miercuri, mai 18, 2022

Bilanț energetic 2021

În primul rând doresc să mulțumesc celor care au comentat pertinent articolul precedent „Geopolitica unui iminent black-out„. Sugestiile de subiecte pentru viitoarele articole îmi sunt de folos.

Apoi, am fost întrebat de cunoscuți de ce nu mai scriu săptămânal. Păi ar trebui să iau articolele de anul trecut și să le repostez: situația nu s-a schimbat ci devine din ce în ce mai proastă.

Industria electro-energetica românească involuează pe an ce trece și ne apropiem de un dezastru. Fac un scurt rezumat:

Dezastrul a fost semnalat încă de la primul articol din mai 2020, în care am analizat reziliența sistemului nostru energetic. Am încercat să explic că Strategia Națională de Apărare, realizată de Președintele Klaus Iohannis la începutul celui de al doilea mandat, nu este respectată de cei care hățuiesc industria energetică (un alt articol aici). Am criticat lipsa strategiei energetice, am adus argumente în plus pentru urgentarea acesteia. Am adus argumente în favoarea SACET-urilor și astăzi vedem că țări UE se duc în această direcție, cogenerarea fiind o soluție acceptabilă de producție de energie electrică și termică și fiind considerată mult mai puțin poluantă decât orice alt sistem. Am criticat numirile iresponsabile din CA-uri, CS-uri si directorate. Am vorbit despre ticăloșia sindicalistilor, despre tăcerea pălmașilor din energie care suportă toate sinecurile politice dar și despre tăcerea presei. Acum un an am radiografiat dezastrul și am întrebat primul când se intră în black-out. Am scris espre partida rusă, despre utopiile energiei regenerabile și matrapazlâcurile din spatele acestor afaceri. Am anticipat că energia se va scumpi, aducând argumente și cifre. Am criticat UE deoarece regenerabilele pot aduce un black-out general iar banii noștrii se duc în economia chineză.

Am mai mult de un an și jumătate în care trag semnale de alarmă. A ținut cont cineva de acestea? Din câte știu eu nu! Deci din când în când mă apucă o silă pe care nu o pot descrie. Oricum, am reorganizat materialele și acestea vor intra într-o carte care este deja dată la o prestigioasă editură. Lansarea o voi anunta din timp.

Să trecem la bilanțul anului ce s-a încheiat!

Datele provin din site-ul Transelectrica și au fost prelucrate.

Consumul a crescut cu 3 TWh. Normal ca după un an de pandemie în care am avut și câteva săptămâni lookdown, consumul să crească.

A crescut și producția, dar nu suficient. Importul de energie a crescut, exportul a crescut și soldul este mai mic cu 0,5 TWh decât in anul precedent. Ce folos? Azi prețul de import este de 500 euro.

Să nu uităm că noi când exportam, exportăm surplusul de la regenerabile – eolian și solar, iar când facem import, energia importantă pe liniile din Ungaria, Bulgaria sau Ucraina este produsă în mare parte din gaze și cărbune, deci este mai scumpă.

După cum se vede din tabelul de mai jos, toate tipurile de capacități au produs mai mult: energia securitară (cărbune, gaz, nuclear), hidro si regenerabilele.

Dacă ne uităm pe tipurile de combustibili, este clar că la nuclear lucrurile nu pot varia decât în funcție de perioada de mentenanță sau cine știe ce decuplări accidentale.

Și cărbunele și gazele au generat mai multă energie electrică. Adică instalațiile au fost stoarse de ce mai sunt în stare să producă, aflându-se în ultimii ani de viață.

Încă din prima frază am spus că ne apropiem de un dezatru. Din site-ul entsoe.eu vă extrag care este evoluția capacităților de producție românești în ultimii cinci ani:

Este clar ca nu este raportată închiderea CEH, care nu mai poate extrage huilă și nu mai poate produce nici energie, deoarece mai apărem cu aproape 1000 MW disponibili, ceea ce nu este adevărat.  

Lignitul de la CEO de asemenea se extrage din ce în ce mai puțin iar capacitățile de producție de energie electrică au scăzut în cinci ani cu 2200 MW.

Tragedia se resimte la gaz: în cinci ani capacitatea de generare a scăzut cu 3000 MW.

Ultima linie de jos confirma că regenerabilele au ramas cam aceleași, incluzând și hidro aici, și pe energie securitară am închis capacități de 5700 MW, ceea ce declarăm, în realitate fiind 6700 MW.  Adică suntem în bătaia vântului.

Acum să ne uităm la prețuri.

Articolul fiind scris în data de 3 ianuarie, luăm ca referință această zi din 2021 și 2022.

Pentru 3 ianuarie 2021 OPCOM arată așa:

Iar acum un an pe entsoe.eu, adică prețurile de import, arătau așa:

Pe OPCOM în 3 ianuarie 2022 prețurile au fost următoarele:

Iar pe entsoe.eu:

Fiind un tabel prea mare deoarece, decontările de fac la sfert de oră am luat doar perioada orară 13.00 – 20.00, dar vă asigur că dacă deschideți site-ul aici, veți vedea că pe tot parcursul zilei prețul nostru de import este de 500 de euro (2.500 de lei).

Dacă ne uităm care este soldul, constatăm că până la ora scrierii articolului România a pierdut mai mult de jumătate de milion de euro în data de 3 ianuarie, adica a importat peste un GWh. Ce reprezintă aceasta sumă? Investiția într-o capacitate de 1 MW. Adica cu banii platiti pe import timp de trei luni, am fi construit o centrală nouă pe gaz de 100 MW. 

Să ne uităm și la mixul electro-energetic. Apostolii ecologismului vor face crize: cărbunele și gazul au produs peste 35% din total, la care adăugăm și nuclearul cu 18% și aflăm că ne-am bazat doar pe 53% energie securitară. Dacă nu aveam apă pentru Hidroelectrica, ce a produs 28% eram la pământ! Regenerabilele au fost 13% – fără hidro, 41% cu hidro. Restul este import.

Datele pentru ultimii doi ani sunt mai jos pentru a putea face diferența.

Iar ultima fotografie este cum arată mixul electro-energetic.

Distribuie acest articol

27 COMENTARII

  1. Si totusi articolele pe aceasta tema nu sunt inutile. Ma refer la faptul ca EU a avut curajul, sincer sa spun nu credeam ca ar fi posibil, sa introduca energia nucleara si gaze naturale la categoria „regenerabile” de tranzitie. Meritul e al lui Micron, pe care l-am criticat in multe rinduri, dar care se pare ca s-a trezit, mai ales in perspectiva alegerilor viitoare, Nu si-ar permite sa intre in campania electorala cu preturi imense la energie.
    Desigur, verzii nemti fac spume la gura, emit codoi si flatulente la nesfirsit.
    Dar e o sansa pt Romania, ar putea folosi banii aia de rezilienta pt gaze si nucleare.

        • Intradevar amuzant, ditamai inginerul roman cu brevete (si mare fost cercetator la Siemens) cade in plasa vanatorilor de clickuri de pe paginile Telekom si msn ;) Consumatorii casnici care isi schimba furnizorul in perioada acestei crize energetice se confrunta cu un tarif mediu in jur de 43 centi /KWh… pentru protocol insa, inaintea crizei pretul in retail era in jur de 30 centi pe KWh (vanatorii de clickuri de la Telekom au mai adaugat un „zero” in titlul articolului – greseli de tipar se intampla si la case mai mari, nu?;)

          In Berlin de exemplu, cel mai mare furnizor local (Wattenfall) ofera un tarif de 35 centi /KWh, pentru un consum de 5.000 KWh/an, factura lunara fiind in jur de 143,5 euro. In fine, am verificat -Aici tarifele si in Hamburg, München, Stuttgart, Köln, Essen, Frankfurt, iar media noilor oferte este asemanatoare.

          P.S. ca fapt divers, in primele 7 zile ale anului, Germania a fost un exportator net de energie electrica – vezi -Aici. In concluzie, producatorii germani nu se confrunta cu deficite in capacitati de generare, cauza principala a cresterii tarifelor fiind explozia preturilor la combustibili fosili (carbune si gaz) aparuta pe marginea dezechilibrelor cauzate de criza sanitara. Mai jos cateva referinte… se asteapta insa o corectie a preturilor pe parcursul acestui an.

          https://tradingeconomics.com/commodity/coal

          https://tradingeconomics.com/commodity/eu-natural-gas

  2. Interesant.

    Sunt insa si mai interesat de un articol pe tema OUG care modifica regimul prosumatorilor. Mi se pare (dar astept confirmarea sau infirmarea) ca aduce o schimbare uriasa de paradigma.

  3. Conform mixului stam bine, import 4% !!! si nici la hidrocarburi nu este intratat de dramatic pe cat pare, cat la % din ele sunt petrol si gaz de import si cat din productie proprie ? restul este autohton.
    Daca am reusi sa extragem si gazul din Marea Neagra si termina nuclearul de la Cernavoda chiar nu ne-ar mai dura capul, poate n-am inteles totul.

  4. Cei ce conduc statul roman, nu au pe masa situatia exacta a necesarului industriei energetice si nu poseda cunostintele necesare propriilor evaluari din acest sector. Evident ca nu se face nimic, nu ai cu cine…Trebuieste reevaluat modul in care factorii de decizie ajung in varf, daca sunt cei mai competenti pe care ii poate da natiunea romana. Practic nu mai putem sustine acest sector fara aportul valoric a fiecarui ce ajunge la conducerea sectorului energetic. Cu politrucii nu mai rezistam, in nici un domeniu national. Statul roman este praf!

    • Poate nu ați înțeles că ăștia care conduc statul n-au nicio treabă cu ce se întîmplă în viața reală și că stau acolo ca să-și umple punga. Îi doare fix în cur că samsarii și restul ”energeticienilor” își fac de cap și jupoaie lumea de bani cum vor, cu prețuri, taxe, contoare inteligente, comisioane, etc. Fac asta pentru că pot și au oamenii lor plantați unde trebuie și pentru că au reușit să-i spele pe creier pe toți idioții cu mantrele ”piața liberă, liberalizare, investitorii străini, e criză, piața se reglează singură, așa e în capitalism”, șcl. Nu e așa în capitalism, sectoarele strategice trebuie menținute sub controlul statului, altfel, dacă-i lași de capul lor entrepreneurii, investitorii strategici și tot felul de țepari cu nume grele și companii faimoase în spatele lor, te lasă în chiloți și îți dau foc la plapumă exact în mijlocul iernii pe motiv de ciuma roșie, vin rușii, coronavirus, mecanismul pieții, contracte futures, bursa e sensibilă și reacționează fiindcă a fost cutremur în Kiribati, plus încă o sută de motive care arată că nu ei ci măgarii ăilalți sînt de vină că facturile tale încep să semene cu cele de la Alro. Nimeni nu zice nimic, pulimea rabdă și plătește, păi ar fi chiar imoral să le lași bani pe mînă idioților atîta timp cît nimeni nu-ți dă un cap în gură!

  5. Care e marea descoperire?
    Ce nu se stia in Romania? Ca grupurile termoenergetice sunt depasite ca virsta?
    Ca nu s-au facut noi investitii in grupuri energetice? Da, da, stiu, un grup mixt gaze- abur cu turbina in contrapresiune la CET vest (cine a cumparat-o ar trebui pus la popreala pentru timpenia asta tehnica) si centrala noua Veolia de la Ploiesti.
    Ca nu s-au facut reparatii in retelele de transport? Ca s-au luat transformatoare vechi, s-au revoprsit si s-au vindut ca noi?
    Ca grupul 1 de la Cernavoda va implini 25 de ani? Si ca in mod normal, intr-o tara normala la virsta asta se opreste in reparatie capitala?
    Romania are noroc ca are industrie pina la genunchiul broastei si ca marele consum e dat de populatie.
    Nu stiti ca de ani de zile este o mare problema in Romania sa se atinga productia de 10.000 Mw? Ca s-au bagat bani in fofeze, care au un indice de productie sub 25%? Si asta e supersponsorizata?
    Asta e dezastru anuntat nu de ieri de azi, ci de peste 10 ani!!!
    Da, da, in statisticile alea timpite se sta bine cu peste 20.000 Mw instalati. Si atunci de ce se importa si peste 1500 de Mw ora???

      • mai exact importul e de 6,5% (=4021/62274*100), compensat cu 2,5% export;
        deci deficitul la consum de varf e de 6,5%, ca exportul e energie din regenerabile, care devine surplus doar in perioade de minim consum; previziunea sumbra e ca deficitul va creste curand din motive de reducere a capacitatilor existente peste care s-ar putea suprapune si conditii sau evenimente defavorabile (politici restrictive, seceta, sincope de aprovizionare, avarii); un deficit de 10% ar echivala cu imposibilitatea asigurarii energiei pentru cateva judete

      • chiar si cu conservarea capacitatilor existente, un deficit anual de 6,5%, care apare de fapt intr-o perioada mai scurta, poate sa insemne enorm; daca cei 6,5% se repartizeaza doar in 3luni de iarna, reprezinta de fapt un deficit de 6,5% x 12luni/3luni = 26% deficit in cele 3luni de iarna, ceea ce, in conditiile unei ierni dificile si a unei conjucturi europene similare, inseamna debransarea unui sfert de tara;

  6. Articole f. pertinente si f bine documentate. Totusi as vrea si niste articole pe tema cauzelor cresterii consumului. Se pune presiune pe SE si prin cresterea consumului ‘nesimțit’ in domeniul casnic- in bucatarie, in curte si gradina, totul electric: mixere, storcatoare, ferastraie, taierea firelor da par din nas si urechi etc, etc, etc, totul electric. Salata de vinete e mai buna daca e facta manual, cu lingura de lemn ! Ca stat, as incuraja la maxim gospodariile off-grid.

    • Povesti cu domeniul casnic, fata de necesarul de curent pt servere si stocarea datelor si sa nu uitam ca se doreste si electrificarea traficului de masini, pana si noi vom fi la un moment „electrificati” intr-un fel sau altul, eficientizarea nu are limite.

  7. Este dezamagitor sa vezi cum decidenti presupus maturi nu realizeaza ca, temporar, pe termen mediu singura energie realmente verde care poate acoperi cu succes tot consumul este cea nucleara. Cu singurul mare caveat: trebuie sa o faci ca la carte, nu in stil sovietic. Nu e inca sigur ca lumea actuala va suporta masurile luate cu atata usurinta in pandemie si e si mai putin probabil ca o va face daca ajungem la o grava penurie energetica. Se va ajunge la solutii politice radicale, si de aici pana la dezastru intr-o lume plina ochi de arme atomice mai e doar un pas. Imaginati-va un 1938 in care o buna parte din actori au silozurile pline de focoase.

    • „singura energie realmente verde care poate acoperi cu succes tot consumul este cea nucleara”
      _____
      Ei, sa vedeti ce repede v-ati schimba opinea daca Nuclearelectrica ar privatiza un pachet de actiuni in jur de 60%-75% sa zicem ;)

      • prietene FLorix, ai dreptate, daca te referi numai la productia de energie electrica din combustibilul nuclear.
        Vestea proasta este ce, din pacate centrala nucleara este doar o mica veriga din „ciclul nuclear, adica:
        explorare minereu uraniu/minereu zirconiu/titan/productie de apa grea (by the way, la Halinga a functionat o centrala pe carbune 45 de ani pt. fabricare D2O)- prelucrare la combustibil nuclear-functionare 30 de ani a CNE-extragere plutoniu din uraniul „ars” ca sa inchidem ciclul si inchiderea site-ului pt 100 de ani ca din nou s ainchidem ciclul.
        Dupa toate astea, parca, parca as avea „second thoughts” despre cit de „curata”este energia nucleara !?….la cita motorina consum ca sa mut muntii din loc pt. uraniu si alte metale necesare, mai bine cosntruiesc o centrala pe ciclu combinat…si poluez mai putin… toate „chestiile marunte” astea sunt bine cunoscute la CE, dar, restul e politica…a Frantei care vrea excluderea din Taxonomie (pt ca ei au 80% nuclear) si a Germaniei (care vrea includerea), ca sa vinda ei gaze restului Europei prin Nord Stream.
        Dáia, CE a decis ca gazele si nuclearele sunt „curate”…compromis politic…norocul e ca noi avem si gaze si nuclear, iar ghinionul este ca suntem asa de prosti…

        • Romania are intradevar o centrala nucleara (dar depasita), resurse de gaz natural precum si un potential excelent de energie regenerabila (hidro, fotovoltaic, eolian onshore si offshore, biomasa). Sistemul energetic insa (dominat de monopolul de stat) se confrunta cu incapacitatea de valorificare a resurselor, respectiv cu atragerea investitiilor in domeniu.

          Referitor la introducerea tranzitorie a gazelor naturale si a energiei nucleare in taxamonomia UE, dracul sta in detalii. Spre exemplu, emisiile pe intregul ciclu sunt limitate la 100g CO2e/kWh, finantarea trebuie sa fie asigurata, proiectele sa fie bazate pe tehnologii de ultima generatie (lista se actualizeaza din 10 in 10 ani) in cazul energiei nuke trebuie a fie aprobate de European Nuclear Safety Regulators Group, sa nu blocheze valorificarea potentialului de energie regenerabila de avengura (cum ar fi potentialul eolian offshore la Marea Neagra) si alte mici detalii. https://www.euractiv.com/wp-content/uploads/sites/2/2022/01/draft-CDA-31-12-2021.pdf

  8. D-le Pacuraru,
    va rog ca in articole viitoare sa incercati sa-mi raspundeti la urmatoarele probleme:
    1. De ce s-au oprit investitiile in eoliene? Ca de cinci ani , nimic.
    2.De ce aceste eoliene nu se incearca sa se amplaseze pe locurile inalte din toata tara (dealuri, hai si munti) unde cred ca perioada de vint si viteza lui e mult mai mare decit la cimpie. Cu modificarile acestea climatice va disparea si crivatul.
    3.De ce se amplaseaza solarele pe terenuri foarte bune agricole. Va dau ex. parcul de linga Marghita amplasat pe un teren plan si o zona foarte buna agricola? Tot vorbim de desertificarea din Oltenia, oare amplasarea acolo pe acele terenuri-care se zice ca nu mai sint folosite pentru agricultura- nu ar ajuta si la oprirea fenomenului?
    4.Vin masinile de transport electrice-mari,mici-se gindeste cineva cum se vor asigura conditiile de alimentare (Productie, retele inalta si medie tensiune, joasa tensiune) De ce nu vorbeste nimeni? Dl Chisalita (cred ca face parte din fam.chisalita din care am avut profesori la facultate la cluj-toata stima pentru dinsii ! Ce vremuri!!) a spus clar:electrice, dar unde e curentul? 2-3 hidrocentrale, cernavoda si pe urma ce mai ”pica” (in sensul ce mai poate fi)
    5.De ce acest STAT roman nu intelege nimic din lumea aceasta si nici macar legile fizicii. Toti vorbesc ca babele la poarta casei. In numele statului macar atit sa-si propuna sa instaleze min.200-300 MW din bani de la buget. Macar eoliene si voltaic ca dureaza mai putin.
    Cam multe intrebari, dar pe rind, Cu mult respect,
    PS. Tot vad anuntul sa contribuim pt sustinerea site-ului, dar prin conturi bancare e tare scum, minim 20 lei pentru a trimite o suma mica. Faceti sistemul prin sms sa trimitem, cum mai exista-sms cu …..2Euro, cu…. 4 Euro s.a.m.d.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărții „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro