Avem datele bugetare la șapte luni, iar acestea indică o îmbunătățire susținută față de anul 2025. Deficitul a scăzut de la 76,4 miliarde de lei (3,99% din PIB în 2025) la 48,1 miliarde de lei (2,34% din PIB în 2026). Nu îmi propun o analiză exhaustivă a veniturilor și cheltuielilor publice — există deja numeroase analize în acest sens și vor mai urma și altele. Vreau să mă refer la o singură categorie de cheltuieli: dobânzile la datoria publică. Acestea au crescut vertiginos, de la 31,7 miliarde de lei în primele șapte luni din 2025 (1,67% din PIB-ul anual) la 40,1 miliarde de lei în perioada similară din acest an (2% din PIB-ul anual).
Am scris în repetate rânduri pe tema deficitului bugetar. Pur și simplu, nu putem trăi la nesfârșit pe bani împrumutați. Sigur, este neplăcut să conștientizăm că o parte din bunăstarea de astăzi este doar rodul „generozității” pe banii altora a celor care au condus destinele țării. Acest lucru s-a întâmplat mai cu seamă după pandemie, un eveniment care ne-a împins, la rândul său, spre deficite foarte mari. Însă atunci exista măcar o justificare: s-a aparat standardul de viață și s-a accelerat refacerea post-pandemie a economiei. În schimb, în 2024 nu a existat nicio justificare, nimic, zero absolut. Deficitul de 9,3% din PIB a fost înregistrat într-un an fără crize majore sau cheltuieli excepționale. Dacă măcar ar fi generat o creștere economică robustă, tot ar fi fost ceva. Dar nu. PIB-ul real a crescut cu abia 0,9%, mult mai lent decât în alte țări din regiune, care nu au înregistrat nici pe departe deficite (bugetar și de cont curent) de amploarea celor din România. Banii topiți au umplut cutii de pantofi și au finanțat investiții în borduri sau, poate, în școli din localități unde nu mai sunt suficienți copii. Un dezastru total.
Am insistat asupra acestor aspecte deoarece mulți se miră astăzi de faptul că datoria publică continuă să crească, deși a trecut un an de când strângem cureaua. Or, aici intervine o aritmetică simplă: când datoria publică se acumulează constant, povara plăților pentru dobânzi devine și mai grea. În 2021, datoria publică era puțin sub 49% din PIB; în 2023, imediat după pandemie, urcase doar marginal, la 49,3%. Explozia s-a produs în 2024, când a atins 54,8% din PIB, iar în 2025 a ajuns la 59,3% din PIB. Scăderea deficitului s-a produs abia după instalarea guvernului Bolojan, iar această reducere a fost, inevitabil, de mici proporții. Este extrem de ușor să crești cheltuielile bugetare — ba chiar poți fi aplaudat pentru asta —, dar este teribil de greu să le reduci o dată ce s-au consolidat.
Afundarea într-un deficit structural de proporții are un mare neajuns: o dată pornit la vale, acest bulgăre de zăpadă se oprește greu, iar riscul de a se transforma în avalanșă crește exponențial. Sunt în continuare de părere că soluția adoptată de autoritățile române și acceptată de Comisia Europeana a fost cea judicioasă: corectarea deficitului pe o perioadă de 7 ani, pentru a limita efectele negative ale austerității bugetare, fără ca povara finanțării să devină insuportabilă.
Din această perspectivă, rezultatele din primele 12 luni sunt onorabile, așa cum am arătat la început. Aș vrea însă să subliniez că plățile de dobânzi au crescut cu peste 26% față de anul anterior, iar acest avans poate continua. Din cauza incertitudinilor politice și a faptului că deficitul structural este departe de a fi sub control, România plătește cele mai mari rate ale dobânzilor din întreaga Uniune Europeană, depășind uneori nivelurile plătite de țări cu rating „nerecomandat investițiilor” (junk). Creditele vechi ajunse la scadență sunt înlocuite cu altele mai scumpe, atât din cauza evoluțiilor globale (era dobânzilor foarte scăzute a trecut), cât și a nivelului redus de încredere în autoritățile române, pe fondul deficitelor gemene. În plus, deprecierea leului din ultimele luni mărește povara datoriei în valută, care depășește jumătate din total.
Această imagine nu este deloc încurajatoare. Totuși, există un detaliu prea puțin luat în discuție la noi: evoluția deficitului primar (definit ca deficitul bugetar total minus plățile de dobânzi). Pentru a reduce povara datoriei publice, primul pas obligatoriu este trecerea de la deficit la excedent primar — adică deficitul total să devină mai mic decât plățile de dobânzi. Aici, progresul este remarcabil: de la un deficit primar de 2,66% din PIB în primele 7 luni din 2025, am ajuns la doar 0,34% din PIB în acest an. Încă înregistrăm un deficit primar, ceea ce înseamnă că datoria va continua să crească ca pondere în PIB, însă tendința este extrem de încurajatoare. Mai ales că performanța a fost realizată doar printr-o gestiune mai strictă a cheltuielilor publice, fără suportul unor legi dedicate, și printr-o îmbunătățire, deocamdată marginală, a colectării veniturilor.
Cu toate acestea, povara dobânzilor la datoria publică nu va înceta să crească, chiar și în scenariul menținerii unui rating de țară „recomandat investițiilor”. Nu există alternativă la trecerea către un excedent primar în bugetul de stat. Cei care își imaginează că un viitor guvern va putea da drumul la robinetul bunăstării prin simple decizii politice, imediat după instalare, nu înțeleg realitatea economică în care ne aflăm.
Vin dividendele! „Vine vremea…, vine vama să-mi măsoare porția de har”. Fără etică nu se poate construi nimic. Ba, se va dărâma și ceea ce li se pare unora că ar fi construcții, când de fapt sunt hoții. Se termină PNRR, plătit de Europa – Europa aia care plătea ca să fie înjurată de tot felul de analfabeți economici care plesneau de iubire față de România, în lipsă de altă meserie. De fapt, se vor termina mai multe, câci nimeni nu e nebun să arunce bani într-o gaură neagră. Nu ar trebui să ne întristăm la perspectiva în care societatea românească va da piept cu realitatea. Dimpotrivă, ar trebui să ne bucurăm. Sper ca românii să nu se refugieze în naționalism, întorcând spatele realității. Și care e realitatea, dacă nu aceea ca atunci când faci trei pâini să nu cauți să mănânci mai multe? România, țara dezechilibrelor de toate felurile. Atâta se putu, da. Deocamdată.
„Afundarea într-un deficit structural de proporții are un mare neajuns: o dată pornit la vale, acest bulgăre de zăpadă se oprește greu, iar riscul de a se transforma în avalanșă crește exponențial. ”
Și n-ar trebui să crească dobânda de referință?
Și n-ar trebui să se deprecieze moneda națională?
Stati sa vedeti ce-o sa urmeze, daca vine PSD la guvernare.
S-au auzit -deja- voci care cer lichidarea aurului de la Londra, ca sa scapam de datorii si sa le pastram -LOR- salarii, pensii, prime speciale.
Vedem ce zice si S&P….
De altfel, excelent, ca de obei. Felicitari!
E simplu….daca se renunta la pensii speciale , banii din aceste cheltuieli acopera aproape integral dobsnda platita de stat la datoria publica. Vi se pare normal ca gen Pahontu sa aiba o pensie de 7000 euro pe luna.? Poate trai excelent si cu jumate din pensie.
Corect ar fi ca nici un pensionar să nu primească de la stat mai mult decât un om care munceşte, chiar dacă omul munceşte pe salariul minim…
Tot respectul pentru dl Eugen Radulescu, este printre puținii ce spun lucrurilor pe nume.
Guvernările 2023-2025 au fost CRIMINALE. De ce nu se sesizează brava Justiție română?
România produce puțin( pib nominal mic) și consumă mult( pib la paritatea puterii de cumpărare mare). De aici nenorocirea cu deficitul bugetar, deficitul de cont curent și deficitul balanței comerciale. Trebuie URGENT o recalibrare bugetară, altfel ajungem cu datoria publică la niveluri extrem de periculoase.
Numai că nu se vad forțe politice responsabile care să facă această ajustare. Bolojan a încercat, dar a fost eliminat. Nu văd cine i-ar putea continua politica lui economică.
Suntem în multiple crize externe. Dar cea mai periculoasă criză este Criza Internă! Nu știm să ne administrăm singuri. De ce? Fiindcă Statul român și instituțiile sale a devenit un STAT MAFIOT.
Bolojan a încercat, dar a fost eliminat. Nu văd cine i-ar putea continua politica lui economică.
Ce a-ncercat to’ar’su’ Bolojan? Sa mai intai elimine risipa?
Cum ar fi procedat oricare persoana posesoare de cativa neuroni activi?
… si pt care ar fi fost limpede ca nu poate umple o galeata sparta
si ca trebuie mai intai s-o peticeasca / repare.
Nope, to’ar’su’ Bolojan a majorat taxe si impozite
calcand pe aceleasi greble pe care mai calcasera si alti (re)(v/f)o’misti
poate ca nu-i ajungeau banii pt asta: https://www.fcbihor.ro/despre_noi/club
sau pentru asta:
https://liga2.prosport.ro/seria-1/contractul-pentru-constructia-unui-nou-stadion-la-oradea-a-fost-semnat-la-cni-19398450
sau pentru to’ar’su umil poc sa-i arunce-n „u” cluj
sau pentru sinisterul „apararii” sa-i arunce-n „steaua”
…
@Ronald _ „Nope, to’ar’su’ Bolojan…”
Nu știam că sunteți tovarăși. În fine…
Permiteți-mi vă rog să vă amintesc cum au decurs lucrurile.
PSD – al cărui șef, ajuns prim-ministru, a spus că-l doare în organul genital de deficitul bugetar – a sabotat din plin orice strădanie de consolidare bugetară, după dezastrul pe care l-a înfăptuit în economia României.
Când a fost vorba despre echilibrarea Bugetului în 3 (trei) etape…(1) Creșterea veniturilor bugetare, (2) Reducerea cheltuielilor bugetare, (3) Restructurarea activelor ineficiente, PSD a agreat și semnat.
PSD a fost de acord cu etapa (1) Creșterea veniturilor bugetare, dar când s-a ajuns la etapa (2) Reducerea cheltuielilor bugetare și au fost deranjați sinecuriștii PSD, au demis guvernul din care făceau parte.
cititi un text foarte bun : https://www.contributors.ro/anatomia-falimentului-spiritual/
cind ai o forta economica uriasa (doar o singura companie americana sau japoneza produce mai mult decit romania) deficitul este calculat/te „indatorezi” deliberat. asadar, un contabil de „banca nationala” are leafa mai mare decit green span (in vremurile lui bune), un militian/jude jongleaza cu zecile de mii de euro lunar ca un fapt banal/normal (i am ciuruit). in acelasi timp scobitorile vin din china iar piinea din aluatul congelat (griul a fost al tau, l ai vindut c un leu si l primesti inapoi (prelucrat) cu trei). smeckermasterii/baietii de baieti/cirnatestii/gratarestii sint focusati / business oriented /antreprenori de stat / monopoluri protejate / mufati la bugetul statului (in fact al lor, ei sint statul mosit de interesii nationali/analfabeti cu doctorat/generali si comisari / hoti de buzunare / lacomi/informatori/capitalisti de cumetrie). sa curga banii si sa moara dujmanii invidiosi ca am valoare, vila cu piscina si limuzina.
Că s-a redus din deficit trebuie analizat atent.
Eu vad ca sunt cheltuieli mari cu aparatul bugetar suprastufos cu salarii si celelalte cheltuieli bugetare de functionare a statului.
Rostogolirea datoriei publice nu e solutia.
Trebuie inceput urgent cu reforma adm.teritoriala fara sa ne temen ca mai apar 800.000 bugetari in șomaj.
Au trait prea boiereste, e vremea sa nearga la cules sparanghel!
Putem sa sustinem 2000 de comune cu 1500 de oameni fiecare si 30 de salariati la primarie?
Fără numar!
Asta e Romania acum: multi bani, munca putina sau deloc si sa clamam digitalizarea ca sa ne bafam in seama!
Daca nu se face acest lucru Frâna Grindeanu, Vasileasca, Simion, Ciucă, Ciolacu &co vor face varza România!
Bravo Dl Radulescu!
Foarte bine scris! Vrem sa bifam la UE ca facem si dregem, dar la firul ierbii suntem zero. Vrem digitalizare dar pe uktimul loc la populatie care stie sa lucreze pe calculator, sa detina tel. mobile f.bune. Nici Directia de Securitate Cibernetica nu face doi bani daca hackerii ataca tel.mobile si computere. ANRE papa imense salarii, degeaba, daca nu a impus stocarea energiei si un control mai strict al furnizorilor care ne trec kilowati din pix pe facturi.prin asa zise le regularizari. Ca firmele de adm blocuri nu fac decat contabilitate pt listele lunare si in rest ioc si nu le verifica nimeni f.serios, audit pt ele nu exista….Si exemple avem cu sutele…..Romania are un stat esuat, mafiot si depasit in toate, care nu isi ajuta cetatenii decat la luat taxe si impozite…
@Alexia: Teribilă, corectă și prea elegantă adresare. 👏👍💔☝
Imperiul Roman s-a prabusit dupa ce dobanzile la datoria publica au depasit costurile pentru aparare, nu este asa? La fel si Imperiul Spaniol.
In acest an in Romania dobanzile la datoria publica + imprumuturile anuale suplimentare necesare pentru a tine tara in viata sunt cu mult, dar cu foarte mult, mai mari decat costurile cu apararea.
Cat o mai poate tine tara pe aceasta traiectorie?
”Cat o mai poate tine tara pe aceasta traiectorie?”
În esență, cât vrea Bruxelles-ul.
România nu e de capul ei, guvernarea de la București e cea pe care Germania o consideră convenabilă. Recenta vizită a lui Merkel exact asta demonstrează, că la butoane sunt ”ai noștri”.
Abia după înlocuirea lui Putin vor avea loc niște schimbări majore în toată Europa. Iar după ce se vor schimba semnificativ lucrurile la Berlin și la Bruxelles, vor începe să se schimbe și la București. Până atunci e doar joc de glezne: ”hai să ne prefacem că facem ceva.”
Atata timp cat tortionarii regimului comunist, inca primesc pensii speciale, iar urmasii lor sunt bine mersi, in angrenajele statului roman, vom lancezi in mediocritate, impostura si inapoiere generalizata.
@Blade: Extrem adevărul exprimat de dvs. 👏👍☝
Dl Eugen Radulescu este printre cei mai competenți economiști din țara asta și știe să și explice foarte simplu și clar lucruri complexe, astfel încât orice român ar putea să le înțeleagă. Din păcate românii sunt ca maimuțele acelea 🙈🙉🙊 din vechiul simbol japonez, care însă în ziua de azi, în mod ironic, înseamnă ignoranța totală.
Tot mai sper la o replica din partea domnului Rădulescu privitor la risipa de bani făcută de BNR pe fructe de mare si vile de vacanta. Sau la complicitatea BNR in dezastrele bugetare făcute de guvernele Nicu si Marcel.
Nu, nu este vorba de un atac la persoana, este vorba de o cerere de asumare a transparentei si responsabilizații din partea unei instituții vitale a statului roman.
Când ne facem purtător de drapel al unei instituții nu putem ignora criticile aduse ei, se impune s-o apăram. Tăcerea înseamnă validarea acestor critici.