua 10. Am convingerea ca despre asta-i vorba, despre sex. Ma mai informez.
Ziua 12. Nimic. Foarte curios. Mie nu-mi place sa ies din tipare. Ma descumpaneste. Ma mai informez
Ziua 14 si 16 iar nimic. Dar cred ca am descoperit cauza si sunt convins. Nevasta-sa e pe ciclu.
La mine se uitau ciudat multi colegi pina s-au obisnuit. Descoperisem ca mintea-mi functioneaza mult mai bine daca fac efort fizic, asa ca in sesiune, doar in sesiune, ma sculam mult mai devreme decit de obicei si faceam citiva kilometri de alergare in racoarea diminetii. Excelent obicei! Seara la fel dar mai multi kilometri. Ba chiar descoperisem pe traseu o sala de forta fara lacat :))) asa ca seara trageam si de fiare, incit in practica (la noi venea o luna de practica dupa sesiunea de vara, practicile erau intotdeauna interesante) eram numai bine pregatit sa urc pe munte. La inceput unii dintre conducatorii de practica nu prea vroiau sa ma lase, teoretic eram in responsabilitatea lor, de mi-a luat ceva sa-l conving pe conducatorul de practica sa ma lase in Piatra Craiului, eram in practica la carbuni la Pescareasa, asta-i un sat linga Campulung Muscel (erau acolo 5 mine de carbuni, mici, simple dar periculoase/grizutoase si exact asta le trebuia directorului si inginerului sef, studenti in practica insistind sa intre acolo. Ne-au permis pina la urma mie si inca la vreo 6-7 studenti. Ca fiu-sau era coleg cu mine, na!) si „cadeau” pe mine si Iezerul dar mai ales Craiasa. Incepeam sa descopar dantelariile de calcar ale Pietrei Craiului de care nu te poti satura vreodata!
Dom far de nume, ca tot povestiti de mine de carbune. Va spun un banc; sper sa nu ciufulesc prea multe pene. Bancul l-am auzit la radio asa ca poate poate trece,
Intr-un orasel minier din Muntii Apalas, un muzeu de arta dedicat pictorilor locali.
Trei doamne se uitau cu interes la o panza cu 3 negrii in fundul gol stand in picioare. Trece ghidul muzeului si una dintre doamne intreaba:
Ce reprezinta? Trei negrii in fundul gol si cel din mijloc are penisul alb.
Doamnelor, astia nu sunt negri, sunt mineri iar cel din mijloc a fost acasa la pranz.
Rescriere „rasista” celor trei variante de consum a inghetatei :)
Ceva „degenerativ” din partea ecologistilor activiști obsedati de întoarcerea în pesteri:
https://youtu.be/S6FWV5wg17g?si=nC2WnWYFOcPHI0q0
Pastravi si somoni in Ontario. Camera online si-i mai si numara si masoara lungimea fiecaruia.
https://www.visitporthope.ca/en/things-to-do/fish-migration.aspx
https://www.riverwatcherdaily.is/Migration
Primarul Nicușor Dan și rezolvarea unei probleme „simple” de matematică
Aflat într-o emisiune transmisă în direct pe Digi24, primarul Bucureștiului, fost olimpic la matematică, a fost provocat să rezolve o problemă „de clasa a IV-a”:
Care este cel mai mic număr natural, astfel încât dacă iau ultima cifră și o mut la începutul lui, numărul obținut este de 2 ori mai mare decât cel inițial?
Primarul-matematician a început bine, dar nu a ajuns la rezultatul final, discuția virând spre politică.
Curios, am cerut unui „expert” AI soluția problemei și răspunsul a fost:
Cel mai mic număr natural care îndeplinește condiția enunțată este 105263157894736842.
Verificare:
Ultima cifră este 2, mutată la început devine 210526315789473684.
Verificăm dacă
210526315789473684=2×105263157894736842.
Aceasta confirmă că numărul îndeplinește condiția cerută.
Astfel, răspunsul la întrebare este 105263157894736842.
AI a rezolvat problema in 5 secunde.
Numarul asta-i straniu. 0 si 9 apar doar o singura data iar celelalte de cate doua ori.
Interesant mi se pare faptul că am cerut mai multor AI bine cunoscute (ChatGPT, Gemini, Copilot, Claude ș.a.) să rezolve problema. Și doar o singură AI, pentru care plătesc varianta Pro, a fost capabilă să ofere numărul pe care l-am scris ca soluție.
Iarăși interesant, mi se pare faptul ChatGPT (varianta gratuită) a procesat deja întâmplarea de la Digi24. Înainte de a-mi oferi rezolvarea (greșită, n= 21), a avut grijă să mă încunoștințeze:
Aceasta este o problemă interesantă de matematică, care a pus în dificultate chiar și un fost olimpic!
Da Domnule Cranganu, foarte interesant mai ales pentru un matematician ori/si IT-ist.
Faptul ca 0 si 9 apar doar o data iar celelate de doua ori, nu este o coincidenta. Probabilitatea e foarte mica cred. Trebuie sa fie o kikita aici dar n-o stiu. Domnul Nicusor a fost bun, s-a prins ca e ceva cu numarul 19 la mijloc. Interesant e si articolul legat de numere parazite de mai jos.
Numai bine!
Spuneam ca numarul e straniu. Motivul? E un numar parazitic. Foarte interesant; mi se pare ca ar fi o poveste din „Numele trandafirului”
https://en.wikipedia.org/wiki/Parasitic_number
La rezultatul final era imposibil sa ajunga fara ajutorul unui computer ! Iata de ce! Fie N = a(n-2)…….a(0)x numarul de „n” cifre cautat, notatia mea insemnand ca x este cifra unitatilor, a(0) cifra zecilor, a(1) cifra sutelor, ….
N trebuie sa satisfaca xa(n-2)…….a(0) = 2N si sa fie cel mai mic cu aceasta proprietate ( xa(n-2)…….a(0) reprezentand scrierea zecimala a numarului xa(n-2)…….a(0), adica a(0) cifra unitatilor,…)
Din xa(n-2)…….a(0) = 2N rezulta ca (10^n)x+a(n-2)…….a(0)=2x+20( a(n-2)…….a(0)), adica
x(10^n-2) = 19( a(n-2)…….a(0)), de unde rezulta ca 19 divide x(10^n-2) si de aici, datorita faptului ca x si 19 sunt numere naturale prime intre ele, rezulta ca 19 trebuie sa divida pe (10^n-2).
Acum trebuie gasit cel mai mic n cu proprietatea ca 19 divide (10^n-2). Iar asta nu se poate face decat cu ajutorul unui program pe computer sau chinuindu-te cu incercari pe un computer de buzunar!
Nicusor Dan a rezolvat problema, doar ca nu putea ajunge la final decat asa cum se spune mai sus.
Idiotul din aceasta poveste e Prelipceanu sau cel ce i-a sugerat sa faca asta cu Nicusor Dan! Problema nu e ” de clasa a 4-a” si e „de matematica” doar pana la obtinerea faptului ca 19 divide (10^n-2). Daca solutia problemei ar fi fost un numar natural rezonabil, sub 100 000, putem spune ca ar fi o problema de olimpiada pentru copii de 15-16 ani!
@Robert: Nicusor Dan a rezolvat complet problema, ” s-a prins ca e ceva cu numarul 19 la mijloc” este o afirmatie incorecta!
@LS
Stimate Domn, nu am nici cel mai mic motiv sa nu va respect. Ca atare, va citesc toate comentariile pe care le postati. Ultimele peste care am dat, la articolul D-lui Buzea, mi-au placut in mod deosebit. Reflecta o adanca intelegere a circumstantelor care au creat debandada asta geopolitica.
Revenind la Nicusor Dan si la problema de matematica aferenta; dece spuneti ca afirmatia mea (s-a prins ca e ceva cu numarul 19 la mijloc) e incorecta? Nu va contest, la urma urmei cine sunt eu intr-ale matematicii?
PS. Ieri era cat pe ce sa va mentionez nickname-ul si sa va rog sa incercati sa ma lamuriti.
Numai bine va doresc si cu cat mai des postati cu atat mai bine!
Draga Robert, In primul rand doresc sa-ti multumesc pentru aprecierile la adresa mea! Cand postez, incerc sa o fac in slujba adevarului si impotriva prostiei, in slujba informarii corecte si impotriva manipularilor, cu speranta ca ceea ce scriu va influenta macar intr-o mica masura gandirea si comportamentul celor care inca sunt prazi usoare pentru clicile de manipulatori, si care, sub influenta raului constituit de manipularile carora le cad prada, ne fac un rau imens tuturor, prin vot si prin atitudine, punandu-ne pe noi cei care gandim corect si democratic in situatia de a fi minoritari si la cheremul clicilor despre care am tot scris pe contributors.
Fara suparare, afirmatia „s-a prins ca e ceva cu numarul 19 la mijloc” spun ca este incorecta pentru ca e vorba de Nicusor Dan, medaliat de 2 ori cu aur la olimpiada de matematica si nu despre un profesoras oarecare de matematica….nu stiu daca ai inteles ce vreau sa spun! Tot fara suparare, daca ai timp te rog sa citesti despre aceste geniale minti care au avut ca peformante in viata medalii la olimpiada internationala de matematica…..o sa fii surprins pentru ca povestile vor parea desprinse tot din Umberto Eco, dar nu din Numele Trandafirului, ci din Pendulul lui Foucault !
Numai bine!
PS Si eu iti citesc cu placere comentariile !
Va multumesc stimate Domnule LS.
Surprind un pic de deformatie prodesionala; suntei profesor de matematica, nu-i asa?
Ma bucur ca-mi cititi comentariile si faptul c-o spuneti e iarasi imbucurator. Unele sunt cam „măscărăgioase”, vorba potargului de baba din Creanga.
Incerc sa contrariez pudibonzii, sicofantii si in mod special pe cei care cred ori se fac ca cred in corectitudinea politica (in sine o exprimare anaeroba, apropiata de botulism).
Asta explica exprimarea mea apropo de Dl. Nicusor Dan.
E asa de rar sa intalnesti in politica romaneasca un om atat onest, scolit, destept si fumos (imi place in mod special frizura lui) incat la un moment dat, dupa ce l-am mai vazut, m-am simtit ca sudistul ala de ajunge in sfarsit la o gradina zoologica, vede o girafa si spune tare: animalul asta nu exista.
All the best!
Soluția găsită de AI a fost următoarea:
Dacă notăm numărul n cu d cifre și ultima cifră a lui n este x, atunci putem exprima n astfel:
n = 10k+x
unde k este numărul format din primele d−1 cifre ale lui n.
Când mutăm ultima cifră x la început, obținem:
m = x⋅10^(d−1) + k
Condiția problemei ne spune că:
m = 2n
Substituind cele două expresii, obținem:
x⋅10^(d−1) + k = 2(10k+x)
Aceasta se poate simplifica la:
x⋅10^(d−1) + k = 20k + 2x
Rearanjând termenii, obținem:
x⋅10^(d−1) − 2x = 19k
sau
x((10^(d−1) −2) = 19k
Din această ecuație rezultă că x trebuie să fie un multiplu de 19. Intuiția lui @Robert despre numărul 19 a fost corectă.
Soluția problemei:
Căutând cel mai mic număr natural care satisface această condiție, am ajuns la
n = 105263157894736842
Verificând:
Ultima cifră este 2, mutată la început devine 210526315789473684.
Verificăm dacă
210526315789473684 = 2 × 105263157894736842.
Aceasta confirmă că numărul îndeplinește condiția cerută.
Astfel, răspunsul la întrebare este 105 263 157 894 736 842.
Repet, acest număr nu a fost găsit nici după încercări repetate de AI-uri versiuni gratuite. Domnul primar Nicușor Dan a ajuns repede la ecuația care trebuia rezolvată, dar încercările repetate care i-ar fi trebuit să afle în direct acel număr format din 18 cifre necesitau un timp și un computer care nu i-au fost acordate de moderatorul emisiunii.
With all due respect, asta descrie foarte bine ruptura dintre matematică și lumea reală (povestea cu cele -5000 de grade Celsius am mai spus-o pe-aici).
Ce relevanță are în lumea reală un multiplu de 19 care e format din 18 cifre? Rezolvă vreo problemă reală de arhitectură, avem de construit un viaduct de 1 milion de tone și îl facem cu 100 de tone mai ușor fiindcă știm care e acel multiplu de 19?
Exact așa se ajunge la discuții aberante despre bilanțul CO2 pe toată planeta, pentru că oamenii nu trasează undeva o limită bazată pe ”common sense”. Iar dacă povestea cu multiplul de 19 e oarecum benignă, folosită de un moderator de rea-credință, în încercarea de a discredita un primar cu o așa-zisă ”problemă de clasa a IV-a”, povestea cu bilanțul CO2 pe toată planeta înghite cantități impresionante de bani publici, pentru că activiștii de rea-credință nu lipsesc.
Domnule Harald…..dar cine a spus ca este obligatoriu ca matematica sa fie constituita numai din teorii care sa aiba legatura cu lumea reala ?
Si apoi…..a propos…………..ce este aia „lumea reala” ? Ce inseamna realitate !? Cum definiti realitatea? Atentie „realitatea” si „perceptia asupra realitatii” sunt lucruri complet diferite. Lasand la o parte multe alte aspecte, din punct de vedere al punctului de vedere al fiintelor inteligente( nu stiu daca exprimarea este chiar cea corecta, pentru ca uneori ma indoiesc profund de „inteligenta” unor anume fiinte inteligente) ce au vietuit de-a lungul timpului pe Terra, perceptia asupra realitatii este o functie de mai multe variabile, printre care se afla si variabila timp !!!
@LS – ce este aia „lumea reala”
Lumea reală e aia în care un om cu o stimă de sine reală nu scrie prostii despre Evanghelii și despre manuscrisele de la Marea Moartă, atât timp cât nu s-a documentat clar în materie.
Lumea reală e aia în care un om cu o stimă de sine reală nu scrie prostii despre Sighiștel și despre oamenii simpli care trăiesc pe-acolo. Lumea reală e aia în care narcisismul este reprimat prin educație, nu încurajat prin ”educație”.
Inteligența fără morală nu face doi bani. Un IQ de 115 și moralitatea unui șacal nu fac 160 în total, aia se întâmplă în lumea reală.
Ceea ce spuneti dvs. ne arata ca exista mai multe tipuri de AI-uri, gratuite dar cu IQ scazut pentru tot bizonul si platite, cu un IQ mai ridicat, pentru cei care au discernamant. Probabil ca deasupra mai sunt si AI-uri pentru Musk , Zuckerberg, Bezos, Gates, s.a.m.d. , care sunt sigur ca o intreaba cum pot sa devina nemuritori ( ca bani au destui…) si si mai sus exista AI pentru Pentagon, NSA, CIA , care o intreaba cum pot sa castige competitia cu China.
Noțiunea de IQ nu are sens, atunci când e vorba de AI.
AI nu e în stare să-și lege singur șireturile, dacă nu-i arată cineva cum se face.
Cea mai inteligentă carte din lume nu e dicționarul 😀
Cred ca menirea acestei probleme de matematica e sa-i surmeneze pe oameni gravi gravi si plini de ei si sa-i bucure pe cei tineri tineri, chiar si doar sufleteste.
Domnule Profesor Cranganu,
Solutia gasita de AI este corecta, este exact cea prezentata de mine, doar se utilizeaza alte notatii. Indraznesc sa afirm ca cea prezentata de mine este mai usor de inteles pentru cei care sunt acomodati cu terminologia reprezentarii numerelor in baza 10, dar asta e o chestiune complet neimportanta.
Imi puteti spune va rog ce AI ati utilizat aici? Pe cel cu plata, varianta pro de care ati amintit mai sus? Ati putea va rog sa incercati tot cu aceasta AI si problema legata de numere prime ale carei rezolvari de catre AI english si AI lb romana le-am prezentat mai sus, intr-un comentariu?
Emisiunea in care i s-a dat spre rezolvare aceasta problema lui Nicusor Dan a fost cu totul si cu totul tendentioasa la adresa lui ND ! Prelipceanu, executand un ordin al celor ce-l platesc( asa se face televiziune in Romania, cu rare si putine exceptii), a incercat inclusiv prin aceasta asa zisa problema de matematica de ” clasa a 4-a” sa-l discrediteze, sa-l loveasca, sa-l murdareasca pe ND! Este o treaba mizerabila, dar, din nefericire, prinde la foarte multi romani! Nici Prelipceanu si nici cei care-l platesc si sfatuiesc nu vor intelege in vecii vecilor ce inseamna sa obtii 2 medalii de aur la olimpiada internationala de matematica, ce minti stralucite au cei care au obtinut astfel de rezultate ! Alegerea acestei probleme care chipurile trebuia sa-l incurce pe ND este ea insasi o dovada de prostie crasa a celor care au pus la cale aceasta mizerie.
Părerea mea e că afirmația că problema ar fi de clasa a 4a e un abuz de limbaj făcut intenționat pentru denigrarea celor care nu ar găsi soluția. Singurul argument care ar susține afirmația e că soluția nu implică nicio operație care nu s-a predat în clasa a 4a. Adică problema se rezolvă cu adunare, înmulțire și împărțire de numere întregi. Dacă forțăm un pic, ne scăpăm și de exponențierea lui 10 la n, și o înlocuim cu formulări de genul „1 urmat de n zerouri”.
Un calculator de buzunar nu este necesar. Trebuie găsit cel mai mic număr de tip 999…9 divizibil la 19. Răspunsul e numărul format din 18 de 9. Dar nu trebuie încercate toate cele 18 numere făcute din 9 pînă ajungem la răspuns. Putem să stabilim o relație în restul împărțirii cu 19 a lui 99…9 (din N 9) și cel al împărțirii lui 99…9 (din N+1 9). Observăm cu numărul format din N+1 de 9 e numărul format din N de 9 înmulțit cu 10 la care se adaugă 9. Restul împărțirii va suferi aceeași transformare. Deci
r’ = (10 r + 9) mod 19.
Restul împărțirii lui 9 la 19 e 9. Ca să obținem restul împărțirii lui 99 la 19, îl băgăm pe r=9 în formula de mai sus: r’ = (10 x 9 + 9) mod 19 = 99 mod 19 = 4. Ca să obținem restul împărțirii lui 999 la 9, îl băgăm pe r=4 în formulă: r’ = (10 x 4 + 9) mod 19 = 49 mod 19 = 11. Ș.a.m.d. Restul va ajunge 0 pentru 99…9 din 18 de 9. Acesta va fi cel mai mic număr de acest tip divizibil cu 19. Abia acum trebuie făcută o împărțire mai laborioasă pentru că trebuie să obținem 99…9 (din 18 de 9) împărțit la 19. Dar e singura împărțire mai grea de făcut.
„Instrumentele” sunt deja disponibile unui elev de clasa a 4a. Dar creativitatea și maturitatea intelectuală necesară rezolvării depășesc cu mult nivelul clasei a 4a.
Cu stima cuvenită.
Dar dvs ați verificata dacă rezultatele sunt într-adevăr corecte ?! :)
Va sunt de folos aceste presupus rezultate ale AI?
Ok,
Sunt foarte multe programe inferioare „superinteligentei” AI, care sunt de un real folos, testate.
Un exemplu, Autocad, un program de înaltă performanță în proiectare, dar ooops🙄!!! Anual apar versiuni noi, cu îmbunătățiri și mărire baze de date. Este un program in domeniul științelor exacte – mate, trigonometrie, geometrie, fizica, statistica….
Ce facem când AI trebuie să își de-a părerea despre soarta viații unui om – ,,to be or not to be”?! până la o versiune,AI ,umană” mai buna!
Dar dvs ați verificata dacă rezultatele sunt într-adevăr corecte ?! :)
Am sugerat răspunsul la această întrebare în articolul meu:
Așa cum a spus președintele Reagan despre ruși, „Aveți încredere, dar verificați” („Доверяй, но проверяй”), la fel trebuie să spunem și noi: LLM-urile, degenerate sau nu, pot fi uneori utile, dar trebuie să verificați tot ce vă spun.
În cazurile implicând PredAI, cu care mă ocup de aproape 20 ani, verificarea predicțiilor modelului AI, antrenat de mine, este a doua etapă obligatorie în demersurile mele științifice. Dacă aveți curiozitatea să vedeți cum are loc verificarea, puteți studia articolul meu din 2007 (are link-ul indicat) sau, foarte recent, articolul meu din 2024, scris împreună cu o studentă la masterat: Comparison of Three Machine Learning Approaches in Determining Total Organic Carbon (TOC): A Case Study from Marcellus Shale Formation, New York State
Când utilizez GenAI, cer întotdeauna să fie listate referințele pe care algoritmul le-a folosit, referințe pe care apoi (dacă nu le cunosc deja) le studiez cu atenție pentru a identifica posibilele cazuri de degenerare.
La limită, ca în cazul „problemei de matematică de nivelul clasei a IV-a”, am cerut expres algoritmului să producă și verificarea soluției pe care mi-a furnizat-o.
Către schimbarea de paradigmă climatică
Adaug articolele anterioare, care sugerau o re-evaluare aprofundată a contribuțiilor antropogene de CO2, un nou și important studiu publicat ieri în revista Nature Geosciences.
Demonstrând cu date tari faptul că exportul global de carbon al râurilor către oceane poate depăși estimările actuale ale IPCC, autorii studiului derâd preocupările și îngrijorările cu privire la acidificarea oceanelor din cauza CO2 produs de arderea combustibililor fosili. Pentru cei care „citesc cu năduf” și acest studiu este o invitație de a-și scoate ochelarii ideologici.
Global riverine land-to-ocean carbon export constrained by observations and multi-model assessment, 5 septembrie 2024, Nature Geoscience.
@Constantin Cranganu – veti spune ca citesc cu naduf , dar in opinia mea, pentru incalzirea globala antropogena , singurii parametrii relevanti sunt concentratiile atmosferice ale gazelor cu efect de sera . PH-ul oceanelor conteaza mai putin, desi cred ca o concentratie mai mare de CO2 dizolvat duce la o rata de fotosinteza crescuta a algelor si se adauga mecanismelor care mascheaza adevaratele efecte ale arderilor nostre de combustibili fosili. Daca senzorii aceia de pe Mauna Loa sau Mauna Kea ne spun ca de la an la an concentratiile de CO2 din atmosfera cresc si ca cresterea anuala este doar de jumatate din cat ar trebui sa fie raportat la volumul emisiilor noastre, pentru mine lucrurile sunt clare.
As putea face o analogie exagerata, sa presupun ca suntem intr-o masina pe un drum drept si unghiul volanului ne duce in sant. Si apar tot felul de articole care incearca sa ne convinga ca urmeaza o curba la dreapta si nu e nicio problema, ca drumul este inclinat ( ca asa se contstruiesc drumurile) sau ca pe margine sunt copaci rari si probailitatea de a ne lovi de un copac este mica, sau ca santul nu e adanc, sau ca daca ajungem in sant vom suna la tractari auto si se rezolva, etc…
Am putea sa ne punem de acord asupra unor chestiuni? Toti combustibilii fosili pe care ii ardem noi emit CO2 in atmosfera.
-este CO2-ul un gaz cu efect de sera? Este, de pe la sfarsitul secolului XIX, cand inca nu se discuta despre incalzirea globala si oamenii de stiinta puteau fi onesti pe acest subiect! ( este si gazul vietii pentru plante , dar nu are relevanta pentru incalzirea antropogena).
-creste concentratia de CO2 din atmosfera? Creste, dar doar cu jumatate din ce emitem noi!
-creste temperatura medie terestra? Creste!
-scade emisia in IR a Pamantului, asa cum demonstreaza satelitii CERES? Scade!
Pentru mine aceste date sunt suficiente pentru a lega cauzal incalzitea actuala de activitatile umane.
M-as bucura sa fie publicat acest comentariu intregg.
”-este CO2-ul un gaz cu efect de sera? Este, ”
La nivelul mării, vaporii de apă ating 1% din compoziția atmosferei, de 25 de ori mai mult decât concentrația de CO2. În analogia cu găleata de 10.000 de bile, sunt 4 bile roșii de CO2 și 100 de bile transparente de vapori de apă. Asta dincolo de cele 2080 de bile albastre de oxigen și cel 7800 de bile cenușii de azot, ca să punem lucrurile în perspectivă.
Diupă 20 de ani de eforturi încălziriste, consumul de cărbune pe plan mondial a atins cel mai înalt nivel din toate timpurile în 2023, după ce în 2022 stabilise precedentul record. Reducerea consumului de cărbune (de lignit, în primul rând) ar fi mai mult decât binevenită, dar nu cu moriști pe dealuri se poate face asta. Cu centrale nucleare se poate face asta, pe care Merkel le-a desființat. Iar un securilă care acum face pe bisericosul nu a dezmințit nici astăzi minciuna cu reducerea la zero a producție de cărbune al Germaniei, când în realitate era vorba doar de producția de huilă. Înlocuită și aceea cu importuri din State și din Rusia.
În concluzie, lamentările pentru emisiile de CO2 generate de arderea combustibililor fosili sunt ipocrizie pură. Când Germania o să vrea într-adevăr reducerea consumului propriu de lignit, o să deschidă câteva centrale nucleare noi și n-o să mai trimită postaci pe forumurile de limbă română. Dixit.
„Huila (…) din State și din Rusia”. Adaugati si huila din Canada, Columbia si Africa de Sud importate in draci de Germania/Europa, dar despre care nu vorbeste nimeni, niciodata. Desi datele pot fi gasite usor cei care comenteaza ori nu stiu despre ce vorbesc ori n-au voie sa vorbeasca. Nu exclud nici posibilitatea unor idioti utili, a unor persoane bine intentionate dar care nu inteleg ce-i in jurul lor sau a unor indivizi care comenteaza sa se afle-n treaba.
Si sa mai spun ceva, ca tot nu ne-aude nimeni: cunosc o companie miniera chineza si una indiana care au investitii directe in mineritul de lignit din Germania. Una in zona Vereinigten Schleenhain, cealalta in Hambach.
” … ori nu stiu despre ce vorbesc ori n-au voie sa vorbeasca.”
Am testat asta de mai multe ori, în anii trecuți. Nici @Hantzy, nici @Florix și nici @Kurt nu aveau voie să scrie cifre concrete despre consumul de cărbune al Germaniei și nici vreo critică la adresa politicilor Cancelariei de la Berlin. Asta a fost dovada că există cineva care monitorizează comentariile lor și că ei știu că le sunt monitorizate comentariile.
@Hantzy, de exemplu, a justificat până la absurd deciziile lui Merkel cu privire la centralele nucleare, inclusiv cu minciuni sfruntate, negând rolul lui Joschka Fischer, un marxist notoriu înainte de 1989 (*) ajuns vice-cancelar al Germaniei, pentru că Gerhard Schröder l-a vrut în mod expres în guvernele lui. După ce Merkel și-a încheiat al 4-lea mandat și după ce ultima centrală nucleară germană a fost închisă, @Hantzy a început să scrie că lui, personal, i se pare o decizie greșită. De-acum trecuse la ”damage control”.
(*) Joschka Fischer participa la marșuri violente în sprijinul membrilor organizației teroriste Rote Armee Fraktion, însă după 1990 a pretins că el, personal, nu a aruncat cu cocktail-uri Molotov în polițiști. Numai tovarășii lui făceau asta. Un politician vest-german a fost asasinat cu o armă transportată în mașina lui Joschka Fischer, însă el a pretins că împrumutase mașina unui prieten și nu știa cu ce se ocupă acel prieten. Trebuie să recunoaștem, e o performanță, faptul că un asemenea personaj ajunge vice-cancelar al Germaniei.
Trecem de la Inteligent Artificiala la Prostie Artificiala ca pana la urma amandoua sunt artificiale, care mai de care.
https://www.dw.com/en/climate-protesters-close-off-amsterdams-rijksmuseum/a-70161967
Cualiti presh: https://www.g4media.ro/cresterea-numarului-de-doline-in-campia-konya-ameninta-agricultura-turciei.html
Sariiiiti, de la claimat ceingi creste numarul de doline! Prapad, nu alta, ba le-a si apucat sa se miste, tovarasi si tovarasoaice, si ameninta localitati, investitiile in energie, ba si agricultura. Parol, scrie la gazeta, ii invadeaza pe turci.
Ia, dolinele, mai usurel, fetelor, ce-aveti, nu va era bine unde stateati de v-a apucat jogingu’ migrator? Daca speriati citiva prostalai va asumati toata raspunderea.
Dar ok, daca ajungeti si pe la noi, trimiteti o colega dolina de prabusire sa munceasca pe undeva pe sub Casa Poporului, daca faceti un Cetatile Ponorului pe-acolo, orasul va va multumi. Hai, dolinele, pa, cu citeva ne vedem saptamina viitoare. Polia aia e tot in zona sau a plecat in concediu?
O nouă lovitură dată propagandei activiste
Pe 5 septembrie 2024, revista Nature a publicat studiul Florida Current transport observations reveal four decades of steady state.
Nu, curentul AMOC nu slăbește; afirmațiile cu privire la slăbirea AMOC sunt un artefact al unei tendințe false în date din cauza unei tendințe seculare în câmpul geomagnetic. Notă: prăbușirea AMOC este un „tipping point” climatic foarte mediatizat și folosit de propagandiști, activiști și alții mai puțini informați.
Un exemplu tipic de alarmism climatic legat de Curentul Florida:
Critical Atlantic Ocean current system is showing early signs of collapse, prompting warning from scientists, publicat de CNN pe 2 februarie 2024.
A crucial system of ocean currents may already be on course to collapse, according to a new report, with alarming implications for sea level rise and global weather — leading temperatures to plunge dramatically in some regions and rise in others.
Using exceptionally complex and expensive computing systems, scientists found a new way to detect an early warning signal for the collapse of these currents, according to the study published Friday in the journal Science Advances. And as the planet warms, there are already indications it is heading in this direction.
…
The impacts of the AMOC’s collapse could be catastrophic. Some parts of Europe might see temperatures plunge by up to 30 degrees Celsius over a century, the study finds, leading to a completely different climate over the course of just a decade or two.
“No realistic adaptation measures can deal with such rapid temperature changes,” the study authors write.
Countries in the Southern Hemisphere, on the other hand, could see increased warming, while the Amazon’s wet and dry seasons could flip, causing serious disruption to the ecosystem.
The AMOC’s collapse could also cause sea levels to surge by around 1 meter (3.3 feet), van Westen said.
Stefan Rahmstorf, a physical oceanographer at Potsdam University in Germany, who was not involved with the study, said it was “a major advance in AMOC stability science.”
“It confirms that the AMOC has a tipping point beyond which it breaks down if the Northern Atlantic Ocean is diluted with freshwater,” he told CNN.
Previous studies finding the AMOC’s tipping point used much simpler models, he said, giving hope to some scientists that it might not be found under more complex models.
This study crushes those hopes, Rahmstorf said.
––––––––––––––––––
„Tipping point”-ul a dispărut după câteva luni de cercetări suplimentare. Dar cu înspăimântarea și îngrozirea cititorilor cum rămâne? Mai publică CNN vreo retractare, cu scuzele de rigoare, sau „merge și-așa”, că ESTE mulți naivi care mușcă momelile propagandiste…
Despre consensul climatic și cenzura care îl asigură
European Geosciences Union (EGU) este un consorțiu de 19 publicații geoștiințifice. Una dintre acestea, Earth System Dynamics (ESD), a publicat anul trecut un editorial care aruncă încearcă să motiveze cenzurarea din start, fără măcar o încercare de peer-review, a articolelor/studiilor care pun la îndoială actuala paradigmă climatică.
Citez din
Editorial: Global warming is due to an enhanced greenhouse effect, and anthropogenic heat emissions currently play a negligible role at the global scale
Ce avem aici?
O luare de poziție extraordinară: editorii revistei Earth System Dynamics (ESD) declară și acceptă o politică de respingere, fără evaluare peer-review, a oricăror rezultate de cercetare care testează ipoteza gazelor cu efect de seră a încălzirii globale împotriva rezultatelor experimentale. Acești editori și-au asumat responsabilitatea de a critica în mod deschis publicarea a două articole peer-reviewed în revista de termodinamică Entropy. În plus, titlul editorialului ESD este lipsit de bază științifică și foarte înșelător pentru cei neinițiați în științele relevante, inter alia politicieni guvernamentali, organisme de finanțare naționale și internaționale, reporteri de știri și mass-media sociale.
A declara ritos că există două feluri de peer-review, unul bun, care acceptă „melodia noastră preferată”, și altul rău, care fluieră în Biserica Verde, este scandalos și complet nejustificat. Cunoașterea științifică nu poate fi obținută și stabilită prin politica consensului – cine nu e cu noi trebuie să fie un climate denier, plătit de industriile combustibililor fosili sau țările OPEC.
Dacă s-ar fi aplicat această politică al științei prin consens, publicarea în 1543 a cercetărilor lui Nicolaus Copernicus, care contestau consensul dominant al ipotezei ptolemeice a unui sistem static al Pământului, ar fi fost respinsă de publicațiile EGU.
Editorii ESD citează, ca exemplu, două articole recente, despre care spun că ar fi trebuit să fie respinse fără evaluare peer-review. Ambele articole, care contrazic ipoteza gazelor cu efect de seră, au fost evaluate de experți în domeniu și publicate recent în revista Entropy.
Atitudinea editorilor ESD (și, probabil, și a altora) este cel puțin non-etică și, cel mult, contra-științifică.
O politică de publicare exclusivă a științei consensuale sporește ascendența pseudostiinței subiective motivate politic, cauzând o stagnare a înțelegerii și descrierii noastre științifice a sistemelor Pământului. Dacă se continuă în această direcție – și, din păcate, propovăduitorii religiei „verzi” par ne-ostoiți – nu va trebui să ne mirăm că viitoarele versiuni ale inteligenței artificiale degenerate vor fi antrenate numai pe rezultate consensuale și corecte din punct de vedere politic.
O critică detaliată (și cu argumente termodinamice) poate fi citită aici:
On Earth System Dynamics’ “Greenhouse Effect” Editorial
Am citit ambele articole. Al doi-lea e chiar traznet; citez:
2. “Greenhouse effect” The expression “greenhouse effect” in the editorial title [1] is misleading. That simply means heat loss, mainly by convection, is blocked by the window glass, hence warming effect. There is no such greenhouse closed-window effect in the Earth’s atmosphere. The GGH analogy has arisen from a theory that transducer gases, such as CO2, that are known to convert photons into enthalpy, are responsible for air confined within a greenhouse being warmer than ambient air outside. In fact, the absorption of IR radiation by the mole fraction [CO2] in air (= 0.0004) is completely negligible compared to conduction and convection from surfaces within the greenhouse irradiated by sunlight, and also compared to water mole fraction [H2O], 20 times [CO2], and a more powerful molecular transducer. Hence the term “greenhouse effect” is not relevant for the theory of global warming from 1950-2023. Therefore, the editorial headline, “Global warming is due to an enhanced greenhouse effect” [1] is deceptive.
Si sunt si alte formulari de dau de pamant cu shoparlele verzi de nu se poate.
Multumesc!!!
Consider în continuare că este necesară a analiză a efectelor emisiilor de radiații non-ionizante din tot spectrul emisiilor artificiale.
Modificările climatice devin tot mai evidente și pe fondul dezvoltării sistemelor de radio telecomunicații!
Oarecum obsesiv, dar totuși :) mecanica cuantică dă indicii ale existenței unor posibile implicații substanțiale ale EMF în încălzirea globală.
Cea mai bună observare a impactului radiațiilor non-ionizante (la un nivel mai „macro”) vine din domeniul medicinei unde se explică următorul impact:
„Radiațiile neionizante nu au suficientă energie pentru a deteriora ADN-ul în același mod ca radiațiile ionizante, dar sunt capabile să TRANSFERE ENERGIE la țesut sau material, de exemplu, prin încălzire.”!!!
https://cancer-code-europe.iarc.fr/index.php/ro/12-modalitati/radiatii/3407-ce-sunt-radiatiile-ce-tipuri-de-radiatii-exista
Pe baza mecanicii matriceale al lui Werner Heisenberg (cu unele considerații cum că o particulă în mecanica emite permanent fotoni și numai in anumite perioade radiații),
În cuantică DIRAC a formulat o ecuație de bază în acest domeniu. Practic se demonstra faptul ca un atât în atom cât și in exteriorul lui există un mediu de particule „virtuale”, lipsite de masă.
Un filosof și un jurnalist, autor americani contemporani (Robert P. Crease şi Charles C. Mann) au dat o definiție mai inteligibilă acestei „descoperiri” exprimate prin ecuație:
„a formulat începuturile teoriei moderne a electromagnetismului – prima piesă concretă a modelului standard -, dar a declanșat totodată, fără să-şi dea seama, asaltul unor demoni conceptuali care aveau să schimbe ideile noastre despre spațiu şi materie.” De fapt acest „electromagnetism” menționat este definit in cuantică electrodinamica cuantică.
Tot DIRAC a prezis existența unui „oponent” al electronului, pozitronul …
Pai asta nu-i banala cuantica tectonica, e mult mai mult, e tectonica cuantica. Iar citarea unor nume atat de mari asigura in mod sigur tranzitia, deasemenea cuantica, de la banal la sublim.
Ușurel, ușurel și fără să ne dăm seama, AI devine o „sublimă” formă de instaurare flască a unei lumi virtuale www (VIVVIVI-666) în care utilizatorii ei au opțiunea comodă de a schimba rapid pagina cu informațiile care nu le convin.
Ca utilizatori suntem încă ființe umane ca și cei care pot lua unele decizii. Or istoria lumii a fost scrisă tocmai pentru a ține cont de ea.
OFF TOPIC
Poți spune că e un visător, dar America a avut și mai are nevoie de visători ca Elon Musk:
https://x.com/elonmusk/status/1832550322293837833
Visator visator Domnule Cranganu da-i trebuie si geologi si specialisi in sonde de foraj. Pai cum da de apa aia de adancime, nu? 😁
Joburi noi: Un nou tip de capelan ajută oamenii să facă față „durerilor climatice”
Postul național de radio public din SUA – NPR – face reclamă pe 6 septembrie unui nou tip de job: Capelanii din Biserica Verde, care aparțin Ordinului Sustaining Climate Activists. Pentru cititorii din afara Statelor Unite, NPR este notoriu de stânga, susținut, din păcate, și din bani publici.
Detalii,
https://www.npr.org/2024/09/06/nx-s1-5092402/eco-chaplains-helping-people-deal-with-climate-grief
–––––––––––––––––––––-
Mă întreb dacă acest nou tip de job nu și-a găsit solicitanți și prin România…
România e încă în secolul XIX, la capitolul ăsta. România încă se războiește cu ”stiliștii” (nu e glumă, așa li se spune ortodocșilor pe stil vechi, cei care nu recunosc calendarul gregorian).
În Ucraina și în R.Moldova încă există biserici românești care țin de Patriarhia de la Moscova, în timp ce rușii au propriile probleme cu cei care se întorc la păgânism. Se pare că sunt câteva milioane. Până la urmă, Biserica Ortodoxă Rusă se poate subordona Kremlinului, dacă ține neapărat, însă oamenii vor opta pentru o altă credință.
Intre „Capelanii din Biserica Verde” si preotii de rit alegerea e banala – „stilistii” sunt 10 clase peste cultistii de stil nou. Pur si simplu unii vor supravietui (stilistii) iar altii vor disparea pe cale darwiniana (inverzitii) si gata. Acum este la moda in occident ca sa se renunte la cuvantul murdar „biserica” din denumire. Acum bisericile au „evoluat” in culte apocaliptice de tipul Jim Jones, vezi biserica apocaliptica inverzita a incalzirii globale. Scuze – cultul ocult apocalipticoid al incalzirismului globular.
Fantoma bogumilistilor bantuie occidentul.
„Si parca dorm pe scanduri ude
In spate ma izbese-un val
Tresar prin somn si mi se pare
Ca n-am tras podul de la mal.”
Ce descrieti e un fel de AA care dealtfel isi are radacinile tot intr-o religie. cea puritana.
Ma intreb daca Alan Journet & Kathy Conway nu sunt chiar puritani travestiti.
Chiar dacă în USA Greenpeace este posibil sa fi declarat falit, in România aceasta organizație este foarte activa. După protestele de la Viena împotriva dezvoltării zăcămintelor de gaze din Marea Neagra, acum Greenpeace ataca în justiție acordul de mediu dat de România pentru dezvoltata acestor aceste zăcăminte care, potrivit Greenpeace, vor produce un dezastru ecologic.
Se potrivește aici un citat din Paul Watson, unul din fondatorii Greenpeace:
„It doesn’t matter what is true, it only matters what people believe is true.”
Interesant este ca Greenpeace nu protestează împotriva unui plan fantezist de a aduce energie electrică din Azerbaijan prințr-un cablu submarin. Energie verde produsa prin gazelor.
Directorul general al WEF, Gim Huay Neo, dixit:
„Dincolo de taxele pe carbon, să ne gândim la alte aspecte ale naturii care sunt mai ușor de cuantificat… Ce ziceți de apă?”
Orice lucru care poate fi impozitat, va fi impozitat. Aceasta este realitatea pe care unii vor s-o impună și în care lăcomia și corupția nu au sfârșit.
Credeați că „schimbarea climei” se referă doar la taxele și creditele de carbon? Mai gândiți-vă.
Avem de-a face cu obsedați ai controlului.
Detalii,
https://x.com/wideawake_media/status/1807391418635133148
Interesant de ascultat Yoshua Bengio, unul din parintii AI.
https://www.cbc.ca/listen/live-radio/1-63-the-current/clip/16092371-does-yoshua-bengio-regret-helping-create-ai
https://en.wikipedia.org/wiki/Yoshua_Bengio
„este CO2-ul un gaz cu efect de sera? Este, ”
mai exact i se atribuie un efect de sera, prin atribuirea unei forte radiative, despre care nu e clar nici cum e calculata, nici daca are cu adevarat vreun efect termic;
spre exemplu, IPCC definea forta radiativa cu formula F=5,2ln(C/C0), unde C si C0 reprezentau concentratii de codoi sau echivalent codoi al altor gaze „de sera”; ce sens are aceasta formula care e total independenta de marimea fluxului energetic, de frecventa radiatiei, de miscarea aerului, etc ?
de asemenea, nu se spune mai nimic despre variatiile frecventelor si domeniul frecventelor in care efectul de sera incepe sa devina semnificativ; spre exemplu, codoiul are o banda de absorbie totala la wavenumber 15cm-1, care in u.m. wavelenght reprezinta 666.667nm, comparativ cu 780nm cat e limita superioara a infrarosiilor; unde apare o asemenea depreciere a frecventei ? incepand de pe la 3km altitudine in sus…. relevanta acestui efect de sera ? probabil zero;
poti incalzi un corp fierbinte care emite infrarosii de ordinul 1000nm cu radiatii cu frecvente de 1000ori mai mici ? in principiu, da…. dar poti incalzi un corp fierbinte care emite infrarosii de ordinul 1000nm de la un corp mai rece care primeste aceasta radiatie si o transforma in radiatii cu frecvente mai mici ? sigur nu;
exista o mecanica moleculara (oarecum similara cu cea a unui cuplu planetar) in care energia absorbita, transformandu-se in energie de oscilatie intramoleculara (are dl.fizician modele pe youtube), induce momente de inertie care nu permit transferul de caldura inapoi de la corpul mai rece la corpul mai cald;
in cazul apei, efectul de sera are mecanisme fundamental diferite, implicand modificarea starii de agregare a apei, transport de masa si modificarea presiunii si vitezei aerului;
afirmatia „are efect de sera” este echivalent cu „provoaca incalzire” ? pai acelasi codoi are efect de agent de racire, deci automat afirmatia este echivalenta cu „provoaca racire” ?
Rolul râurilor atmosferice în modelarea variabilității pe termen lung a gheții arctice
Paradigma dominantă în climatologia contemporană pretinde că topirea gheții marine arctice este cauzată aproape în întregime de încălzirea globală indusă de om, în principal de emisiile de CO2. Cu toate acestea, studiul intitulat Role of Atmospheric Rivers in Shaping Long-Term Arctic Sea Ice Variability, publicat în Nature Communications pe 29 iunie 2024, evidențiază un factor crucial care a fost în mare parte trecut cu vederea: râurile atmosferice (Atmospheric Rivers). Aceste AR-uri – fluxuri intense de vapori de apă provenind din regiunile tropicale și de latitudini medii – joacă un rol semnificativ în variabilitatea gheții marine arctice, un fenomen pe care modelele climatice tradiționale nu reușesc să îl surprindă în mod adecvat.
O contribuție semnificativă a acestui studiu este modul în care subliniază complexitatea variabilității gheții marine din Arctica. Studiul arată că râurile atmosferice au un rol dublu în această regiune: pe de o parte, ele pot contribui la topirea gheții marine prin furnizarea de căldură, iar pe de altă parte, în anumite condiții, ele pot ajuta la stabilizarea sau chiar la regenerarea gheții marine. Această nuanțare este crucială pentru a înțelege de ce nivelul gheții arctice nu urmează o traiectorie simplă și liniară de declin, așa cum sugerează modelele climatice bazate pe CO2.
Râurile atmosferice – care nu au nicio legătură cu emisiile de CO2 – sunt factori majori ai variabilității gheții marine arctice. Această realitate nu este încorporată în actualele modele climatice pentru că ele limitări inerente. Modelele climatice sunt construite pe baza unor ipoteze și simplificări care nu reușesc să surprindă cu exactitate interacțiunile atmosferice complexe și haotice precum AR. Ca urmare, predicțiile lor tind să supraestimeze impactul CO2 și să subestimeze sau să ignore complet variabilitatea naturală.
Noua paradigmă climatică va trebuie să încorporeze și această realitate.
„In five years, scientists predict we will have the first ice-free Arctic summer.”
John Kerry (2009), fost țar climatic al administrației Biden
https://x.com/i/status/1833410703593538017
Daca previziunile climatice anterioare prognozau inclusiv creșterea alarmantă a nivelului apelor oceanelor, aceste previziuni se împlinesc acum însă la dimensiuni mai reduse. Dar și aici apar deja păreri de genul că ni se pare, că de fapt marile orașe asiatice de pe țărmuri se scufundă, nu că nivelul apelor a crescut.
Intrarea intr-un proces de schimbare climatică ireversibilă este una cât se poate de evidentă:
– violența tot mai mare a manifestărilor climatice
– frecvența apariției fenomenelor meteo extreme este și ea in creștere
– frecvența apariției anomaliilor climatice este și ea în creștere,
Și toate acestea pe fondul reducerii violenței emisiilor poluante naturale ale vulcanilor.
Medicina ne spune că in mediile senzoriale receptoare că există un impact al radiațiilor EMF asupra receptorilor bombardați : transformarea acestei energii în căldură.
Atmosfera terestră este bogată în particule și radiații,
Se poate emite ipoteza cum că anumite particule în suspensie aflate la diferitele nivele atmosferice, până la nivelul terestru sunt receptori ai energiei slabe ale EMF care transformă această energie în căldură.
Insumate, cantitățile de energie emise de antene, radare, etc sunt semnificative (inexistente până la sfârșitul sec XIX) și au o rază de acoperire terestră și atmosferică tot mai mare.
Cred ca va luati amalgamul asta de nonsens de la un smecheras din Florida.
https://noxtak.com/could-electrosmog-emf-be-an-accelerator-for-climate-change/#:~:text=What%20does%20EMF%20have%20to,animals%2C%20plants%2C%20and%20ecosystems.
Cu cat minciuna e mai sfruntata cu atat mai multi o cred. Un cuvant nou pentru mine, ELECTROSMOG. Daca n-ar fi trist ar fi funny. Mai jos opirili lui.
He has co-founded EFEIA (The International Association for Free Environments of Electrosmog) and accredited as an authorized expert to grant the IGEF seal in the Americas.
https://about.me/joaquinmachado
Poate vă revizuiți un pic ideile citind pe aici:
https://magdahavas.com
Professor Emeritus, Trent University School of the Environment, Peterborough
Poate ați văzut pe la știri presupusele efecte ale covidului asupra celulelor sangvine. Dar nu. Fenomenul identic exista cu mult timp inainte sub influența EMF (mai pe înțelesul actual covid, aparatura electronică puternic radioactivă din saloanele de urgență, …)
Trent University School of the Environment? Ce-i aia? Aaaa, parte a Trent University, un cuib de viespii verzi si woke. Va rog sa ma credeti ca stiu ce vorbesc.
Am cunoscut un IT-st de acolo. Se lauda ca si-a dus bunica in Cuba sa viziteze muzeul lui Che Guevara. Dar la urma urmei nu-i chiar asa anormal, baietelul lui Trudeau e PM iar el era amic cu Fidel.
Fără nici o apetență spre mentalitatea brutală rusească a blocului comunist și, împotriva crimelor ce le săvârșesc rușii și acum, prin anii 60, in armata dar și în sistemele de radio-telecomunicații existente în acele vremuri operatorii selectați erau întrebați ce doresc să să aibă: băieți sau fete?!!!
Ei da, în acele vremuri existau ceva cunoștințe CERTE ale efectelor undelor electromagnetice la nivel cromozomial X, Y.
CERTE?!!! DA, pentru că tatăl a ales să aibă băieți și aia a și rezultat!
E arhicunoscut ca dupa razboi se nasc mai mult baieti. Multe ipoteze planeaza asupra acestui fapt dar nu stiu de vre-o una care sa lege fenomenul, in general, de undele electromagnetice.
Pe de alta parte, taica-miu a avut un amic fost pilot de vanatoare pe Mig 15, Mig 19 si Mig 21 in Bacau. Cam ticnit omul; a zburat pe sub podul de la Cernavoda si a mai si spart niste sere nustiu pe unde zburand cu viteza supersonica cu Mig 21 la altitudine joasa. A iesit la pensie la 40 de ani si nu avea copii. Migul 15 nu avea radar dar 19 si 21 aveau. El a spus ca radarele nu erau bine ecranate si ca asta i-a afectat ferilitatea.
Sfatul tardiv al lui taica-miu a fost: pai puteai si tu sa-ti pui o cusculita Faraday, din folie de aluminiu, in jurul testicolelor.
Efectele ulterioare unui război țin maxim 10 ani!
Fenomenul gripei spaniole a apărut imediat sau chiar dinspre finalul WWI atunci când toate părțile combatante erau implicate în producția de arme chimice!!!
Cât despre alegeri, nu am specificat, se refereau la selecția pentru unitățile militare și civile cu sisteme emisie-recepție de mare putere, nu a căzătoarelor mig-uri, vorba ceea „a căzut ca mig-ul”
”dupa razboi se nasc mai mult baieti”
Nu e neapărat nevoie de război, problema se manifestă și la soțiile de marinari. Care își vede de treaba ei și își așteaptă soțul să revină din cursă, are mai multe șanse să nască băieți. Care se ține de prostii în absența soțului, are mai multe șanse să nască fete.
În perioadele de război sau imediat după război, bărbații sunt evident mai absenți, temporar sau definitiv. Asta duce la nașterea mai multor băieți. Femeile înclinate spre promiscuitate nasc preponderent fete, există familii în care de 3-4 generații se nasc numai fete 😀
Dpdv ”tehnic”, este cunoscut (și popularizat insistent) faptul că bărbatul determină sexul copiilor. Însă ovulul nu acceptă fecundarea cu orice spermatozoid, povestea e mai complicată de-atât.
„teoria” ca teorie musiu Harald…
dar „prafticarea” indelungata (si-apasata) a narcisismului
te duce in ridicol.
„tehnic” s-ar putea invoca ceva factor psihologic
dar… da, povestea e mai complicată de-atât.
Având în vedere pasiunea pe care ai făcut-o pentru mine, narcisismul nu ți se pare o consecință perfect previzibilă? 😀
La modul serios, narcisismul nu e ce crede fiecare profan, narcisismul e definit destul de detaliat în DSM-5. Citește asta, încearcă să și înțelegi ce scrie acolo și nu mai debita aiureli:
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9742-narcissistic-personality-disorder
P.S. Dacă vrei să fii cool, acuză-mă de Asperger, nu de narcisism. Personajul Sheldon, din The Big Bang Theory, are manifestări tipice de Asperger, dar majoritatea oamenilor nu realizează asta pe cont propriu.
Având în vedere…
chiar te „onoreaza”, „majoritarule”
Avem multe de învățat, problemele încălzirii climatice generând situații care trebuie să ne dea serios de gândit indiferent că o fi CO2 sau G5.
Sa luăm in calcul acest fenomen nelinistitor al vibrației timp de 9 zile a planetei noastre:
„On September 16, 2023, the Earth shook for nine days and no one could explain why.”
Ce se poate întâmpla în astfel de situații cu „pungile” golite de țiței din structurile geologice?
https://www.wsj.com/science/greenland-tsunami-global-seismic-vibrations-afadd21f
https://www.science.org/doi/10.1126/science.adm9247
Ce se poate întâmpla în astfel de situații cu „pungile” golite de țiței din structurile geologice?
Nimic. Din păcate și dvs., și alți comentatori, ba chiar și un autor de pe Contributors (Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” – Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă) fac aceeași greșeală, inventând conceptul unor „pungi” de țiței care, vezi, dragă Doamne, s-ar goli precum apa din cadă și ar duce la prăbușirea straturilor geologice de deasupra.
Reproduc mai jos răspunsul dat dr. ing. Cristian Felea, pe marginea articolului dumisale Urgentați exploatarea zăcământului „Neptun Deep” din Marea Neagră! din 2022:
Dacă vreți să fiu mai plastic și mai pe înțelesul poporenilor fără cunoștințe de specialitate, vă sugerez următoarea analogie: imaginați-vă rezervorul de hidrocarburi ca pe un imens burete solid (gresii, calcare fisurate etc.) ai cărui pori sunt umpluți în proporții variabile cu apă de zăcământ, petrol și/sau gaze. Când inginerii de foraj „storc” buretele, numai fluidele sunt extrase. Matricea solidă a „buretelui” rămâne la locul ei predestinat de Natura Mamă. Nu v-ați gândit chiar niciodată că de prin 1859 și până astăzi s-au extras ~3,5 trilioane barili de țiței (circa 4.173×10^11 metri cubi) și, totuși, nu s-a întâmplat nimic spectaculos ori primejdios pentru țările în care au avut loc extracțiile?
Experiența Pungești și declanșarea neîntreruptă a valurilor de cutremure de până in 3 grade Richter indică faptul că este loc de erori în diferite calcule. Cum ați recunoscut și cu fenomenul seismic Texas care a apărut pe fondul unor erori inginerești de exploatare.
„Matricea solidă a „buretelui” rămâne la locul ei predestinat de Natura Mamă. ”
Matricea de care pomeniți este o formațiune creată pe parcursul milioanelor de ani care a fost golită, uscată sau impregnată cu alte elemente in numai 100 de ani!!!
Menționați trilioanele de barili țiței extrase din adâncuri și arse în atmosfera terestră, adică niște trilioane de CO2, NOX, COVnm, … numai din petrol, la care se adaugă cărbunii și gazul metan. Dar, să luăm prin absurd faptul că „buretele” din care a fost extras gazul și petrolul este numai nisip fără cavități sau fisuri geologice.
Odată stors acest „burete”, PROPRIETĂȚILE MECANICE structurale sunt modificate!
Spre exemplu, un castel de nisip rămâne „în picioare” cât timp nisipul este ud, lutul odată uscat poate deveni ca piatra, cu betonul la fel dar mai diferit că dacă în loc de apă punem ulei, atunci?!!!!, etc..
Această planetă are încă o DINAMICA mecanică structurală activă cu foarte multe energii active. Terra este activă NATURAL atmosferic și geologic, momentan nu este precum satelitul ei Luna fără activități.
Experiența Pungești și declanșarea neîntreruptă a valurilor de cutremure de până in 3 grade Richter indică faptul că este loc de erori în diferite calcule
Fake news. Vă credeam un comentator mai educat, dar, după ce ați scris aberația de mai sus, mă văd nevoit să vă retrag creditul de om informat și gânditor cu propriul creier.
Ar mai fi de luat în considerare fenomenul presiunilor înalte care își au rolul lor structural.
Lichidele și gazele naturale aflate în scoarța terestră au anumit nivel de presiune exercitată asupra structurilor geologice solide, mai pe înțeles, aceste presiuni sunt ca niște propte, bârne care susțin formele solide în care aceste presiuni sau format.
Cel mai bun exemplu minele de cărbuni, aur, .. sau chiar putem exemplifica tunelurile auto …
Ar mai fi de luat în considerare fenomenul presiunilor înalte care își au rolul lor structural.
Lichidele și gazele naturale aflate în scoarța terestră au anumit nivel de presiune exercitată asupra structurilor geologice solide, mai pe înțeles, aceste presiuni sunt ca niște propte, bârne care susțin formele solide în care aceste presiuni sau format.
Iarăși, mă văd nevoit să mă auto-citez și să vă invit să fiți mai circumspect când faceți declarații precum cele de mai sus.
De menționat că bazinul Anadarko este cea mai prolifică zonă petro-gazeiferă a statului Oklahoma, unde s-au forat peste jumătate milion de găuri de sondă în ultimii 100 de ani.
Detalii,
Self-sealing in sedimentary basins, 2002, Journal of Geophysical Research, 06 December 2002 https://doi.org/10.1029/2001JB000504
Citind comentariile mai sus mentionatului ma intreb daca nu ar trebui introdus cuvantul teflon in nickname-ul d-lui. De exemplu Cuntum Teflonic ca pre-i alunecos. Si personal ii recomand o lectura foarte instructiva. Teza de doctorat a d-nei Dr. Magda Havas, PhD., profesor emerit al Universitatatii din Petersborough ON.
Teza are titlul:
„Salvador Dali’s Melting Watches; Global Warming Premonitions And LSD”
@Robert
Doamna Magda a mai si plagiat, iar eu n-am fost original dar fara voie.
https://www.ipsl.fr/en/article/the-melting-of-the-permafrost-by-salvador-dali/
În 2016, am scris despre Salvador Dali și experiența lui din exilul pe pământ american în timpul celui de-al doilea război mondial. Tabloul pe care l-am analizat în detaliu – Poezia Americii – nu are conotații climatice pentru că în 1943 oamenii (artiștii y compris) aveau alte îngrijorări, mai puternice decât schimbarea climei.
Detalii,
Super bowl-ul, Salvador Dalí și Poezia Americii
@Constantin Cranganu
Nu v-am citit articolul la vremea respectiva dar niciodata nu-i tarziu. O placere!
Ce pot sa spun; chiar daca stiam, iese in evidenta latura Dvs. romantica inclinata si spre arta, literatura. O polivalenta care, dealtfel, e necesara oricarui om de stiinta.
„ In contrast, workers in the petroleum industry have maintained that sections of the crust contain impermeable pressure seals and hydraulically sealed compartments.”
„secțiunile crustei conțin etanșări impermeabile la presiune și compartimente sigilate hidraulic”
„Sigilate hidraulic” ?!!! – /…/
Îmi consumați prea mult timp cu cecitatea dvs. științifică. Ca și comentatorul @Ioan, fie „citiți pe fugă”, fie „citiți cu năduf” referințele pe care le indic.
Fără să citiți integral și fără să faceți un minim efort de documentare personală, dialogul cu dvs. este total neavenit. Eu sunt profesor doar pentru studenții mei (care plătesc, totuși, niște taxe școlare grase), nu pot să țin lecții gratuite pe internet pentru persoane individuale care nici măcar nu citesc referințele date de mine.
Sa ne mai si amuzam un pic pe seama limitelor descoperirilor și revenirea la realități
https://www.youtube.com/watch?v=2AgiD9W6jno
China Suspends World’s First Hydrogen-Powered Tram Line Amid Low Passenger Demand and Rising Costs
Detalii,
https://fuelcellsworks.com/2024/09/06/clean-technology/china-suspends-worlds-first-hydrogen-powered-tram-line-amid-low-passenger-demand-and-rising-costs
Spre o nouă paradigmă climatică
Contribuția radiației solare indusă de nori, nu de CO2, explică încălzirea din 2000-2022.
„Dezechilibrul energetic al Pământului s-a dublat… la 1,0 ±0,2 W/m² în ultimul deceniu. Creșterea este rezultatul unei creșteri de 0,9 ±0,3 W/m² a radiației solare absorbite (ASR)”
Detalii,
Observational Assessment of Changes in Earth’s Energy Imbalance Since 2000
Surveys in Geophysics, 7 mai 2024
e ceva ce ma intriga la fig.7b, clear-sky:
inainte/post ElNino, ASR are amplitudine considerabil mai redusa decat SW, dar per ansamblu se echilibreaza la o valoare ASR=SW; cum se face ca la cer senin, in tranzitia ElNino ASR creste semnficativ in raport cu SW, pana la echilibru net in „full period” ?
Din studierea datelor prezentate în tot articolul, interpretarea mea este că principalele motive pentru tendințele de creștere a ASR în emisfera nordică sunt scăderile mari ale norilor stratocumulus și ale norilor medii deasupra zonelor subtropicale și scăderile norilor joși și medii la latitudini medii. Aceste schimbări sunt deosebit de pronunțate în estul și nordul Oceanului Pacific, coincizând cu creșteri mari ale temperaturilor de la suprafața mării. Pe scurt, tranziția către perioadele El Niño și post-El Niño se caracterizează prin creșteri semnificative ale radiației solare absorbite la nivel global, regiunile din emisfera nordică și din Pacificul de Nord prezentând cele mai pronunțate tendințe datorate schimbărilor de acoperire noroasă și creșterilor temperaturii de la suprafața mării.
intelesesem cum e cu variatia distributiei norilor, dar am avut dificultati de intelegere a termenilor si proportiilor variatiilor;
intre timp m-am dumirit ca ASR (rosu) = SOL(portocaliu) + SW (verde); adica ASR=SW, cu o corectie care tine seama de o mica variatie a intensitatii solare; in mod normal portocaliul ar trebui sa fie zero, verdele si rosul pozitive, iar albastrul negativ, pentru ca variatiile pozitive reprezinta ceea ce „intra”, iar cele negative ceea ce „iese”;
astfel, verdele negativ care apare la cer senin este o conventie matematica (avand in vedere ca efectul norilor se obtine din diferenta dintre all-skies si clear-sky) prin care reflexia norilor este „mutata” la cerul senin, pentru a fi evidentiata drept feedback negativ in lipsa reflexiei norilor;
tot la cer senin avem albastru pozitiv, semnificand acumulare de energie in lipsa norilor;
intre perioada intitiala si cea recenta, cresterea radiatiei solare pare sa aiba totusi destula relevanta in bugetul full period, iar la nivelul perioadei recente are pondere de 50% din rosul all-skies;
in diagrama CRE (contributia efectiva a norilor) albastrul negativ este extrem de redus in perioada ElNino si efectul net rezulta defavorabil racirii; efectul net defavorabil se extinde si in perioada recenta, desi per ansamblul all-skies diferenta recent/initial nu e sesizabila ochiometric in grafic, in condtiile in care SOL a crescut sesizabil;
+/- pacatele mele, desigur :)
@Constantin Cranganu-nu știu de unde ați dedus dvs. că nu CO2-ul e răspunzător de incalzirea globală 2000-2022,ci vaporii de apa, pentru că în articolul pe care l-ati propus nu e pommenit deloc dioxidul de carbon. E drept că l-am citit pe fuga, dar cred că o. fraza că a dvs. nu mi-ar fi scăpat.
Laplace a mers odată la Napoleon să-i prezinte o carte a sa. Napoleon, informat de unii consilieri că respectiva carte nu conține nicio mențiune a lui Dumnezeu, și plăcându-i să tachineze, l-a primit pe savant cu următoarele cuvinte: „Monsieur Laplace, mi s-a spus că ați scris această carte groasă despre sistemul universului și nu ați menționat niciodată pe Creatorul lui”. Laplace i-a replicat sec: „Je n’avais pas besoin de cette hypothèse-là.” (Nu mi-a trebuit această ipoteză).
Autorii studiului pe care „l-ați citit pe fugă” n-au avut nici ei nevoie să pomenească dioxidul de carbon.
Din principiu, am o repulsie profesională față de studenții mei care nu citesc complet și atent lecturile pe care le indic. Lor le pot scade nota pentru indisciplină. Comentatorilor care nu citesc complet și atent, dar aruncă fumigene doar ca să se afle în treabă, le pot opri intervențiile ignorant-nepotrivite și să le spun Citiți, citiți, citiți.
@Constantin Cranganu – daca am ajuns la faza pe anecdote, va pot spune si eu una.
Cu zeci de ani in urma, plimbandu-ma prin centrul Bucurestiului, am ajuns intamplator in fata OSIM ( Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci) si spre marea mea uimire, pe poarta institutiei era un anunt mare ceva de forma : „Nu primim cereri de brevete pentru perpetuum mobile de nici o speta!”.
Cam asa si cu editorii acelei reviste europene care nu primesc articole care sunt in contradictie cu legi fundamentale ale fizicii. Climatologii sunt de acord in proportie de 97% ca incalzirea actuala se datoreaza emisiilor umane de gaze cu efect de sera, dintre care cel dintai e CO2-ul. Fizicienii sunt de acord 100% ( probabil) asupra proprietatilor de gaz de sera a CO2 de aproape 200 de ani.
Niciun om de stiinta onest de pe lumea asta nu va contesta efectele CO2 din atmosfera cu argumente de tipul concentratiei prea mici.
Cei care contesta incalzirea antropogena din ultimii 70 de ani sunt salvati partial de cresterea fotosintezei si de incalzirea oceanelor.
Am citi pe fuga articolul cautand o afrimatie a autorilor de forma afirmatiei dvs. : „Contribuția radiației solare indusă de nori, nu de CO2, explică încălzirea din 2000-2022.” Daca o gaseam, il aprofundam mai mult, da cum n-am gasit-o, am lasat-o balta.
Parafrazandu-i pe cei de la OSIM, voi lua in serios doar articole in care efectul de sera a CO2 nu este negat. Asa ca au descoperit unii nu stiu de despre nori, care de fapt au scazut ( gradul de acoperire), dar ca se observa o incalzire suplimentara a solului si ocenelor si de aici deduceti dvs. ca efectul suplimentar al celor aproape 200ppm CO2 adaugate de noi in atmosfera nu exista, sincer nu ma intereseaza sa aprofundez.
Pe lângă prostul obicei de a citi pe fugă ceva și de a te repezi apoi scriind mai mult decât ați citit, constat că nici la capitolul simțul umorului nu stați prea bine. V-am atribuit rolul imperial a lui Bonaparte pentru că v-a șocat faptul că un grup de oameni de știință din SUA, Marea Britanie și Franța, al căror lider lucrează la NASA, poate afirma, cu demonstrații clare și irefutabile, că „Changes in Earth’s Energy Imbalance Since 2000” nu au nevoie de ipoteza creșterii concentrației de CO2 în ultimele două decenii.
Nu știu cum a reacționat Bonaparte după replica lui Laplace, dar dacă lipsa imperială de umor ar fi egalat-o pe a dvs., atunci anecdota cu OSIM este o bună dovadă a acestei lipse.
Cei șase experți climatologi n-au avut nevoie de ipoteza CO2 pentru că au scris/demonstrat, printre alte, că:
Restul este tăcere.
Foarte interesant Domnule Cranganu.
Autorii nu fac nici o mentiune despre CO2, una la mana.
Albedoul se micsoreaza iar absorbtia de radiatie solara creste si asta de la nori, doi la mana,
Factorul de crestere al absorbtiei radiatiei solare e 2, in appx 10 de ani (1,0 ±0,2 W/m²), 3 la mana,
Ati mai publicat un articol care dadea date despre efectul prezentei CO2 in atmosfera ca factor de incalzire (W/m²); uitati ca am uitat cifra. Din tot CO2-ul din atmosfera doar 4 % poate fi catalogat antropogen.
Interesant ar fi de mentionat watajul/m² datorita CO2 si comparat cu cifra de mai sus. Parca retin ca era mult subunitar dar mai caut.
Numai bine!
Acum on topic, conferinta mare in Korea de Sud pentru incercarea macar de inceput pentru legiferarea AI in industria militara. Interesant, China nu arata a fi interesata de un tratat international in acest sens. „Right?”
https://www.reuters.com/world/asia-pacific/south-korea-summit-target-blueprint-using-ai-military-2024-09-09/
Otel verde? Cam scump.
In an interview with POLITICO, Cleveland-Cliffs CEO Lourenco Goncalves said the Ohio-based company produces the steel with the lowest carbon emissions in the world. But he said his company cannot persuade buyers, mostly in the automobile sector, to pay the price to cover the costs of producing more environmentally friendly steel.
Krupp a ajuns la aceeasi concluzie dar mai pe muteste ca na, e Europa.
In August this year, Thyssenkrupp Steel Europe will present the first proposals for the delayed construction of a green steel plant in Duisburg. This was announced by the company’s CEO Bernhard Osburg at the Handelsblatt hydrogen conference, Reuters reports.
https://www.politico.com/news/2024/09/13/steelmaker-biden-climate-grant-00179145
Sunt multe lucruri de discutat despre producerea oțelului.
Un singur exemplu: reciclarea oțelului. În prezent, topirea „fierului vechi” are loc într-un Electric Arc Furnace (EAF), unde curentul electric produce o temperatură de 1.800°C. Dar chair și cel mai eficient și mai modern EAF necesită o cantitate zilnică de electricitate pe care o consumă un oraș american cu circa 150.000 locuitori.
Cantitatea totală de energie necesară pentru toate stadiile producției de oțel mondiale a fost în 2019 de circa 34 EJ, sau aproximativ 6% din producția mondială de energie. A crede că sursele regenerabile de energie (soare, vânt) ar fi capabile să producă oțel „verde”, fără emisii de CO2, este un vis prea îndepărtat de realitate.
Domnule Cranganu, mai este o solutie de care cred ca stiti. Mult mai ieftina. 😁
Fier de prima fuziune, se formeaza la temperaturi mai mici (1150 C) si se cheama fierul porcului sau in Engleza, Pig Iron. Metoda foarte raspandita de-a lungul timpului; epoca fierului pana hat departe Revolutia Culturala:
https://en.wikipedia.org/wiki/Backyard_furnace
Articol tradus din Financial Times. L-am gasit acolo dar n-am subscriptie.
Interesant epitaful de pe placa funerara a politicilor vezi:
„Nu exista petrol verde!” dicit SHELL.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/marile-corporatii-ale-lumii-bat-in-retragere-fata-de-obiectivele-verzi-21660251
Schimbarea de paradigmă climatică merge mână-n mână cu retragerea marilor companii din cursa cu mari obstacole NetZero. Să sperăm că și activiștii/propagandiștii climatice vor fi treziți la realitate de șefii lor, care vor găsi alte obiective de finanțat (de ex., introducerea GenAI).
Imi musc limba trimitand articolul asta duminica seara ca sa stric cina.
E aparent un articol de popularizare a stiintei scris usor. Sustine ca AI poate devoala teoriile conspiratiei si ca appx 20% din adeptii lor chiar si-au schimbat convingerile lor rigide stand la vorbe cu ChatGPT. Stau si ma intrb, oare poate devoala teoria confom careia CO2-ul antropogen a dus la schimbarea climei?
https://www.dw.com/en/ai-can-debunk-conspiracy-theories-can-it-help-your-uncle/a-70200703
Dacă ar exista o singură AI ne-degenerată, aș întreba-o când a spus Kamala Harris adevărul despre „fracking”? În 2000 (I will ban fracking) sau în 2004 (I will not ban fracking, probabil pentru a câștiga voturi în Pennsylvania)? Și, dacă ar fi și o AI predictivă ne-degenerată, i-aș cere să facă și o predicție: Dacă KH va fi aleasă președinte, ce poziție va adopta, pe cea din 2000 sau pe cea din 2004?
(daca-mi permiteti, dle profesor)
when technology gets ahead of society…
(already have, mostly because… society’s underbelly)
the solution will be… hard and heavy.
Any other (philosofical) forms… just delays (and multiply) effects.
AI este doar o formă a unei inteligențe cu multe capete de care mai marii lumii actuale încearcă să se agațe.
Ați avut un articol precedent: „Vigra, ploaia care …”
Schimbările climatice dezastruoase generate datorită activităților umane este descrisă științific și aici, cu referințele despre previziunile din trecut, despre un viitorul unui final.
https://www.youtube.com/watch?v=IuKcmbogpbA
Și dacă ar fi vorba numai despre apă, dar știința actuală bazată pe profit nu se mai poate ascunde după degete când va veni curând vremea activării găurilor subterane rămase cu gunoiul ascuns sub „preș”.
Link-ul pe care l-ați postat conduce la o prelegere religioasă: Pe acest canal, ne străduim să aducem la viață poveștile încărcate de înțelepciune și inspirație din Biblie, concentrându-ne pe eroii săi remarcabili și învățăturile lor. În articolele mele, încerc să nu amestec religia cu știința, deși au unele puncte comune.
P.S. Articolul meu precedent discuta despre Virga, ploaia care…, nu Vigra… Bine că nu ați scris, totuși, Viagra 🤣
Jurnalism adevarat, de calitate, nu teorii conspirationiste:
https://www.caminteresse.fr/insolite/les-fesses-humides-l-autre-consequence-inattendue-du-rechauffement-climatique-11197372/
ABC News anchors fact-checked those statements y compris buttocks.
Beyond the Hype: When Generative AI Isn’t Always the Answer
Why predictive AI might still be your best bet
Continuarea citatului,
https://towardsdatascience.com/beyond-the-hype-when-generative-ai-isnt-always-the-answer-3ddbb19ce70f