joi, noiembrie 30, 2023

Mai repede cu gazele din Marea Neagră! Dar și cu construcția de centrale noi

Săptămâna trecută am fost invitat de Constantin Rudnițchi, la Profit TV, să analizăm dacă este oportună depunerea ofertei, de către Romgaz, în vederea preluării participației Exxon din asocierea cu OMV (50% – 50%) pentru extracția gazelor din perimetrul Neptun Deep. În lipsa altor ofertanți potenți în a susține extracția gazelor, proiectul Neptun Deep probabil rămânea blocat.

Plecarea Exxon (după Chevron) este un semnal care trebuie să ne pună pe gânduri. Știm că guvenarea anapoda de până în 2019 și parlamentarii majoritari din legislatura trecută ai PSD-ului a adus la disperare conducerile companiilor care au investit în prospectare în Marea Neagră. Dar dacă la o masă verde s-a negociat plecarea americanilor și venirea rușilor?

Să ne uităm (încă o dată) la strategia rusească din ultimii ani, în care Kremlinul face tot posibilul să slăbească statele de la periferia zonei sale de influență și statele de la granița  acesteia (vă recomand analiza lui Silviu Nate), amorsarea și mai apoi înghețarea de conflicte în proximitatea zonelor bogate energetic sau traseelor energetice alternative gazului rusesc precum și intrarea în acționariatul companiilor energetice din regiune (despre care am scris aici). Mai adăugăm și scandalurile de spionaj (în favoarea Rusiei) din Bulgaria și Italia soldate cu tensiuni diplomatice care ne fac să ne gândim la cei care ne-au condus (accesati linkul) sau care ne conduc (altă analiză aici).

Concluzia este: România trebuie să preia controlul asupra extracției potențiale a gazelor din Marea Neagră. Dar poate? Nu avem o legislație corespunzătoare! De mulți ani sunt așteptate noi legi, ca alternativă la legile ticăloase scoase de PSD acum câțiva ani. Legea resurselor offshore (cu o eventuală scădere semnificativă a redevențelor și accizelor resurselor din off shore), legea energiei electrice și legea gazelor naturale sunt așteptate. Dar fără o Strategie Energetică (pe care o așteptăm de 12 ani) tot nimic nu se poate face! Am scris (aici și aici) că dacă aceasta nu va fi aliniată la Strategia Națională de Apărare, care pune energia în locul cuvenit, aceasta nu va trece de Parlament. Citez dintr-o analiză scrisă acum câteva luni: “câțiva politruci din aparatul guvernamental și din companiile naționale care fac parte din infrastructura energetică critică de producție, depozitare și transport (…) încă nu dețin dicționarul explicativ al multor termeni ce apar în SNAp”.

Ar putea fi un lucru bun că OMV-ul este partener. Nici Romgaz-ul, nici OMV-ul nu dețin tehnologia de extracție off shore la mare adâncime, dar nu cred că investiția în prospectare ar rămâne suspendată și afacerea ar putea funcționa pe principiile corporatismului profesionist din OMV și nu pe cele (nesănătoase și bazate pe hoție) din companiile statului român. Dacă Romgazul va fi condus de oameni care înțeleg legăturile OMV cu Gazpromul și conjuncura regională, atunci nici interesele Moscovei nu pot fi îndeplinite. Mulți se îndoiesc de putința Romgaz de a ține în spate o astfel de investiție, gândindu-se la eșecul centralei pe gaz (deci o tehnologie mult mai simplă) de la Iernut, care trebuia să fie pusă în funcțiune și despre care nici Transelectrica (conform raportului depus la BVB) nu crede că va fi pusă în funcțiune până în 2025.

Nu e totul ca să extragem aceste gaze! Estimarea este că peste 10 miliarde de metri cubi se vor extrage anual. Dar astăzi nu avem infrastructura necesară transportului acestora prin Doblogea și peste (sau pe sub) Dunăre pentru ca acestea să poată fi utilizate. Este adevăt că Transgazul are în construcție o conductă cu capacitatea de 6 miliarde de metri cubi anual, dar nu este suficient. Putem să ne întrebăm unde vor ajunge celelalte 4 miliarde mc / an? Nu cumva în fostele conducte rusești care transportau gazul rusesc prin Ucraina către Bulgaria, ce traversează Dobrogea și care trec la câțiva kilometri de litoralul românesc? Să devină România exportator regional de gaze naturale?

Necesitatea acestor gaze rezultă și din închiderea capacităților de producție de energie electrică pe cărbune. Zilele acestea suntem anunțați că până la sfârșitul anului sistemul energetic național va pierde 645 MW capacități de producție prin închiderea a două grupuri de la Ișalnița și Turceni. Înlocuirea lor cu grupuri noi pe gaz cu capacitate totala de 1300 MW este o gogoriță, știind că o investiție de o asemenea anvergură durează minim 3 ani. Problema este că din 2026 (dacă nu chiar înainte) Complexul Energetic Oltenia va rămâne cu 660 MW din cei 3570 (dacă nu cumva până atunci va intra in faliment). Complexul Energetic Hunedoara este în insolvență, Mintia nu are cărbune și nu îndeplinește condițiile de mediu iar Paroșeniul nu poate produce mai mult de 150 MW, creând o pierdere de aproape 1000 MW.

Ce facem cu gazul din Marea Neagră până la urmă? În câțiva ani vom avea lipsă peste 4000 de MW din cărbune și este posibil ca să nu mai existe avizele și licențele de la ANRE, ISCIR și Mediu pentru încă 1000 de MW pe gaz dacă nu se vor face investiții și retehnologizări serioase. Nu s-a demarat nici o procedură și știm că actuala legislație (găunoasă) permite ca deabia după minim 3 ani să se pună în funcțiune o investiție nouă, fără a mai ne reaminti întârzierea de la noua centrală de la Iernut-ul Romgazului.

Reamintesc decidenților că în 2026 Grupul 1 de la Cernavoda va intra în reparații capitale și retehnologizare. Adică pentru aproximativ 2 ani vom fi fără alți 720 MW. Din 2027 (dacă nu mai devreme) ne paște dezastrul! În planurile Transelectrica nu se vor construi rețele noi de interconectare cu vecinii, pentru a importa atâta cantitate de energie care să suplinească pierderile de capacități.

Putem trage două concluzii:

  • ne așteaptă un colaps al sistemului energetic național prin lipsa posibilității de generare (sau măcar de import) de energie electrică deoarece energia regenerabilă (la mare modă) nu poate suplini lipsa energiei securitare
  • cele 80 de miliarde potențiale de la Uniunea Europeană nu vor putea fi absorbite deoarece nu putem face nimic cu ele din cauza faptului că nu vom avea atâta energie pentru a implementa proiectele propuse

Închei cu trei întrebări ce nu le doresc a fi retorice: Cine va răspunde (și cu câți ani) în cazul în care Strategia Națională de Apărare nu va fi pusă în aplicare? Cine va răspunde (și cu câți ani) pentru faptul ca Romania cu are o Strategie Energetică? Cine va răspunde (și cu câți ani) dacă proiectul Neptun Deep va consuma bani și nu va ajunge nici un metru cub de gaz la mal?

Distribuie acest articol

21 COMENTARII

  1. „Dar dacă la o masă verde s-a negociat plecarea americanilor și venirea rușilor”
    intreaba autorul articolului.
    Dar daca nu ar mai scrie aberatii? Daca in loc de masa verde, ne-ar preocupa energia verde?
    Ar fi pacat sa ne preocupe, ar disparea conspiratiile de doi bani si nu ar mai fi amuzant.

    • Daca in loc de masa verde, ne-ar preocupa energia verde?
      Da, sa zicem ca ne preocupa.. si ce facem dupa ce ne preAocupam? Pauza, sau „ne” ridem, ca sa nu plingem.

      Autorul spune clar, daca ai stii sa citesti „energia regenerabilă (la mare modă) nu poate suplini lipsa energiei securitare” si are perfecta dreptate!

    • Pe mine m-ar fi interesat concret CINE sunt cei care au participat la acea ” masa verde ” si cat de puternici sunt ei de au renuntat americanii in favoarea rusilor.

      Altfel ma duc cu gandul la singura solutie,logic accesibila, ca vorbim ca sa mai bagam putin in seama Rusia,ca tot e la moda ( evil empire n’est ce pas ? in comparatie cu toti ceilalti care ne vor numai binele )

      Asta cu atat mai mult cu cat apoi urmeaza o analiza care scoate in evidenta impotenta conducatorilor Romaniei din ultimii 31 de ani, lipsa lor de patriotism si complicitatile aferente dovedite nu numai in domeniul energetic ci si in alte domenii !

  2. De acord cu analiza. Problema nediscutată este capacitatea Romgaz de a duce la capat un proiect major de investiții. Avem un exemplu de proiect mai simplu care a avut termen de realizare in anul 2019 iar in prezent este in repaus: centrala electrica pe gaze naturale de la Iernut.

    • Companiile de stat sunt politizate (si deficitare). In vestul continentului (si oriunde in lumea libera), investitii de genul celei de la Iernut sunt finantate de capital privat, nicidecum din bugetul statului (guvernantii nu sunt alesi sa faca ei business pe banii contribuabililor). Privatizarea companiilor de stat este iminenta, spre ex prin listarea unor pachete majoritare de actiuni.

  3. „România trebuie să preia controlul… Dar poate? Nu avem o legislație corespunzătoare!”. Ar fi minunat daca singura problema ar fi legislatia. Intrebarea e daca mai exista competentele necesare in Romania, nu mai vorbim de tehnologie (care stim deja ca nu exista)…

    • Exista multi români competenți, doar ca nu in posturile care sunt ocupate de „partizani”. Ce-ar fi sa se faca o selectie „pe bune”, cu deplina transparență? Sa vedeti cum ar iesi la suprafata CV-uri relevante!

      • Aveti dreptate, din pacate cei competenti nu sunt politruci si nu intra in troaca lor.
        Competent sunt si eu cu 25 de ani de termoenergetica la privat, dar nu am nicio sansa in fata unui lipitor de afise (a se vedea ala de la USR+ care a vandut telefoane).
        Asa ca ciuciu competente pentru intelegerea partii trhnice a proiectele, nu mai vorbesc de derularea contractelor.

      • De acord, sunt multi romani competenti, dar marea majoritate lucreaza in strainatate. Problema e ca in cercetare sau proiecte majore de infrastructura e nevoie nu doar de indivizi competenti, ci de echipe. Iar echipele se construiesc in ani de zile. Ori noi niciodata nu am avut echipe de cercetare omogene (chiar si „inainte”, erau cativa competenti si restul pe pile, acum ce sa mai vorbim).

  4. ” Închei cu trei întrebări ce nu le doresc a fi retorice: Cine va răspunde (și cu câți ani) în cazul în care Strategia Națională de Apărare nu va fi pusă în aplicare? Cine va răspunde (și cu câți ani) pentru faptul ca Romania cu are o Strategie Energetică? Cine va răspunde (și cu câți ani) dacă proiectul Neptun Deep va consuma bani și nu va ajunge nici un metru cub de gaz la mal? ”

    Bineinteles ca nu va raspunde nimeni pentru ca ” avantajul ” unei democratii ,de tip bananier precum cea romaneasca,este ca disipeaza,dilueaza raspunderea individuala transferand-o unei mase informe de decidenti.

    In cazul in care,printr-o minune, s-ar gasi niste indivizi responsabili acestia ar trebui condamnati la moarte pentru SUBMINAREA ECONOMIEI NATIONALE asa cum a fost condamnat Ceausescu ( ma rog nu se prea compara faptele astora cu faptele aluia pentru ca macar ala a lasat o industrie pe care au putut sa o distruga astia )

    Dar stati,am uitat ca pedeapsa cu moartea nu se mai aplica in Romania.
    Poate vor lua cativa ani ,cu suspendare desigur !

  5. INTREBARE! poate sa-mi spuna si mie un energetician de ce nuse trec centralele pe carbune, macar in parte pe gaze? Dupa mine, doar parte de producere a aburului ar trebui refacuta! Asa e sau…

    • Peter – In principiu un cazan de abur este special proiectat pentru combustibilul pe care-l arde – Deci – un cazan de abur proiectat sa fie alimentat cu carbuni nu asigura un randament energetic acceptabil cand este trecut pe gaze naturale – mai multe – Cazanele de abur de la CET Oltenia Mintia sau paroseni sunt VECHI ! aproape de casare …. Deci ?
      Solutia urgenta este sa se construiasca doua tipuri de centrale : Clasice , pe combustibili gaze naturale si CENTRALE DE INTERVENTIE URGENTA (la caderea vantului sau venirea intunericului) pentru inlocuirea surselor de energie verde – dotate cu TURBINE de GAZE – cu sau fara cogenerare. Asta – tinand cont ca grupurile 3 si 4 de la Cernavoda nu pot intra in functiune in mai putin de 10 ani de acum !

  6. 1- Romania nu produce mega cazane pe gaz pentru centrale electrice. Deci trebuie cumpărate din străinătate. Pe euro. Adică alt împrumut de stat pe lîngă cele cotidiene.
    2- Nimeni nu ține cazane de acest tip in depozite. Plătești azi ( să zicem) și marfa vine peste 1,5 – 2 ani. Demontată că e enorma.
    3- Odată primit cazanul ( cazanele) , trebuie să îl montezi. Corect. Trebuie verificat montajul , încercat și certificat. Un alt an minim.
    4- 1.400 MW pe gaz metan necesita doua miliarde de metri cubi de gaz pe an. De unde din moment ce extracția la Marea Neagră e doar pe hârtie ?
    5- alea doua miliarde de metri cubi trebuie aduși pină la cazan/ cazane. Nu exista nici o conductă pentru așa ceva. Nici măcar pe planșetă.
    Cumulat , toate aceste puncte enumerate necesita minim 5 ani de investii serioase incepind de azi. Cu prețul echivalent a miliarde de euro.
    Nici o șansă că nu există voință . ( banii se găsesc că dacă anual faci noi datorii de 15 – 22 miliarde euro , înseamnă că unica problema e de priorități. )

    • Domnule, timpurile s-au schimbat in paralel cu evolutia tehnologiilor. Astazi, dezvoltarea (la cheie) a centralelor pe gaz cu o capacitate medie (20- 100 MW) dureaza in jur de 1 an (inclusiv comisionarea). https://www.siemens-energy.com/global/en/offerings/power-generation/power-plants/combined-heat-and-power.html

      P.S. in vestul Europei si pretutindeni in lumea libera, asemenea investitii sunt finantate de capital privat. Guvernantii sa isi vada de treaba lor, e.g. colectarea eficienta a taxelor, administrarea eficienta a bugetului, transparenta, politici fiscale coerente, stimularea si atragerea investitiilor, servicii publice de calitate, etc (nu cred ca i-a votat cineva sa faca ei pe dezvoltatorii si pe oamenii de afaceri).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărții „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro