„Măi, turcule!”, „Unde te grăbești? Dau turcii?”, „Nu înțelegi, ești turc?” sunt doar cîteva dintre expresiile discriminatorii despre turci pe care le-au auzit și au crescut multe generații de români. Nici eu nu sunt o excepție. Excepția constă doar în faptul că eu mă aflu printre turci deja de mai mulți ani. În toată această perioadă am avut ocazia să cunosc multă lume bună, să analizez și să studiez localnicii, comportamentul, modul de a comunica a acestora cu cei din jur. Cu toții cunoaștem că imaginea turcilor nu este una foarte bună mai ales în țările din Balcani sau celelalte țări europene. Niciodată nu mi-am propus să scriu un articol despre imaginea turcilor în lume, dar există 2 motive personale care m-au determinat să o fac. La fel ca și unii dintre dumneavoastră, m-am întrebat de multe ori de ce turcii sau națiunea turcă nu se bucură de o imagine foarte bună în lume? Care sunt motivele care stau la baza creării unei astfel de imagini?
Cititorii Contributors au putut observa că al doilea nume de familie al meu este străin și aparține soțului meu, care este cetățean al Turciei. Înainte de a mă căsători, am fost întrebată de către una dintre vecinele noastre, care era o persoană foarte religioasă și care mergea la biserică cu regularitate (a decedat acum cîțiva ani): „Da’ ce a fost în capul tău cînd ai luat această decizie?” Înțelegînd răspunsul meu doar observînd expresia feței mele și amintindu-și poate că este o persoană credincioasă a continuat în felul următor discuția: „Ei lasă, că la urma urmei este om și el, e un muritor ca şi noi toți!” Nu știu de ce dar nu mi-am dorit să intru în polemică și am dat doar afirmativ din cap.
Al doilea motiv personal care m-a făcut să scriu acest articol se datorează publicării cărții mele „Străină în țara semilunei”, care conține 18 istorii de viață adevărate ale femeilor din Republica Moldova care au ajuns în Turcia și locuiesc în această țară. Din discuțiile cu femeile intervievate am putut deduce că turcii nu au avut și nici acum nu au o imagine bună în țările din Europa de Sud – Est. Nu neapărat intervievatele mele, ci familiile, prietenii sau cunoscuții lor mai cred că turcii sunt niște barbari, teroriști, persoane agresive etc., de aceea multe dintre ele au trebuit chiar să ascundă de familiile lor că se vor căsători cu cetățeni ai Turciei sau vor pleca pur și simplu în Turcia. În spatele acestor prejudecăți, stereotipuri arhetipale se află o groază de factori de ordin istoric, religios, psihologic și identitar. Pentru a putea înțelege starea de lucruri actuală și vorbele discriminatorii despre turci trebuie să mergem înapoi cu cîteva secole.
În 1071 cînd au ajuns turcii selgiucizi în Anatolia, europenii pentru prima dată i-au perceput pe turci ca pe niște inamici. Sentimentul negativ împotriva turcilor a început o dată cu cruciadele feudalilor apuseni care „s-au împiedicat” de turci (geografic aceștia aflîndu-se în calea lor) în expedițiile lor militare de cucerire și colonizare a regiunilor din Orientul Apropiat.
În 1453, când Mahomed Cuceritorul a cucerit Constantinopolul după un asediu care a durat 1 lună, 3 săptămâni și 2 zile, imaginea „Turcului Groaznic” a prins contur, dar și faimă în Europa. De-a lungul timpului, teama pe care turcii au provocat-o europenilor a dus și la apariția în secret a admirației printre europeni față de turci. O dată cu sosirea Imperiului Otoman în Europa, imaginea otomanilor, dar și a islamului în general a avut de suferit enorm. Cucerirea Constantinopolului de către turci i-a făcut pe europeni să caute răspunsul la întrebarea „Cine sunt turcii?”. În acea perioadă apar primele descrieri ale turcilor, care aveau să devină niște clișee de care turcii nu au putut scăpa pînă acum. La acea vreme turcii erau numiți barbari, murdari, cruzi, corupți, aroganți, jefuitori, războinici, cotropitori etc. După Primul Război Mondial țările din occident s-au grăbit să adauge și cuvîntul „genocid” la imaginea deja negativă a turcilor.
Cînd Soliman Magnificul a preluat controlul asupra insulelor din Marea Egee, cu excepția insulei Creta, anexând Belgradul în Balcani și ajungînd pînă la porțile Vienei, anxietatea
și frica printre europeni a crescut și mai mult. Amenințarea cuceririi statelor românești, cînd Principatele au fost la un pas de a fi transformate în provincii otomane era văzută ca o pedeapsă a divinității pentru păcatele creștinilor. Expedițiile militare ale otomanilor în Europa au dus la conturarea unei imagini de cotropitor și barbar, pentru că în cele mai multe surse istoriografice astfel sunt descriși otomanii. Cei aproximativ 500 de ani de relații cu Imperiul Otoman a Țărilor Române a influențat atît populația, cît și limba română în care există aproximativ 2700 cuvinte de origine turcă.
Secole la rînd țările din Occident au avut o părere mai puțin pozitivă despre turci, pentru că de-a lungul istoriei, turcii s-au aflat în calea occidentalilor în încercarea acestora de a-și atinge scopurile lor politice, comerciale, culturale și religioase. Turcii au controlat comerțul maritim mondial și porturi importante și au controlat o regiune strategică importantă din Orientul Mijlociu etc. Din acest motiv, turcii au fost supranumiți „barbari” sau „pedeapsa lui Dumnezeu”. În memoria colectivă a popoarelor europene, dar și a bisericii creștine otomanii au fost la un moment dat în istorie „inamicul comun al Europei” de care le era frică tuturor. Nu putem exclude faptul că descrierile otomanilor din notele de călătorie ale vesticilor nu erau decît o formă de alteritate necesară pentru conturarea naționalismului european de mai tîrziu.
În cărțile de istorie sau literatură română este aproape imposibil să găsești o descriere pozitivă a Imperiului Otoman. Operele lui Eminescu, Alecsandri sau Sadoveanu descriu sultanii otomani ca fiind mîndri, orgolioși, barbari, necruțători etc. Dar nu ar trebui să uităm că primul contact dintre români și otomani a avut loc în condiții de război, în care o parte era agresorul și cealaltă parte era victima.
Scriitorul francez Voltaire în secolul XVIII, în lucrarea sa „Turcii, musulmanii și alții” a descris turcii prin expresii mai moderate, care erau în contrast cu criticile dure din Evul Mediu la adresa otomanilor. „Turcii sunt liberi și independenți. Nu există nicio diferență de clasă între ei. Ei sunt diferiți numai datorită atribuțiilor lor în stat. Au un caracter dur și sunt încăpățânați, dar sunt blânzi și răbdători. Au moștenit ferocitatea de la sciți și indulgența din Grecia și Asia. Sînt foarte mîndri”, dar tot Voltaire spune: „Pentru că sunt cotropitori și ignoranți, privesc cu dispreț toate națiunile”.
În mai multe surse în limba turcă este menționat că în timpul Primului Război Mondial, Marea Britanie folosisese gaze otrăvitoare împotriva turcilor în bătălia de la Gallipoli, iar cînd i s-a spus că aceasta ar fi o crimă împotriva umanității, Churchill a răspuns scurt: „Turcii nu sunt ființe umane…”
În perioada de după cel de al Doilea Război Mondial, plecarea în Germania a primei generații de gastarbaiteri turci (majoritatea fără studii superioare) au accentuat imaginea unui popor conservator și religios. În 1974 cînd a avut loc operațiunea militară a Turciei pe insula Cipru, etichetele de „barbari, invadatori” au revenit în atenția opiniei publice internaționale. În 1991 într-un interviu acordat pentru BBC, artistul turc cu renume mondial Barış Manço a spus următorul lucru: „Pentru estici, suntem occidentali, pentru occidentali, suntem estici”.
La începutul anilor 2000 lumea a început să cunoască Turcia dintr-o altă perspectivă, prin intermediul serialelor turcești, care s-a dovedit a fi un instrument de soft power foarte eficient în cazul Turciei. Datorită serialelor turcești, străinii, mai ales cei din balcani au dezvoltat o pasiune aparte pentru limba turcă, mîncărurile și tradițiile turcești. Din 2013 încoace însă, mai bine zis după protestele Gezi, Turcia a pierdut mult la capitolul imagine, creionîndu-se mai degrabă o imagine a unei țări cu sistem tot mai autoritar și conservator. La momentul actual Turcia este văzută drept o țară unde decalajul dintre săraci și bogați a crescut foarte mult, unde reformele din sistemul de educație nu sunt agreate nici de propria populație. Promovarea unui regim naționalist conservator nu este poate agreat în țările europene, dar sunt multe țări, în special de pe continentul african unde Turcia se bucură de un capital de imagine de neegalat. Din proprie experiență pot spune că Istanbulul pentru studenții din țările africane sau asiatice este un fel de Paris sau Londra a studenților turci sau a celor din Europa de Sud-Est. Țările latino-americane, țările asiatice și africane au o simpatie aparte pentru Turcia.
Discursurile islamofobe și rasiste care vizează poporul turc sunt răspândite în întreaga lume, bineînțeles și cu ajutorul mass-media. Este adevărat, au existat eforturi de redresare a imaginii a turcilor și cînd se părea că le-a reușit cîtuși de puțin, factorul politic a fost cel care a anulat toate eforturile depuse. Turcii știu că nu sunt iubiți în străinătate (cu precădere pe continentul european), de aceea de multe ori răspunsul lor este următorul: „Dacă ei nu ne iubesc, nici noi nu îi iubim”, iar această stare de lucruri contribuie într-un fel la amplificarea sentimentului naționalist deja foarte accentuat în Turcia.
Pentru a vă face să înțelegeți mai bine imaginea negativă pe care o au turcii chiar și astăzi, vă prezint mai jos cîteva expresii, vorbe folosite la adresa turcilor în diferite limbi de către diferite națiuni.
Italiană: „Mamă, vin turcii!” O vorbă italiană care îi prezintă pe turci ca fiind înfricoșători.
Sîrbă: „Egoist ca un turc”
Rusă: „Dacă un turc nu este prost, acela nu este turc”
„Turc” – În rusă, cuvântul „turc” poate fi folosit pentru a descrie o persoană ignorantă.
Greacă: „Cel mai bun turc este un turc mort”. Folosirea acestei expresii a fost interzisă în 2008.
„De mînie a devenit turc” – O expresie greacă rasistă folosită pentru a descrie pe cineva care devine extrem de furios.
Franceză: „Un adevărat turc” – O expresie franceză rasistă folosită pentru a descrie oamenii nepoliticoși și cruzi.
„Ca un turc!” – O expresie franceză rasistă care înseamnă preocupare nesăbuită pentru o persoană sau un lucru.
Armeană: „De ce te uiți așa, precum s-ar uita un turc la carnea de porc?”
„Casă turcească” – O expresie armeană rasistă folosită pentru a descrie un loc neîngrijit și murdar.
„Fă-te prieteni cu turcul, dar nu renunța la băț, el poate mușca în orice moment” – O frază folosită de armenii rasiști pentru armenii care se împrietenesc cu turcii.
„Ești turc?” cu sensul de „Ești prost?” o expresie armeană rasistă.
Arabă: „Nu-l primi în casă, pentru că e turc” O expresie arabă rasistă folosită atunci când acuzi pe cineva de furt.
Dar să nu credeți că doar despre turci există astfel de vorbe discriminatorii. Și turcii la rîndul lor folosesc expresii discriminatorii cînd se referă la vecinii lor. Dar, despre acest subiect voi scrie într-un alt articol.
Notă: Imperiul Otoman (1299 – 1922) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană. Din cauza caracterului multinațional al imperiului, unii istorici turci cînd se referă la Imperiul Otoman nu folosesc termenii – Turcia, Turci sau turcesc. Trebuie să facem distincția dintre otomani și turcii otomani. Majoritatea otomanilor nu erau turci, ci erau creștini convertiți la islam.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Buna Dimineata Stimata Doamna.
Am doua experiențe minunate cu turcii : prima, am lucrat la o companie Financiara in domeniul Asigurarilor cu acționari si conducere din cetatateni turci, remarcabili oameni ( Pacat ca au disparut din cauza acționarilor de la firma mama care avea sediul in Turcia). A II a experienta cu unul dintre copii care a evoluat foarte frumos de la grupa pregătitoare ( forma de Invatamant ) pana la terminarea gimnaziului. A auzit Toata Lumea de Scoala Aceea. In rest, au turcii suficiente uscături care se potrivesc proverbelor Dumneavoastra, aia care il Sustin pe Sultanul Erdogan.
Cred ca adunati mai multe imagini, pe care le folositi cum vreti. In interesul dvs.
Sa precizam lucrurile: si fata mea s-a maritat cu un musulman. Nu turc. Dar musulman. Si nu i-am reprosat nimic; nici acum nu-i reprosez ceva. Baiat bun!
Expresiile citate la inceputul articolului se refera la probleme de viata din Evul Mediu. Cand „dadeau”(atacau) turcii, nu aveai timp de gindire si filozofie; luai ce puteai si fugeai; cat mai repede; (se cunoaste obiceiul turcilor de a organiza expeditii de jaf; existau si o categorie (sociala/a armatei) speciala: akingii; cand nu aveau ce face si nu aveau avere, isi procurau un cal si arme si porneau la jaf in teritoriile limitrofe;).
Faptul ca nu pricepi („esti turc?”) se refera la realitatea ca ei nu invatau limbi straine; nu intelegeau nimic din ce li se spunea; aveau translatori greci.
Daca la inceputurile cuceririlor din Balcani turcii erau toleranti religiosi si aveau impozite mai mici decat ale nobililor(boierilor) crestini, din sec. XVII-XVIII lucrurile s-au schimbat.
In privinta armenilor, cititi, va rog, despre genocidul turcilor impotriva populatiei pasnice si va veti lamuri. Crima in masa, organizata sistematic pe tot cuprinsul imperiului.
Sa va spun un secret: nici arabii nu-i au la suflet pe turci. (Desi musulmani.)
Dar, evident, astea sunt fapte trecute. Dvs. pomeniti ecourile lor, si va mirati de ce au ramas asa in mintea popoarelor.
Intre timp, a venit si o republica, si un Kemal (Ataturk). Imaginea turcilor democrati, care s-au luptat la ei cu mentalitatile si traditiile medievale, a schimbat perceptia lumii despre turci. Turcii democrati, liberali si social-democrati, sunt cu totul altfel decat stramosii lor, razboinicii medievali. Ba mai mult, oamenii de afaceri turci sunt extrem de punctuali si seriosi.
Problema este ca anumite figuri politice din Turcia contemporana vor sa se intoarca la imaginea de razboinici cruzi, pusi pe jafuri… Si la refacerea imperiului; precum si la rolul de lider religios in lumea musulmana.
Domnia voastra, cu ce grupare sunteti?
Istoria e istorie, prezentul e prezent. Depinde ce parte a istoriei Turciei preferati. Eu prefer regimul „Ataturk”.
Bravo!
Mda, și noi românii trebuie să reactualizăm istoria turco-romana. Și să constatăm că Principatele Române au ales suzeranitatea Imperiului Otoman în locul suzeranității ” fraților creștini ” catolici…
Ca părere, istoria turco-romana a fost favorabilă românilor permițându-le să reziste în istorie. Turcii ne-au aparat deși au cedat unele teritorii ca Bucovina și Basarabia. Dar „asuprirea” turcească nu a fost violenta, a fost destul de toleranta, nu numai în România ci în tot imperiul (chiar și cu evreii…).
Azi, în condițiile creșterii agresivității în Est, uitându-ne după prieteni, parcă tot turcii sunt cei mai de încredere.
Și o întrebare nu prea retorică: oare de ce Rusia și Turcia au întors spatele Europei de Vest?
Simplu. Fostele imperii isi vad de sfera de influenta nu suporta contopirea.
Imperiile, în general, sunt de două tipuri, în funcție de cum se comportă cu zonele cucerite: civilizatoare sau cotropitoare. Majoritatea imperiilor sunt între cele două extreme. Cel mai apropiat de „civilizator ” a fost imperiul Habsburgic, cu reguli clare și birocrație eficientă. Cel mai apropiat de „cotropitor ” este imperiul Mongol, aici cred că putem spune că este chiar sinonim. Imperiul Otoman s-a situat foarte aproape de „cotropitor „. Judecând la rece, fără patimă, „turcii ” nu au lăsat nimic memorabil în urma lor. Toate națiunile aflate sub influența lor sunt în categoria țărilor înapoiate. Turcia(a mai recuperat ceva în ultimii ani, dar mental sunt tot în spate), Bulgaria, Siria, Egipt, Armenia, Albania etc. Chiar și Grecia simte încă din plin ocupația turcilor! Singura preocupare a imperiului a fost jefuirea teritoriilor aflate în stăpânire! De cealaltă parte, habsburgii au venit cu reguli clare, aplicate tuturor provinciilor. Au construit școli, biserici, drumuri etc. Au introdus un sistem de taxe valabil în tot imperiul. Norme, standarde, învățământ superior, muzică, artă, cultură. Un alt model civilizațional este cel britanic. Bazat tot pe reguli. Faceți comparație între fostele posesiuni britanice (SUA, Canada, Australia, Noua Zeelandă) și fostele posesiuni otomane enumerate mai sus. Parcă nu prea există termen de comparație!! Un alt exemplu de imperiu cotropitor este Rusia. Foarte apropiată de imperiul Otoman. Cu o contribuție ceva mai bogată în zona culturală, dar la fel de „crudă ” în administrarea provinciilor. Cu mențiunea că Rusia are două centre unde se adună „banii” , Moscova și Sankt Petersburg. Cred că acest model imperial a contribuit mult la „faima” turcilor. Dincolo de aspectele etnice sau discriminatorii.
@Mihăilă Iulian Adrian
Exista un singur model nu doua
Inainte sa civilizeze cuceritorul omoara, distruge si fura/colecteaza resursele teritoriului cucerit;
la origine agresorul poate sa fie mai civilizat decat victima …sau nu
In cazul mongolilor , turcilor , arabilor reciproca a fost cea valabila , s au civilizat (partial) dupa ce au cucerit.
Mongolii sunt cel mai bun exemplu , in mod neasteptat au adus atata noutate in administratie incat au fost considerati deschizatori de drumuri in multe domenii : bani de hartie , scoli primare
( documentate peste 20.000 ) , minister al agriculturii , alfabet unic, pasapoarte , agricultura hidroponica maritima, etc
http://www.en.wikipedia.org/wiki/Genghis_Khan_and_the_Making_of_the_Modern_World
Dezvoltarea s a facut cu resurse locale , nici un imperiu nu a adus bani din metropola catre colonie.
Civilizarea a aparut dupa consolidarea cuceririlor ; administratorii au fost mai buni sau mai prosti si asta a facut ca dezvoltarea sa fie inegala; religia a cantarit enorm in rezultatul final.
S au scris multe carti care au explicat de ce revolutia industriala a inceput in Olanda si nu in China , iar efectul a fost ca civilizatii milenare aflate in regres au fost updatate de civilizatii mult mai recente.
Violenta , cruzimea si genocidul a insotit pas cu pas civilizarea.
Mongolii si englezii se lupta pentru locul 1 privind numarul celor omorati
Comparatia intre imperiu otoman si cel britanic poate fi facuta , dar exista un decalaj istoric de care trebuie tinut seama ; englezii ca si austriecii de altfel, au crescut cand turcii se duceau implacabil in jos
Cea mai completa carte despre Turcia este Istoria imperiului otoman , o compilatie de autori , chiar si romani coordonata de acest orientalist francez
https://fr.wikipedia.org/wiki/Robert_Mantran
catre final exista un capitol despre arta si arhitectura din perioada otomana; autorul incearca sa explice de ce faptul ca turcii nu ar fi lasat mai nimic in urma lor ….e o legenda urbana
Au construit mult in lemn si asta a contat.
Turcia nu a recunoscut genocidul armean si asta e o mare rusine.
Pe de alta parte nici Churchill nu a recunoscut genocidul din Bengal in 1943 cand au confiscat rezervele de orez si au murit 3 milioane de oameni de foame
Nici criza cartofului din Irlanda nu e de trecut cu vederea , nici acum irlandezii nu au ajuns la numarul de locuitori ce l aveau acum aproape 200 de ani;
Asadar eu as zice ca exista un singur model de imperiu , si care e urat de tot.
gastarbaiteri … Gastarbeiter..
Ma asteptam la ceva experiente personale…
Tovarāsu’ dragā si tu esti un gästarbeiter. Nu te amāgi altfel. Un auslander acceptat. Poate doar urmasii tai sunt acceptati ca „nemti” dar numai dacā n-au accent ,cā tu ai, si numai dacā numele de familie are o formā germanā acceptabilā.
Cheap shot your posting buddy.
Turcia e extrem de iubita si respectata in Coreea de Sud din cauza calor 15000 soldati care au luptat alaturi de sud-coreeni.
O piesa celebra a lui Baris Manco, al carui nume apare si pe un feribot in Bosfor:
https://youtu.be/3eUowU7-jGA?si=k6exF4ZprInkHgqa
Eu vad lucrurile altfel: turcii sunt în felul lor speciali. Eu ii consider bravi. Am urmărit în câteva rânduri evoluțiile formației Turkish Stars și am constatat ca ceea ce fac piloții acestei formații e mai mult periculos decât greu. Asta e rar.
Altfel, eu ma bazez pe turci, ca sa zic asa, pe turcii de rand, în vacante fiindcă în Europa ei țin deschise saormeriile pana târziu în noapte in timp ce autohtonii se culca o data cu găinile. Nu mai vorbesc de taximetristi. Oamenii ăștia au toată simpatia mea și nu vad nici o legătura intre turcii de azi și, cu marea rezerva de rigoare, cei din zicala moldo-sadoveniana „mai bine tătar dușman decât turc prieten”.
Mda… Cu cat stau mai departe de România cu atât mai bine. La fel si cu rusii. Aceste douā natiuni au dus partea asta de lume la sārācie, au tinut-o intr-o baie de sânge, doar pentru cā se cred exceptionali. Exceptionalismul rus, turc, britanic, francez au dus la toate catastrofele pe care le cunoastem. Ultimii care mai trebuie sā se civilizeze sunt rusii.
2700 Cuvinte de origine turcă in limba romana ??? Limba turca este vechea limba latina de rasarit turcizata islamizata de acolo asemanarile, in acest articol se vede lupta impotriva necredinciosilor si motivatia nu rasiala si cea islamica in afara de ignorarea complecta a milioanelor de crestini romani Iranians armeni care representatives 95/100 din turci la cere se refers autoarea articolului in rest se baga tare istoria Islamic de cucerire ce sa vezi stereotipurile fata de turci vin tocmai de acolo, si faptul este urmatorul care nu poate fi ignorant si uitat, islamul se afla si acum in razboi fata de restul lumi, se indreapta spre autodistrugere va fi ultimul razboi ,,sfant” dus de islam impotriva restului lumi, apocalipsa islamica.
Mda, atunci când un popor te cucerește și intra-n tine „ca-n branza”, cum se spune, atunci acel popor este urat și denigrat de-a pururi. Mehmet Cuceritorul a fost un geniu militar ale cărui metode sunt și astăzi sursa de inspirație în teatre de operațiuni. Atunci când un popor controleaza toate rutele comerciale este rău, barbar, teribil, însă aici intervine diplomația și arta negocierii care lipsește total la unii europeni. Când balcanici vor avea infrastructura ca-n Turcia și spitale de lux ca-n Istanbul, atunci pot sa-i judece. Pana atunci, diplomația este cheia pentru ca avem nevoie de Turcia economic, militar și cultural.
Am vizitat de mai multe ori Turcia ca turist și am fost încântat de economia ei (mai dezvoltată decât credeam, datorită apartenenței NATO și investițiilor occidentale, dar și eforturilor localnicilor – România încă importă legume din Turcia, cu un deficit semnificativ al balanței comerciale), de frumusețea unor locuri și de mâncarea gustoasă.
Cunosc turci din Dobrogea, cu care am relații excelente, cunosc românce căsătorite și stabilite în Turcia, am cunoscut îndeaproape cetățeni turci din diferite regiuni și de diferite etnii. Turcia este o țară mare și nu peste tot este la fel, cum nici toți cetățenii ei nu sunt la fel.
Articolul acesta este unul sofistic. Nu despre turcii moderni vorbesc expresiile menționate, iar autoarea știe foarte bine acest lucru. Violența sălbatică a cuceritorilor turci a rămas în memoria universală, asemenea violenței generale din Evul Mediu. Iar despre istoria modernă, nici turcii din Turcia nu au o părere unanim pozitivă.
Mulți, din Turcia profundă, din Est, au rămas atașați fundamentalist de valorile și credințele anterioare lui Ataturk și refuză civilizația occidentală. Turcii din Vest sunt în parte susținători ai președintelui Erdogan și întoarcerii la valorile tradiționale, iar o altă mare parte îl consideră pe acesta prea autoritar și că se depărtează de principiile părintelui Turciei moderne, cele care au adus dezvoltare și prosperitate.
Pentru România Turcia este un partener strategic, aliat în NATO, vecin la Marea Neagră și unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali. Nu cunosc cu exactitate relațiile R. Moldova cu Turcia, dar a căuta disensiuni între turci și români astăzi, indiferent care au fost relațiile lui Ștefan cel Mare cu turcii, ori conflictele medievale, sau efectele dominației lor asupra Țărilor Române, este exagerat.
În curând, Turcia va fi între primele 10 puteri economice mondiale, depășind UK și Franța. Militar, este deja în primele 10 puteri mondiale. În caz de conflict cu Rusia, eu mizez mai mult pe Turcia decât pe Europa de Vest.
Bravo, ati zis de 3 ori “armenii rasiști” dar nicio pomeneala de ce au facut in 1915 si in alti ani. Ati evitat frumos cu “dupa primul război mondial tarile din occident…” f frumos. Bravo!
Se vede unde ati învățat si cu cine v ati înconjurat
@Aram _ „Bravo…”
Desigur, nu contează în mod special etnia, dar despre acest subiect probabil armenii știu mai bine și mai mult. Or, un gest de minimă reparație morală ar fi asumarea acțiunilor tragice din acel an de către urmașii autorilor.
Nu poate fi vorba de rasism, turcii nu sunt o „rasa”, cel mult o etnie destul de diversificata. Turcii nu sunt de mult un tot unitar genetic, nici pe departe. Expresiile respective exista in memoria colectiva pentru ca am avut o perioada in care turcii erau dusmanul, prin excelenta, intr-o istorie nici macar atat de indepartata. Cateva sute de ani sunt nimic, la scara istoriei.
Cat despre imaginea negativa a turcilor, cred ca e mai mult un complex de inferioritate. Au oricum o imagine mult mai buna decat rusii, care au luat caimacul ca sa zic asa pentru cateva decenii bune, cel putin, prin grava eroare comisa in Ucraina.
Stimata Dna Ilbasmis,
In primul rind, multumesc (personal) pentru acest articol interesant, de actualitate si, mai ales, pentru ca reflecta o viziune ”din cealalta parte”.
Ceea ce ati descris, este foarte adevarat, dar, m-as rezuma numai la inter-relationarea generala intre popoarele noastre- români si turci.
1. cred ca spun o realitate ca: cel putin in Balcani, cred (sa nu spun ca stiu ?!) ca românii si turcii (România si Turcia) au poate cea mai buna relatie intre ele comparativ cu celelalte state balcanice (Bulgaria ?!…Grecia ?!…Serbia !?…Macedonia !?…poate Bosnia-Herzegovina e diferita). Dovada este, cel putin ca cele mai mari relatii comerciale, investitii ale Turciei in zona, par a fi la noi, in RO.
Toate astea se intimpla, in ciuda secolelor de ba prietenie, ba infruntare, razboaie, etc.
2. cunosc multi turci (prin natura activitatii trecute), am lucrat in Turcia si, a sputea spune ca stiu Turcia (aceea ”adevarata”, nu Istanbulul), aceea de prin/dupa Podisul Anatoliei, unde, intr-o seara, m-am oprit intr-un sat sa cumpar 2 sticle de bere Efes, insotit de o interpreta turcoaica, si m-a izbit uitatura extrem de urita, aproape agresiva a unor turci de prin-prejur ?!…dar, asa se intimpla cam peste tot in lume si, nu m-am mirat..e valabil oriunde !
3. mai stiu ca multi turci nu sunt de acord cu directia in care merge Turcia acum, iar, din pacate, asta dauneaza si relatiilor noastre cu turcii
4. mai stiu ca toti prietenii mei turci se amuza copios cind le apun ca dupa sute de ani de certuri intre noi, ne-au furat o gramada de cuvinte gen cișmea, chiftea, cercevea, buluc, cearsaf, bairam, si multe multe altele, iar cind ne intilnim, mereu ma intreaba ce-am mai gasit ca ne-au mai furat ?!…si mai stiu ca aceeasi prieteni ma intreaba de ce nu le mai construim hidrocentrale (ex. Cine, Kilavuzlu, Orta-Sakaria, etc.) si rafinarii (cum e cea de la Kirikkale) si doar ne ducem la ei prin Antalyia…
5. mai stiu ca, intr-adevar sunt incapatinati si mindri: l-am batut pe unul la table prin Bazar (jucau 3 insi, m-am uitat putin la ei, iar unul din jucatori m-a intrebat daca stiu jocul !?…i-am spus ca nu prea ma pricep, dar, m-a invitat totusi sa joc o partida, l-am batut din 2 marțuri – am jucat la risc si mi-a iesit- iar apoi nu mai scapam de el sa-i acord neaparat revansa…si ca de unde vin de joc asa !? M-a salvat prietenul turc cu care eram…ne-am amuzat copios !…i-am spus ca sunt român, s-a luminat la fata si a fost fericit ca sunt conational cu Hagi !
6. mai stiu ca strabunica unui văr a fost turcoaica fugita din Cadrilaterul romanesc pe atunci, returnat Bulgariei…intreaga populatie turca din Cadrilater s-a refugiat in Romania !…n-au vrut sa ramina in Bulgaria !…iar asta spune multe !…ea s-a casatorit in Romania cu un oltean de-al nostru, si el fugit din Oltenia, dar de saracie !
7. mai stiu ca mincam placinte cu brinza românesti, la bunica mea, copill fiind , furate de turci de la noi pe care ei le-au botezat ”burek”…sau o fi invers !…le-am furat noi de la ei.
8. si mai stiu ca student fiind, ma duceam la mare vara la Mangalia si, intotdeuna ma duceam la un barbier turc, sa ma barbiereasca evident, imi placea de el ce-mi povestea cind ma barbierea si serbetul cu care ma trata, pe o lingurita intr-un pahar cu apa rece !…sau braga numai !…si astazi sunt prieten cu nepotul lui (absolvent de politehnica bucuresteana)
Cam asta e imaginea mea despre Turcia si, mi-as fi dorit foarte mult, la acea vreme, acum 10 ani, ca sa se intimple asta de mai jos:
https://www.dcnews.ro/incep-marile-proiecte-hidrocentrala-tarnita-si-cablul-submarin-catre-turcia_424519.html#google_vignette
Dom Dragostin, o mica poveste. Eram la Neptun cu familia, mama a fost detasata ca asistenta medicala.
Taica-miu se scufunda cu masca si labe (snorkels) si scotea inafara de guvizi, si stridii. Le-a dat unei turcoaice care a doua zi ni le-a adus gatite in orez. De neuitat cat de bune. Si acum cumpar din alea din Noua Zeelanda
Articol interesant!Dar-sa ma scuzati,domna Iilbasmis-uneori sunteti partinitoare!Am fost-turist- in Turcia,m-am simtit foarte bine si chiar am meditat:”de ce domnitorii nostri nu s-au putut intelege cu acesti oameni foarte cumsecade?”Dar luptele Occidentului contra otomanilor n-ar fi avut loc daca acestia nu ar fi invadat Europa!Si ati prezentat atat de superficial genocidul armean-primul genocid in lumea moderna-alungarea armenilor din 80% din teritoriul Armeniei istorice-nicio scuza,nicio reactie.Vedeti atitudinea Germaniei la aceeasi catastrofa!Si n-a fost destul-si in putinul teritoriu ramas nu au pace!Asistenta Azerbaijanului,prietenie la toarta si colaborare cu criminalul din Kremlin,teroare in Kurdistan,”islamizarea”Sfintei Sofii etc etc.Nicio reactie fata de prigoana tatarilor din Crimeea-sa nu deranjeze pe Putin!Si va mirati ca lumea e circumspecta fata de Turcia!
…poate ar fi trebuit sa incep cu Bre Violeta, ca sa fim in ton si atmosfera articolului…si pe undeva, spiritul românilor se regaseste in capodopera Take, Ianke si Kadir, o capodopera cu o usoara ironie umoristica, despre prietenie, etnii si culturi diferite precum si …dragoste intre oameni
”Secole la rînd țările din Occident au avut o părere mai puțin pozitivă despre turci, pentru că de-a lungul istoriei, turcii s-au aflat în calea occidentalilor în încercarea acestora de a-și atinge scopurile lor politice, comerciale, culturale și religioase.”
Așa este! Pașalâcul de Timișoara a fost înființat în mijlocul unei populații turcești, care trebuia apărată de expansionismul occidental. Pașalâcul de Oradea, la fel: milioane de turci locuiau pașnic la Oradea, se aflau acolo încă din preistorie și trebuiau apărați. Iar despre Pașalâcul de Buda nici nu mai trebuie discutat, e clar că occidentalii le încălcau drepturile turcilor, de asta a trebuit înființat 😀
Viena a fost și ea asediată de turcii ”discriminați”. Era singura metodă prin care turcii cei pașnici se puteau apăra de occidentalii hrăpăreți, corect?
„După Primul Război Mondial țările din occident s-au grăbit să adauge și cuvîntul „genocid” la imaginea deja negativă a turcilor.” E de inteles ca trebuiau sa se grabeasca mai lent ori ca graba strica treaba?… Ar fi interesant de aflat/lamurit/inteles si cum, la ultimele alegeri prezidentiale, Erdogan a avut un procent de alegatori mai mare in comunitatea turca din Germania decit a avut acasa. Asta ca sa dam turcitatii luate in focus nuante mai subtile de complexitate…
Uciderea în masă a armenilor (conceptul de genocid a apărut în 1944, dar da, despre așa ceva este vorba) a fost o realitate, nu e ceva ce le-a fost pusă în cârcă de occidentali.
Frumos scris Domna Stratan. Un pic cam simplist.
Ati uitat sa mentionati ca evreii exilati din Spania inchizitiei si ajunsi in imperiul Otoman au pus la punct sistemul de colectare a taxelor, ceea ce a dus la caderea Constantinopolului.
Deasemenea n-ati mentionat influxul de copii europeni ceruti ca tribut, pentru a sustine armata ca spahii; ieniceri. N-ti mentionat dealtfel toleranta religioasa din imperiu Otoman. Si altele…genocidul armenilor de exemplu.
Acum, dupa WW1 vine Ataturk si schimba macazul. Europenizare si recuperarea anumitor teritorii pierdute dupa primul razboi mondial.
Alta schimbare de macaz; Erdogan. Si as putea sa continui dar e un subiect extraordinar de complex.
Inteleg ca articolul Dvs e doar o trecere in revista a unor preconcepte.
Numai bine va doresc.
PS. Am vazut cu ochii mei un submarin american din WW2 donat Turciei prin 1975 dupa ce a intrat in NATO si scos din uz prin anii 2000, adus in Arkansas.
https://en.wikipedia.org/wiki/USS_Razorback
Turcii luau copii robi din toate tarile ocupate sau limitrofe, cu exceptia Romaniei si Ungariei.
Cel putin asa reiese din documentele vremii. Lasati filmele lui Nicolaescu sau stirile despre Vlad Tepes. Se pare ca erau subiective.
Seit 1955 wurden „Gastarbeiter” angeworben, um den Mangel an Arbeitskräften
in der westdeutschen Wirtschaft zu vermindern. Verträge mit Italien (1955),
Spanien und Griechenland (1960), der Türkei (1961), Portugal (1964) und
Jugoslawien (1968) regeln ihre Anwerbung und Vermittlung.
Poate erau şi nişte motive pentru a vorbi aşa desprre turci. De exemplu copiii creştini transformaţi în ieniceri după ce erau plătiţi ca tribut Porţii.
Din cealaltă direcţie nu amintiţi nici măcar un aspect pozitiv. Menţionez eu două.
Primul ca datare şi apariţie în literatura naostră este al lui N. Bălcescu. El aminteşte în Istoria românilor sub Mihai-vodă Viteazul de un turc din Bucureşti a cărui viaţă a fost scăpată de un muntean ce l-a îndemnat să fugă peste Dunăre pentru că urma măcelărirea tuturor turcilor a doua zi.
Al doilea, în memoriile sale, prizonier fiind, G. Topârceanu în Primul război mondial, descrie cum santinela lor, un turc, i-a apărat de bulgarii ce voiau să-i omoare pe românii înfometaţi ce furau cîte o oaie autohtonă ca să-şi astâmpere foamea.
Şi poate prezentarea ar fi fost mai echilibrată dacă aţi fi menţionat victimizarea turcilor ca popor de când Imperiul otoman a încetat să existe, atitudine ce este întreţinută la nivel de guvern şi în prezent. De ce oare crede turcul de rînd că toată lumea conspiră să facă rău Turciei? Poate Mustafa Kemal Atatürk a transformat mai mult Turcia decât oricare dintre vecinii sau/şi duşmanii ei. Oricum după Primul război mondial şi retragerea trupelor străine de pe teritoriul său, cine a mai atacat Turcia? Cu toate acestea Turcia a ocupat jumătate din Cipru, acţiune condamnată de ONU.
Stimate domn, stiti doar vag povestea ocupatiei turcesti in Ciprul de Nord. Cititi spre documentare:
https://en.wikipedia.org/wiki/Enosis
O alta meditatie despre turci (brevitate cauzata de lipsa de timp) : Am batut Turcia de la Cesme la Ararat si peste tot oamenii mi s-au parut foarte ospitalieri si prietenosi, indiferent de culoarea politica. Poate ca la fel e si in Romania, unde cineva poate fi PSDist dar poate fi o persoana normala, doar ca voteaza pentru un profit personal …
Mai e o chestie, nu stiu de unde se trage, dar turcii mi se pare ca isi fac treaba, oricit de umila ar fi ea, cu un oarece simt al raspunderii, care de multe ori lipseste la romani, care (macar unii) sint obisnuiti sa se fofileze si sa se faca ca muncesc …
Cred ca articolul descrie în special reacția europenilor și mai putin cauzele percepțiilor negative asupra turcilor: frecventarea pana târziu a sclaviei, practicarea jafului, fraticidul în familia sultanului, abandonarea interesului fără de știință (prin sec 17 a fost închis observatorul astronomic din Istanbul), etc. Cine a citit romanele lui Kadare, de exemplu Firida rusinii are o înfrângere destul de buna a cauzelor imaginii proaste a turcilor în Europa.
Nu, nu cred ca ii mai percepe cineva pe turcii de azi în felul asta, dar în trecut turcii au fost cum spuneți dvs.: straini, infrucosatori, cotropitori și totuși atat de apropiați de noi, in Balcani mai ales, am avut epoca Fanariota cand ne imbracam turceste, beam cafele si fumam nargilele. Vorbele au ramas poate de atunci, dar nu au nimic comun cu realitatea prezenta. Am intrat in alte sfere de influente, comunism, si turcii au ramas eternii dusmani din carti, cu care ne-am razboit timp de secole…. Daaaar, noi ne-am început bunăstarea capitalista cărând blugi de la turci și colectionand „surprize” de la gumele Turbo ale firmei Ulker din Turcia. Dacă întrebi oamenii înstăriți de astăzi cum au făcut primul milion de dolari, s-ar putea sa iti spuna ca aducand blugi turcești imediat după Revoluție, la inceput în 2 genți mari de rafie, cu autocarul. Raioanele de legume din aprozare și supermarketuri sun pline de legume turcești, despre care știm ca sunt pline de chimicale, dar care legume non-bio nu sunt?
La saormeriile și magazinele turcești sunt mereu cozi, unii își fac concediile de decenii la celebrele all-inclusive din Antalya, așa că nu cred ca avem acel dispreț de care vorbiți, mai ales ca ne cunoaștem din ce în ce mai bine. E greu sa îl disprețuiesc pe măcelarul turc care îmi da mereu carne de vita fragedă, cum nu găsești la romani.
Datorită diferențelor religioase și a Islamului, mulți băgând Turcia, Iran în aceeași oala a „arabilor” din ignoranta, arabi care sunt asociați și cu lucruri mai puțin placute, da, e o reticență mai degraba religioasa, dar doar o reticență. Dar eu cred ca România, asa cum e ea, este pe cale sa dezvolte relatii excelente cu vecinii ei balcanici: Bulgaria, Grecia și de ce nu, mai indepartata Turcie. Așadar, dincolo de anumite reticente reciproce și dincolo de anumite imperfectiuni de ambele părți, eu cred ca nu exista niciun impediment sa dezvoltam relatii tot mai bune. Ba mai mult, deși nu am fost niciodată în Turcia, dincolo de diferentele religioase și culturale, eu cred ca avem multe în comun, in felul in care vedem lumea, provocarile ei si probabil și la nivel genetic, dar conjunctura istorica, făcând parte din sfere de influenta diferite, aceste lucruri comune au fost negate și minimizate. Dar un sentiment ca, dincolo de diferentele evidente, avem parca ceva în comun l-am avut în Bulgaria, Grecia și chiar Italia și după cum mi-au spus turci veniți la noi, un astfel de sentiment îl au mulți din cei veniți în România.
După părerea mea (și mi-l iau ca aliat pe Rousseu), forța nu generează niciun drept. Ocuparea unui teritoriu prin forță nu creeză niciun drept pentru ocupant. Trecerea timpului nu schimbă nimic, un lucru nedrept nu devine drept învechindu-se. Turcii ocupă de sute de ani teritoriul pe care se află (unde profanează biserici în formă continuă și agravată) fără niciun drept. Ocupația lor a însemnat, peste tot, regres în civilizație; spre deosebire de alte puteri, turcii au fost mai înapoiați decât toți cei pe care i-au ocupat și și-au condamnat victimele la stagnare și subdezvoltare. În ziua de azi par să sufere de nostalgii otomaniste și să aibă reverii islamiste. Ce motive am putea avea ca să-i „iubim” pe turci? ca să iubim o pacoste istorică?
Si totusi, noi am scapat! Desi ne-au „cotropit”, bisericile, religia si „cultura” nu au fost skchimbate decat pentru o „scurta” perioadă, anume cea fanariota. Evident, influenta a fost mai mare, dar asa ne-am construit noi istoria, pe negare și minimizarea a tot ce nu ne place. Da, doar ca civilizația pe care au cotropit-o, bănuiesc ca va referiți la cea bizantina, avea si ea o componenta mai putin plăcută pe care de multe ori o băgăm sub preș, fie și pentru ca ne tragem din Imperiul Roman si vrem sa vedem asta drept o mare calitate, in ciuda a ce spunea Nicolae Iorga despre mandria asta ca ne tragem din romani. Dacă vedem doar gloria și măreția Imperiului Roman, ar trebui sa știm ca și ea s-a construit pe macelarirea si cotropirea altora, lucru valabil pentru toate civilizatiile acelor vremuri. Nu le iau apărarea turcilor, din contra, consider ca popoarele de la est, turcii, mongolii, au fost mai cotropitori, dar nu as da cu piatra, la câte războaie, uneori fratricide, au avut loc în Europa asa-zis civilizata. Totusi, Turcia este un exemplu de civilizatie pentru popoarele musulmane și noi ar trebui sa respectam asta.
Imi aduc aminte ca am citit niste articole ale domnului Andrei Plesu despre vremea cand era ministru de externe si avea diverse intalniri cu oficialii turci si totul decurgea foarte amiabil si agreabil mai ales cand intalnirile se desfasurau sau se terminau cu mese copioase!
Ciulama, taman, cismea, musaca, casap, rachiu, batal etc. Avem multe cuvinte turcesti. Sau arabe/persane preluate prin turca.
Si multe proverbe, zicatori, fabule etc. („Cum e turcu si pistolu”, „Ca coteiul turcului” etc.)
Pina si cafeaua e venita pe filiera turca.
Poate ar fi mai bine sa lasati naibii istoria si sa vorbiti de Turcia contemporana. (Si fara politica. Pentru ca la finele secolului XX, toata finanta mondiala vedea Istanbulul ca un nou centru financiar al Orientului si Balcanilor. Dar politica practicata… a distrus aceasta imagine. Si proiect. E o pierdere grea pentru Turcia, dar si-au facut-o cu mina lor. Si continua.)
bre nea mongolule,
cismea, musaca, cercevea, chiftea, musafir, burek, etc., etc. sunt influentele romanesti din limba turca, dupa anii si bataliile avute cind ”dadeau turcii”…
Nu numai din batalii am primit. Dar am avut epoca fanariota, când lumea buna umbla cu turban și salvari, fuma ciubuc și bea cafele.
Apoi ne-am orientat catre vest. Costumul de haine asa cum îl știm azi era ceva exotic și se numeau „straie nemtesti”, bunaoara.
Recomand cu căldură romanul Ciocoii Vechi și noi și alte opere din epoca aceea. Vor explica multe din întrebările și frustrările pe care le avem fata de noi, dar și fata de turci.
Foarte multe cuvintele pe care le-am moștenit de la turci sunt, la origine, cuvinte persane. Persana (farsi) a fost limba franca in toată Asia de vest (de la India pana in Liban si Anatolia) cel puțin pana la sfârșitul sec 18.
Ca si arabii, turci au împrumutat foarte mult din culturile persana si bizantina cărora civilizația otomana le era inferioara.
<> Chiar așa, o expresie arneană rasistă? Dar de genocidul armean ai auzit, Violeta Stratan İlbasmış? Adică, armenii au scos expresii rasiste după ce fuseseră uciși pe capete de turci? Păi, aveau tot dreptul ca supraviețuitorii să-i urască. Și ei, bieții, auzi, au inventat niște expresii rasiste!
Genocidul armean este un genocid comis între aprilie 1915 până în iulie 1916 sau chiar 1923, în care două treimi dintre armenii care trăiau pe teritoriul de astăzi al Turciei au pierit în urma deportărilor, foametei și masacrelor(d) de mare amploare.
Turcii nu cred ca pot fi „iubiti” de romani. Acceptati, facu afaceri cu ei acum, da, normal. Dar nu cred ca poate fi vreo apropiere reala intre romani si turcaleti. Turcii au reprezintat cel mai rau cotropitor al tarilor romane, si unul din motivele pentru care acestea nu s-au dezvoltat suficient in comapartie cu alte tari europene. Transilvania sau Cehia, care au fost mai mult sub ocupatie austriaca, sunt exemple in acest sens.
Turcii au asuprit si stors tarile romane vreme de 400 ani, si in niciun caz nu au avut un efect benefic. Miile de copii luati cu forta de la failii si transformati in ieniceri care apoi veneau sa cucereasca tarile de provenienta reprezinta ceva cinic, oribil, de neiertat.
Turcaletii au adus numai chestii rele, coruptie, pesches, bacsis, „capul plecat”, lipsa inovatiei si a progresului stiintific si social, etc. Pe unde au ajuns in Balcani, turcii au adus rele si subdezvoltare. Imperiul Bizantin era un stat dezvoltat si aproape tot ce au realizat cat de cat turcii, s-a facut de catre greci otomanizati (fosta structura a statului bizantin infrant). Turcii au omorat milioane de armeni, greci, etc. chiar nu demult, ci acum 100 ani.
Si acum turcii sunt cunoscuti mai mult pt blugi si haine ieftine, vacante all-inclusive si mai noul neo-otomanism.
Deci nimic spre care sa tindem noi ca natie. Asa ca, ia mai lasati turcia, o tara subdezvoltata, necivilizata, si cu ambitii imperialiste (ca si rusii).
Cu grecii e complicat, si grecii au ucis civili turci la gramada. Razboiul greco-turc de dupa primul razboi mondial a fost o afacere murdara din care cele doua tari inca n-au reusit sa iasa complet.
@Gigel. Gigele, turcii au omorat mult mai multi greci decat invers. In cele din urma cele 2 tari au facut schimb de populatii, alt calvar.
Pierzi insa din vedere esentialul: turcii au fost cei care au cotropit, ei au fost generatorii zazaniei si ei au fost asupritorii grecilor multe secole, nu invers. Grecii doar s-au aparat si au incercat sa expulzeze turcii din Grecia.
Stimate domn, daca nu era imperiul otoman, azi nu mai era Romania ci RUSIA POLONIA UKRAINA SAU UNGARIA. Sultanii aveau grijă să trimită armata să-l apere pe Stefan și Mircea cel batrin. De asemeni Mircea sa dus la Ankara cu armata sa să-l apere pe Sultan. Stefan trimitea armata cînd sultanul avea nevoie.Toate imperiale au luat forță de lupta spre exemplu imperiul austro ungar care luau la cătănie români să lupte impotrivA românilor. E mult de povestit din istoria publicată putin
@JIm…. Wow, unde ai facut istoria, la canalul de muzica populara sau la „Disney jr” ??!
Cica „Sultanii aveau grijă să trimită armata să-l apere pe Stefan și Mircea cel batrin. De asemeni Mircea sa dus la Ankara cu armata sa să-l apere pe Sultan. ”
Lasand la o parte greselile gramaticale si de scriere, asa bazaconii n-am mai vazut!
Sultanii NU trimiteau armata sa-l „apere” pe Stefan cel Mare sau Mircea cel Batran, ci pentru a-i cotropi tara. Vai de capul tau de habarnist cu scoala facuta la seral!
Cica „Mircea sa dus cu armata la Ankara sa-l apere pe Sultan”. La Ankara? ca ma faci sa rad in hohote.
Nu avea MIrcea si avioane F16 in armata, sau Tie fighters cum ai vazut in Star Wars?
cel mai rau cotropitor a fost si ramane Rusia!
turcii nu au luat copii romani si maghiari sclavi!
bacsisul era cunoscut in toata Europa medievala; ba pina spre jumatatea secolului XIX.
@mongolul. Nu au luat asa multi copii romani sclavi, precum din Albania, Bulgaria si Bosnia, dar au luat totusi, si luau si multi copii de boieri si voevozi ca ostatici la curtea otomana. IN plus, pe unde au trecut turcii au lasat subdezvoltare, nu au facut nimic pentru a dezvolta tarile cucerite. S-au interesat doar de jaf, simplu.
Englezii sau austriecii au construit pe unde au ajuns, au dezvoltat zonele respective.
Turcii, nimic. Lenevie, lipsa de educatie si progres; doar jaf si supunere (ca si rusii).
1.Ca sa vezi ce valoare au turcii si implicit, prin extindere, Turcia, e indeajuns sa vezi care-s legumele si fructele, asta ca sa ne raportam la chestii obisnuite, cu concentratiile cele mai mari de pesticide (descoperite!) din magazinele romanesti.
2. Cand au luat decizia de a cumpara procentul majoritar de la Dacia, Renault, care avea fabrici si in Turcia, a comparat niste chestii pe care le facea si Turcia si Romania.
Le-a analizat si concluzia se vede: Dacia Logan, asta retrospectiv.
Nu zic ca-s rai, dar….
Cat despre pogromul armean, pe care d-na a `uitat` sa-l aminteasca, asta e alta discutie…
Ada Kaleh, un nume frumos.
https://en.wikipedia.org/wiki/Ada_Kaleh
Dom Robert, nu ma mai amariti !
Am vizitat-o, copil fiind dar, mult mai tirziu am realizat ce crima s-a comis (cultural, etnic, natura, istorie, cultura), ca sa avem astazi etalonul pietei emergente – listarea la Bursa a Hidroelectricii, succesul cel mai mare al Romaniei capitaliste
Iar astazi ma cert cu Bankwatch si GreenPeace, pentru amarita aia de Tarnita – Centrala Hidro pompare-acumulare, care ar avea efect, distrugerea unor buruieni si exterminarea citorva zeci de mii de popîndăi
N-am nici cea mai mica intentie. De fapt am mai trimis un raspuns cu ceva amintiri de la taica-miu. A fost respins datorita unui cuvant contondent in turca. Sa refrazez. Bunici de pe tata, inclusiv taica-miu au ajuns refugiati din Germania, in Moldova Noua dupa terminarea WW2. Taica-miu cred ca avea in jur de 8-10 ani.
De la el stiu de Ada Caleh. Nu stiu daca a ajuns s-o viziteze. Avea povesti cu mult umor apropo de caicele turcesti. Ada Caleh era zona de comert liber ca si Sulina din cate stiu.
Numai bine va doresc.
Îmi sunt indiferenți turcii moderni. Nu-s nici mai răsăriți nici mai ignoranți decât mulți dintre europeni și americani când vine vorba de opțiunile politice: majoritatea tânjesc după un tătuc care să le îndrume pașii și să le readucă gloria de altădată. sau, in fine…măreția.
Însă disprețuiesc din tot sufletul femeile/bărbații care după ce se căsătoresc cu turci găsesc de cuviință să întoarcă lumii un discurs de tip pledoarie amenințătoare, plin de acuze și reproșuri vizavi de rasismul (imaginar) și comploturile occidentalilor împotriva bieților turci neprihăniți care sunt pasămite loviți sistematic la imagine (cu farafastîcuri precum genocidul armenilor). Este fix retorica de politruc otoman revanșard care, culmea tupeului, își prezintă tirania istorică drept…virtute profilată etnic (cică otomanii ar fi fost un soi de pavăză a Asiei contra cruciaților, deși aceștia puteau ajunge in Orient…pe mare).
E jalnic că asemenea text contondent mental ce transformă barbarii istoriei in victime, iar victimele barbarilor in agresori rasiști a apărut aici, pe acest forum zic eu cât se poate de pro-occidental, pro-democrat, pro-civilizație.
Până să citesc comentariul dumneavoastră, chiar mă podidea plânsul de revoltă pentru bieții turci, oameni cumsecade care, de-a lungul istoriei n-au cotropit, n-au căsăpit, n-au jefuit, n-au violat, ci au făurit cultură și civilizație, jertfindu-se sistematic pentru edificarea unei societăți cosmopolite, unde drepturile omului sunt respectate cu sfințenie, livrând astfel o lecție de morală binemeritată ghiaurilor care comiseră toate acelea de mai sus. Iar turcii moderni sunt, la rândul lor, veritabile icoane de cultură, civilitate, umanitate și solidaritate cu mai toți nemernicii planetei.
Un articol prea victimist si acuzator. Soft power….nereusit!
„Cei aproximativ 500 de ani de relații cu Imperiul Otoman a Țărilor Române” asta e o gluma ? E o manipulare ieftină. Acele „relatii” au fost de fapt 500 de ani de stagnare, de intuneric , de jaf de sînge și moarte. Romania nu a cunoscut reneasterea ca in Vest. Noi nu am avut de exemplu nici macar un pictor… nu ai cum sa te dezvolti daca esti tinut in intuneric si calcat pe cap.
Scoala turca studiaza alta istorie nicidecum ceea ce se studieaza in europa. Turcii nu recunosc nici o infrangere in fata domnitorilor valahi sau moldoveni de pilda Stefan cel Mare … Imperiile cu ganduri inca de marire au grija permanenta la nivel de politica de stat sa-si fasoneze istoria in interes propagandistic, sa tina vie in populatie caracteurul invincibil. Turcii azi viseaza si actioneaza pentru o renasterea a Turciei la ceea ce a fost. Apoi Rusii la fel. De exemplu in USSR istoria era predata cum ca ei au castigat razboiul impotriva germaniei naziste singuri. Dupa caderea zidului, rusii care incepeau sa ajunga in Vest erau stupefiati cand aflau ca istoria WW2 e alta.
..“ Înainte de a mă căsători, am fost întrebată de către una dintre vecinele noastre, care era o persoană foarte religioasă și care mergea la biserică cu regularitate”….
..,.in fiecare duminica in bisericile ortodoxe din RO, poporului credincios i se aduce aminte ca patriarhul BOR este si loctiitor al tronului Cezareei si Capadociei. Nu stiu ce a mai ramas din tron, cati crestini mai vietuiesc in Cezareea sau Capadocia, dar iata inca o punte de legatura cu Turcia, in afara de romancele care si-au gasit alesul inimii…
Discuția nu poate fi completă fără părerea unora din propriul lor areal geografic, mai specific iranienii. Persanii urăsc turcii din toți rărunchii. Au fost la război cu ei sute de ani. Îi consideră barbari și necivilizați. Au furat tot ce au putut, inclusiv bucătăria și elementele de limbă de la persani. Multe cuvinte din limba română, ajunse pe filieră otomană, sunt de fapt persane. Cineva a zis mai sus că cișmea e de fapt cuvânt românesc. E de fapt cuvânt persan (ceșme) și a ajuns în România pe filieră turcească. Imperiul Otoman nu a reușit să-l răzbească pe cel Persan, mai mic și mai civilizat. Numai pe arabi îi urăsc persanii mai mult, singurii care i-au cotropit pe persani și le-au impus religia musulmană.
Cu toate astea, pe vremea mulahilor iranieni, Istanbulul e una din porțile de ieșire a iranienilor spre lume. Aici merg ei să ia viză pentru SUA sau să se întâlnească cu rudele exilate în siguranță, din cauza proximității geografice. Cealaltă e Dubai.
Cred ca ati scris acest articol in timp ce savurati o cafea turceasca, pe un covor turcesc. Ati avut mult loc sub acel covor turcesc, stimata doamna. Mult loc cat sa ascundeti sub covor toate masacrele lasate in urma din clipa in care au ajuns in ce numim astazi, Anatolia.
Daca facem abstractie de cele comise acum suteeee de ani si ne focusam aproximativ pe ultimii 100…veti vedea ca istoria poporului e scrisa cu sange. De la cei 1.5milioane de armeni, grecia si asirieni nimiciti in timpul genocidului comis de junii turcii, pana la modernizarea poporului sub patronajul lui Ataturk, care e privit ca un erou, fara a se vorbi de pretul pe care l-au platit minoritatile native acelui pamant. Ati uitat sa pomeniti de modul barbaric prin care au ras si convertit cultura lasata in urma, de cei pe care i-au anihilat. Talaat Pasha(care e celebrat si astazi de guvernul turciei) i-a cerut lui Henry Morgenthau, ambasadorul SUA in imperiul otoman, ca toate asigurarile de viata(facute la companii americane) ale armenilor din imperiu, sa fie platite catre guvernul turc pt ca detinatorii politelor si toate rudele lor sunt moarte. Acel Talaat Pasha este mentionat cu admiratie de catre Erdogan si astazi, dupa ce timp de 109 ani si-au negat istoria. Ultima oara a mentionat numele acestui arhitect al genocidului in 2023, cand sarbatorea epurarea etnica a armenilor din Nagorno Karabakh, alaturi de prietenul acestuia, dictatorul Aliyev al Azerbaijanului, spunand ca „Talaat si Enver Pasha ar fi fost mandrii de Turcia si Azerbaidjan”.
Ma mir cum de am uitat cum in 1974 au invadat si Cipru. Sau de faptul ca in timp ce scriu acest mesaj, Turcia bombardeaza Siria, ocupand o intreaga regiune a acestei tari in mod ilegal…fortand copiii sirieni ai oraselor in care se afla armata turca, sa se pozeze cu steagul turciei…in timp ce refugiatii sirieni sunt discriminati in Turcia. Sa nu uitam nici de kurzi si cum pana in prezent sunt persecutati si tratati ca niste cetateni de gradul doi.
O istorie imbibata in sange, invelita in lipie calda, servita la malul Bosforului, cat sa fim distrasi de toata tragedia lasata in urma ei. Nu putem invinovati pe nimeni in 2024, pt cele intamplate in 1900, DAR putem invinovati un guvern si sustainatorii acestuia pt falsificarea istoriei si indoctrinarea poporului cu minciuni. Atunci cand iti educi poporul ca tu ai avut TOATE drepturile din lume pt a omora un intreg popor, atunci meriti sa fii judecat. Nu exista diferenta intre regimul nazist si regimul junilor turci care au comis orori identice…singura diferenta este faptul ca germani si-a asumat Holocaustul pt ca s-a petrecut in inima europei, in timp ce genocidul comis de turci a fost departe de ochii europei.
Astazi Erdogan ameninta armenii din diaspora cu fraze de genul „daca nu stati cuminti, vom continua ceea ce au inceput stramosii nostri”.
Secolul s-a schimbat, dar conducerea poporului dicteaza aceeasi narativa.
Daca sunt atat de multe fraze in atat de multe limbi ce vorbesc despre violenta turciei, atunci trebuie sa ne intrebam daca toate aceste popoare sunt senile si exagereaza….sau daca turcia chiar a reusit sa lase traume mai pe unde a trecut.
In ciuda a tot ce am spus, nu port ura fata de acest popor…pt ca nu este posibil ca tot poporul lor sa rezoneze cu setea de sange pe care au manifestat-o stramosii lui Erdogan cel corupt.
Mai am de adăugat la lista respectivă. Mai prin anii ‘90 locuiam în București. După ce a căzut comunismul începuseră să apară șaormeriile de tot felul în buricul Bucureștiului, înființate de turci de tot felul. Aveau noii investitori un caracter și o aroganță fantastice, pentru ei românii de rând erau tot la fel ca gunoaiele. Se purtau tot la fel ca arabii care bântuiau căminele din Grozăvești pe vremea comunismului, ca și cum dețineau țara în proprietate. Acum nu zic că or fi fost toți la fel, însă erau o majoritate.
Îmi mai aduc aminte de o povestioară legată de o profesoară universitară turcoaica călătorind de la L.A. la Istanbul să își viziteze părinții. Spunea că turcii get-beget aveau un nas să vadă imediat că locuia în străinătate și se purtau urât cu expatriații lor. Ce să mai zic de aeroportul din Istanbul? Te ghiontesc trecând pe lângă tine și nu zic nimic, ocupă un rând de scaune să doarmă și magazinele te înșeală pe rupte. Am vrut odată să mănânc un sandvici în aeroport. Era listat ceva echivalent cu mai puțin de 5 dolari în lire turcești, și odată m-a înșelat la schimb, după care mi-a zis că nu are rest să îmi dea la dolari, și am plătit dublu sandviciul respectiv.
https://www.g4media.ro/doctrina-patriei-albastre-va-fi-predata-in-scolile-din-turcia-un-nou-pas-pe-calea-unei-politici-iredentiste-fata-de-grecia.html
Tot vorbim de trecut insa cum ramane cu Turcia membra a UE ? in NATO a fost de la inceputurile organizatiei.
Astazi, in conditiile unei lumi in schimbare Turcia isi cauta locul fie in Asia fie in Europa, iar candva Erdogan va fi istorie.
Romania are o relatie „speciala” cu Turcia asa cum Turcia este pazitoarea stramtorilor si joaca un rol cheie in conflictul in Marea Neagra intre Ucraina si Rusia.
Turcia isi vede de propriile interese, Istambulul si marile orase de pe coasta vestica a Mediteranei fiind proeuropene, liberale insa pana cand ? atata timp care vor vizita peste 50 de milioane de turisti majoritatea europeni acesta tara totul e bine, nu.i asa.
Servicii bune, pana cum la preturi bune, intre timp s-au scumpit si acestea.
Diferentele intre orase si sate, mai ales cele din fundul Anatoliei, sunt mari. Diferente intrebogati si tarani care sapa pamantul cu plugul de lemn dar Turcia are ambitii economice si geopoliticie.
Ramane la latitudinea Europei daca o va accepta s-au o va impinge definitiv catre Asia asa cum au impins Rusia in bratele chinezilor.
Stimată doamnă, sunteți într-o situație ingrată și nu vreau să intru într-o dispută, fiindcă sunt deja suficiente comentarii care o fac. Ați omis însă o personalitate uriașă căruia turcii ar trebui să-i fie veșnic recunoscători, dar despre care nici nu vor să audă. Da, este vorba despre Dimitire Cantemir. Printre foarte multe lucruri pe care le-a făcut acest om înzestrat cu atât de multe talente, el este cel care a salvat de la uitare probabil cea mai mare parte a muzicii tradiționale turcești/otomane. De mai multe ori am discutat cu turci educați, unii dintre aceștia muzicieni, care habar nu au cine a fost Dimitrie Cantemir și ce anume turcii îi datorează. Lipsa de recunoștință pentru contribuțiile, mai mult sau mai puțin benevole, ale altor popoare la bunăstarea și cultura turcilor este un fapt comun. Am avut contact cu turcii în mod direct vreme îndelungată și încă de la început am cunoscut naționalismul uneori feroce de care dau dovadă. Da, când ești turist, sau au ceva de câștigat de pe urma ta, sunt numai lapte și miere. Dacă însă aduci în discuție subiecte sensibile, unele din istorie dar altele mai recente, situația se schimbă în mod radical.
Dle Gheondea, cred ca exagerati putin cu faptul ca turcii nici n-ar vrea sa auda de Cantemir.
S-a intimplat ca am fost la un concert dedicat muzicii turcesti, cu un solist la kanun, organizat de ambasada Turciei intr-o sala a palatului regal din Bucuresti. Bufet opulent:) Printre altele si piese de Cantemir. Mi-as dori ca ambasadele Romaniei sa organizeze evenimente la fel de somptuoase.
Daca v-ati fi plimbat vreodata prin Nisantasi, Istanbul, ati fi putut vedea un parc – Macka Sanat Parki – caruia i se mai zice si Kantemir Parki (vezi linkul de mai jos). La intrare e si un bust al lui Cantemir (alaturi de Willy Brandt!), desi vazut cu ochi turcesti a fost un tradator al Imperiului Otoman.
https://www.enuygun.com/bilgi/nisantasi-nda-gezilecek-yerler/
Mie mi s-a parut ca mai peste tot pe unde am calatorit oamenii au fost oameni (adica m-au ajutat fara a avea ceva de cistigat din asta) indiferent de etnie, si asta se aplica bineinteles si la turci.
Altfel de acord cu nationalismul uneori feroce (si de multe ori pagubos) dar ma intreb, oare nu sint si romanii la fel de indoctrinati cu privire la propria lor istorie si partial (nu vorbim de proportie, care e greu de cuantificat) nationalisti feroce?
PS In interiorul parcului exista citeva zeci de casute pentru pisici carora li se da de mincare zilnic. Parcul merita vizitat macar pt pisici …
Autoarea are impresia ca daca a maritat in Turcia, acum automat trebuie sa ii si laude pe turci, sa ne explice ce oropsiti sunt ei de alte natii, etc…. Ridicol… Nu degeaba au turcii acele apelative. Nu au lasat nimic bun in urma lor, numai subdezvoltare, lene, supunere, masacre, narghilea, si jaf. Ca si rusnacii, alt neam de lacuste…
Turcii, ca si rusii, nu au stiut decat sa cotropeasca, sa fure, si sa impileze tarile vecine. Nu au construit nimic. Zero progres stiintific, zero progres civilizational. Din cauza acestor doua natii salbatice si necivilizate (turcii si rusii), sunt tarile din Est mai putin dezvoltate decat cele din Vest.
Autoarea nu aminteste si de genocidul armenilor de catre turci? sau de secolele de cuceriri si razboaie in care au tinut tarile romane si pe cee din Balcani? lipsa totala de patriotism si de cunostiinte.
De ce va mira? Turcii au venit in calitate de cuceritori asiatici in Europa si aveau si o religie straina europenilor. Deci erau dusmanul si toate epitetele negative li se potriveau (asa cum e si acum in actualele razboaie).
Dar daca e sa fim obiectivi, chiar Nicolae Iorga (in Istoria Armatei Romanesti) citeaza documente de epoca in care turcii se mira de lipsa de disciplina a armatelor romane. Iar Sinan Pasa, dupa batalia de la Calugareni, pe care o pierduse rusinos, intrand in Bucuresti se mira ca un oras atat de important nu avea ziduri de aparare. Asa ca scoate cu forta 70 000 de locuitori romani sa sape si sa ridice ziduri pentru apararea propriului lor oras (un sant cu parapet de nuiele cu pamant batatorit) si lasa 100 de tunuri din artileria turca pentru apararea orasului.
Traseul zidului, cunoscut ca Cetatea lui Mihai Viteazul, este marcat si azi in geografia Bucurestiului, de Inelul Interior (soseaua Mihai Bravu si celelalte) care marcheaza drumul de ocolire al cetatii (varianta) si fostele bariere de intrare in Bucuresti, iar Oborul (targul de animale vii) era imediat in afara acestuia. Deci asa cum ne-am fi asteptat, civilizatia era superioara la nivelul Imperiului fata de Principatele periferice (dar europene). Dar timpul schimba multe.
Inteleg ca traiti in Turcia si aveti un sot turc, dar de aici si pana la a vi se parea ciudat ca europenii i-au privit cu groaza pe turci, mi se pare cale lunga.
Spuneti ca selgiucizii au ajuns la portile Europei la 1071. 400 de ani mai tarziu (in mare) au cucerit Constantinopolul, in 1526 au cucerit Ungaria, ba au ajuns si la portile Vienei ceva mai tarziu.
Mie avansul asta imi suna a cotropire, prin urmare… cum Dumnezeu sa se uite europenii la turci? Sau romanii (a propos, «se bat turcii la gura ta» este alta expresie consacrata printre romani).
Sa aduc aminte domniile fanariote?
Bulgarii oare de ce sunt ambivalenti fata de rusi, in ciuda au tot ce au facut? Pentru ca i-au scapat de turci.
Ce sa mai spunem despre armeni?
Etc., etc.
Ca acum asperitatile trecutului s-au netezit, e adevarat (si foarte bine), dar haideti sa ne uitam un pic obiectiv la cauzele profunde ale atitudinii istorice fata de turci (ca acum chiar nu cred ca mai e o problema).
Conform logicii dv., ar trebui sa-i iubim pe rusi. Pardon, nu.
Erdogan se erijează acum în apărătorul victimelor genocidului din Gaza și se autoproclama lider al musulmanilor arabi datori sa răzbune zecile de mii de civili palestinieni. Dar cu masacrarea kurzilor , exproprierea acestora si incercarea de distrugere a patrimoniului lor cultural cum rămâne? Despre mârșăvul comerț cu refugiati africani și șantajarea Europei de ce nu vorbește autoarea articolului ?
ONU a devenit o organizație subordonata multor interese oculte dar și despre UNESCO se poate spune același lucru. Cum a fost posibil ca Sfanta Sofia sa fie transformata în Moschee și ” lumea civilizata” sa tacă?
Bartholomeu si-a plecat capul în faţa sultanului, IPS Daniel a socotit cam cât ar pierde Basilica Travel dacă ar suspenda acordurile turismului religios cu turcii și uite asa i-s-a dat nas unui personaj arogant care joaca la mai multe caperte încurajat de americani și tolerat de rusi.
Nu am cunoscut turci agresivi sau neciopliti. În Germania sunt medici corecți și negustori cinstiți caci nu au curajul sa își decepționeze aliatii istorici.
Pentru Erdogan insa, nu am nicio simpatie și sper ca la următoarele alegeri poporul turc sa aleagă un președinte patriot dar respectuos fata de toate minoritățile etnice și culturale.
https://www.dhnet.be/actu/monde/2024/05/29/erdogan-tacle-lonu-sur-la-gestion-du-conflit-israelo-palestinien-lesprit-des-nations-unies-est-mort-a-gaza-KGW2SRHAXJE5JHCEFCXAR5YH2M/
Un vechi proverb, schimbând decorul,
Mai rău ne-aduse-n cap năpasta,
Luându-i turcului pistolul
Dar înarmându-l cu…nevasta!
Oricât ne-am tot preface că răul nu-i chiar așa de rău verdictul a căzut pentru mine într-o discuție cu un sârb din Voivodina. Serbia la sud de Dunăre sub otomani, cea la nord sub austrieci. Ca la noi cu Transilvania și Pricipate. Și aflu de la sârb că și la ei Voivodina e cu espilon mai ‘bună’: la indicatori socio-economici, ‘civilizationali’, politețe, spirit civic, fose septice vs WC în casă. De ce Balcanii, inclusiv Grecia, sunt mai puțin dezvoltate, industrializte, urbanizare, îmburghezite decât Cehia de exemplu? Oricât ne-am învârti în jurul cozii, ocupația turcă a fost o frână, un blestem peste toți cei care au trebuit s-o îndure. A decuplat toate țările noastre de toate curentele culturale și științifice ale Europei timp de 4-500 de ani fără să dea în loc mare lucru (2700 de cuvinte plus o bucătărie). Good riddance. Păcat că nu au fost occidentalii mai fermi la 1920 să se ia înapoi Constantinopolul și să implementeze manu militari tratatul de la Sèvres.
Prima mea întîlnire cu un turc: Pe la mijlocul anilor 2000 ajunsesem în state pentru cîteva luni la un schimb universitar. Profesorul din departamentul în care urma să lucrez îl însărcinează pe un doctorand de-al său, Ü., turc, să mă aștepte la aeroport și să aibă grijă de mine în primele zile. Mă așteaptă cu mașina proprie după 23:30 la aeroport, zbor mult întîrziat, bagaj rătăcit care nu urma să ajungă decît peste vreo săptămînă, și mă depune la o vilă închiriată în comun de vreo 8-9 turci, bărbați necăsătoriți, studenți sau doctoranzi pe la diversele facultăți ale orașului. Ü., pe la vreo 25-27 de ani, căsătorit fiind, locuia altundeva cu soția, nu mai locuia la comun ca studenții.
Am rămas mască de felul în care am fost primit: din primul moment eram unul de al lor, m-au băgat în bucătărie, m-au pus la tăiat legume, am gătit împreuna, am rîs, am povestit, poate am și băut, nu mai țin minte, nu dădeam importanță. Auzind de bagaj s-au oferit să-mi împrumute șosete, tricouri. (Nu mai știu dacă și chiloți.) Duminica închiriau un teren și jucau fotbal, m-au luat cu ei. După o săptămînă cu ei mi-am închiriat și eu o cameră într-o vilă de asta și am plecat de la ei. Dar a fost o săptămînă care m-a impresionat. Era un fel de ospitalitate naturală, fără fason, reușeau să-ți transmită o căldură, o prietenie, mi-am zis „oamenii ăștia sunt formidabili”. Am mai mers după aia la seri în alte vile, locuite de studenți americani, seri pizza-bere-DVD, și nu m-am simțit așa de „adoptat” ca de turci.
Însă vreo lună-două mai tîrziu am ocazia să văd și fața „întunecată” a (semi-)lunei. Într-o seară urma să treacă soția lui Ü. pe la birou să-l ia să meargă la ce-și propuseseră ei în seara aia. N-o mai văzusem pînă atunci. Și la un moment dat se deschide ușa biroului și intră o femeie cu batic musulman. Nu m-aș fi gîndit niciodată că Ü. e genul, părea super secular, occidentalizat, relaxat, „în acord” cu stilul de viață al studentului american. Nu-l întrebasem niciodată dacă venea din Istambul, orașele mai mari de la Egee sau din Anatolia profundă și n-o știu nici azi. Și mi-am zis în sinea mea, „carevasăzică de ăștia-mi ești, Ü., ești doctorand la CMU în America, probabil ai fost crème de la crème la facultatea ta din Turcia, și-ți ții femeia wrapată în America”.