Excelent, desăvârșit cunoscător al comunismului și nu doar sub forma în care s-a întrupat el în Europa (dovadă fiind excepționala trilogie O istorie mondială a comunismului), Thierry Wolton se dovedește și un fin observator, un cercetător tenace și un analist asiduu al lumii, așa cum se prezintă ea după 1989. Nu, după căderea comunismului nu au urmat doar lapte și miere. S-au manifestat și continuă să se manifeste masiv revizioniștii, cei care vor să ne convingă că ar mai trebui să îi fie dată o șansă comunismului (strategiilor lor Thierry Wolton le-a consacrat o carte), democrația se dovedește a fi foarte adesea în pericol, dizolvarea Uniunii Sovietice la sfârșitul anului 1991 a adus cu sine numai un moment de pauză, iar acum conducătorii de la Moscova vor să refacă cu orice preț Imperiul. SUA nu mai este un garant al democrației, mai ales după revenirea la putere a administrației Trump, China se manifestă ca o nouă și tot mai îngrijorătoare putere, relațiile dintre America, Rusia și China au o cu totul altă configurație decât pe vremuri, fapt vizibil și în conduita pe care cele trei țări au adoptat-o în condițiile războiului din Ucraina. S-au constituit neo-imperii în comparație cu care Uniunea Europeană nu acționează decât ca un proto-imperiu. Populația aparent mai liberă și căreia internetul îi dă noi tot mai mari posibilități de comunicare, este, de fapt, tot mai supravegheată, mai controlată și, în același timp, tot mai însingurată. Telefonul mobil a devenit cel mai bun prieten al omului, poate chiar singurul, dovedindu-se a fi în același timp o puternică sursă de însingurare. Prezentul are tot mai complicate raporturi cu trecutul, acesta este supus unor continue rescrieri, ordinele de rescriere nu vin doar de la Moscova, așa cum se întâmpla pe vremuri, ci și din interiorul și intimitatea Biroului Oval. Avem de-a face cu o Poliție a Gândirii, cu un Minister al Adevărului, cu trei neo-imperii, aflate în război perpetuu unul cu altul și care vor să își reîmpartă lumea. Ignoranța este putere, dublul gândit a redevenit o certitudine, libertatea este sclavie și războiul, pace. Impresia lui Thierry Wolton este că distopia lui George Orwell 1984, apărută în 1948, este din ce în ce mai actuală. Și că trăim într-o lume din ce în ce mai orweliană.
În cartea Lumea noastră orweliană, apărută în 2026, la editura bucureșteană Humanitas, în traducerea lui Martin Zemleacov, Wolton își verifică și detaliază impresiile. Care devin convingeri. Cercetătorul continuă demersul început odată cu volumul Întoarcerea vremurilor barbare, despre care am scris cu o ocazie anterioară. O face categoric, ferm, cu dorința de a ne pune pe toți pe gînduri, cu speranța că încă mai putem să nu devenim toți victimele unui nou Big Brother. Așa cum a fost Winston Smith, eroul din romanul lui Orwell.
Noua carte a lui Wolton are un Incipit, șase capitole și un Explicit. Cele șase capitole poartă titluri precum Imperiu, Război, Putere, Supraveghere, Conformare, Subjugare. În primul este vorba despre cele trei neo-imperii. Rusia care vrea să își extindă controlul asupra vecinilor acționează conform unei logici imperiale clare. Moscova, Putin își extind influența nu doar în Europa, ci și în alte zone ale Globului. Garantează existența dictaturilor militare din Africa sub pretextul că ar dori să protejeze națiunile sărace. Se bazează pe stimularea și reactivarea sentimentelor anti-occidentale. Politica America First a lui Trump aparține și ea unei logici și mentalități neo-imperiale. China dorește o nouă ordine mondială pe care o prezintă ca fiind favorabilă țărilor în curs de dezvoltare. Armata Chinei aproape că a ajuns să egaleze forța Armatei americane. În tot acest timp, Uniunea Europeană, crede Wolton, apare ca un tărâm al păcii sau ca o pradă râvnită de cele trei neo-imperii.
În capitolul Război ni se reamintește faptul că invadarea Ucrainei în februarie 2022 a fost echivalentul unei declarații de război pe care Rusia a adresată-o lumii occidentale. Și pentru Statele Unite din era Trump granițele sunt socotite a fi fluctuante. Un mit care i-a permis Americii să își dilateze limitele și nu doar pe cele teritoriale. China nu a uitat nici ea de Taiwan. În lumea de astăzi sunt și alte feluri de războaie, cele comerciale în primul rând, excelent analizate de Thierry Wolton. Comerțul a devenit motiv de război. Șantajul, corupția, furtul de date sunt folosite pentru destabilizarea societăților deschise. Trăim o epocă în care violențele politică, economică și tehnologică iau locul ofensivei directe.
Lupta pentru putere, pentru obținerea și păstrarea ei a dobândit la rându-i noi aspecte. Sistemele de siguranță ale democrației, ale statului de drept se dovedesc a fi și ele din ce în ce mai fragile. Avem de-a face cu o uniformizare a puterii care crește controlul exercitat asupra populației. Putin este la fel de puternic precum fost odinioară Stalin, dictatura lui fiind chiar mai subtilă ca o consecință a accesului la tehnologii ce întăresc controlul social. China a păstrat un mod de funcționare comunist.Și China, și Rusia au un mod de guvernare centralizat și autoritar. Revoluția conservatoare americană, cu lozinca Make America Great Again se bazează pe populism, naționalism și despotism.
Suntem tot mai supravegheați, comunitatea internauților fiind silită să devină din ce în ce mai docilă. Computerul a devenit instrument de cunoaștere, dar și al supravegherii și al controlului. Internautului nu i-a mai rămas decât să se lase condus. Cetățeanul digital a devenit materia primă a supravegherii în masă. Situația extremă se înregistrează în China unde populația trăiește sub regimul unui intranet izolat de rețeaua mondială. Utilizatorii știu că există cuvinte și teme interzise.
Ne conformăm, devenim victime ale internetului. Suntem mimetici, ne pierdem din personalitate, vulnerabilitățile noastre psihologice sunt în creștere. Suntem servii rețelelor sociale. Digitalul ne privește, dar ne și subjugă. Cam tot la fel cum o făcea Big Brother din romanul lui Orwell. Republica Populară Chineză reproduce aproape tot din universul totalitar descris în roman. Trecutul este rescris și instrumentalizat, wokismul contribuie mult la asta. La fel ca și cancel culture și gândirea politic corectă.
Sunt doar câteva dintre ideile din argumentația lui Thierry Wolton. Toate ne îndeamnă la reflecție.
Thierry Wolton- LUMEA NOASTRĂ ORWELLIANĂ; Traducere din franceză de Martin Zemleacov; Editura Humanitas, București, 2026
