Pe 4 aprilie 2014, platforma Contributors.ro publica articolul Gasland sau puterea manipulării. Primul comentariu sublinia apariția acelui articol astfel: Straniu debut. Debutam într-o atmosferă de zbucium și tulburări politico-sociale declanșate de intenția unei companii americane de a explora posibile acumulări de gaze neconvenționale, numite gaze de șist (un calc lingvistic după o expresie franceză). Debutul meu a părut straniu pentru că eram atunci, și am rămas până astăzi, o voce în pustiu. Nimeni până la debutul meu nu explicase publicului românesc clar, cu date, că explorarea acelor gaze nu va otrăvi apele din fântâni, nu va declanșa cutremure catastrofale, nu va produce mutații genetice noilor născuți, nu va falimenta agricultura din zona Pungești ș.a.m.d.
Intrarea mea în arena publică a acelor zile și abordarea acelui subiect polarizant pentru societatea românească au fost reflexii ale unei înțelepciuni pe care am găsit-o expusă în Etica nicomahică a lui Aristotel: Este semnul unei minți educate să fie capabilă să întrețină un gând fără să-l accepte. Din păcate, acel „semn” aristotelian nu s-a manifestat în multe comentarii pe marginea acelui articol, ca și a celorlalte pe care le-am publicat ulterior. Acel „semn” aristotelian (pe care l-am crezut mult mai prezent) era în principal o invitație la gândire critică, liberă de prejudecăți, și la un dialog civilizat, fără atacuri la persoană, fără jigniri gratuite făcute la adăpostul anonimatului impunisabil. Mai mult chiar, începând cu la al doilea articol, mi s-a cerut să postez un Disclaimer – un lucru unic pe această platformă cu zeci (sute?) de autori.
Dintr-o dată, m-am trezit într-o situație pe care o descrie cel mai bine ilustrația de mai jos, bazată pe o întâmplare care îl are în centrul ei pe cehul Jan Hus, preot, predicator și reformator al bisericii din timpurile sale. În anii 1400, de exemplu, Europa catolică era dominată de efectul indulgențelor. Bogații își puteau răscumpăra păcatele lumești și achiziționa un bilet de călătorie către rai. Dacă nu aveai bani pentru indulgențe, păcatele „nerăscumpărate” te exilau în iad. Hus a criticat vehement politica papală de vânzare a indulgențelor (și alte lucruri bisericești), acțiuni pentru care a fost excomunicat, judecat și condamnat la ardere pe rug.
Execuția a avut loc pe 6 iulie 1415.
Ilustrația prezintă o femeie în vârstă, evlavioasă, care se apropie de rug. Era o zi ploioasă, focul nu ardea prea bine, așa că ea a adus o mână de vreascuri uscate pentru a le arunca pe foc. Bineînțeles, nu știa că Jan Hus era de partea ei, că a făcut tot posibilul pentru a o ajuta pe ea și pe ceilalți oameni simpli să scape de prădătorii bogați și puternici. Pentru ea, el era doar un eretic (Church denier, sună cunoscut?!), judecat și condamnat de 100% experți ecleziastici, așa că și-a aruncat vreascurile să se aprindă focul mai repede și să scape lumea de deniers. Se spune că, privind-o, Jan Hus (precursorul peste veacuri al altui ceh ars de viu pentru conștientizarea celorlalți – Jan Palach) a exclamat Sancta Simplicitas!…
Sfânta inocență…o problemă cu care m-am confruntat de la primul meu articol. Mulți dintre cei care mă citesc se comportă precum bătrâna din ilustrație: induși în eroare de prejudecăți, lipsă de cunoștințe, manipulare mediatică, spălare pe creier etc., sunt gata să mai arunce o mână de vreascuri pentru a mă arde de viu (citește interzicerea publicării pe această platformă).
Pe de altă parte, nu aș fi ajuns niciodată la destinație dacă m-aș fi oprit să arunc cu pietre în fiecare potaie care mă latră ascunsă după gardul anonimatului. Și destinația celor 10 ani de colaborare pe Contributors înseamnă 269 articole publicate, multe din ele regăsindu-se în cărțile apărute cu începere din 2014:
Mai mult, o comentatoare recentă mi-a făcut o surpriză analizând statistic articolele mele din deceniul 2014-2024:
Am aflat că sunt 10 ani (în Aprilie) de când scrieți aici. Îmi doresc să scrieți încă mulți înainte de acum înainte – sper că și dvs. Am mai aflat că ați scris până acum 269 de articole la care ați primit 33,367 comentarii (publicate). Asta face o medie de 124 de comentarii pe articol. Absolut remarcabil.
Aș mai adăuga un număr interesant: Articolul Gimnastică lingvistică: noi cuvinte vampir, ChatGPT și schimbarea climei, 5 mai 2023, a adunat 608 comentarii publicate. Dacă nu mă înșel, este un record absolut al platformei Contributors.ro. Dacă mă înșel, este, totuși, un număr impresionant.
De-a lungul celor 10 ani petrecuți aici, dorința mea principală, dincolo de aspectul original al unor studii, a fost înțelegerea a ceea ce știm deja din publicații științifice peer reviewed. Sau a ceea ce am putea ști dacă am studia corect informațiile pe care le avem. Am dorit, de asemenea, să le explic oamenilor acele informații, onest și integral, astfel încât să le poată folosi pentru binele comun.
Cercetătorii au tendința de a face zoom in asupra unei probleme , de a se apropia cât mai mult posibil și de a o analiza în detaliu. În articolele de pe Contributors.ro eu fac zoom out. Sau, dacă doriți, meta-studii sau meta-analize. Scopul acestor lucrări este triplu: identifică modéle, evaluează relevanța și accentuează puterea statistică a datelor prezentate.
Într-o lume sufocată de tot soiul de informații, dacă dorim claritate, trebuie să privim imaginea de ansamblu, ceea ce înseamnă că trebuie să luăm o anumită distanță față de acele informații. Dacă facem câțiva pași înapoi, putem vedea ceva cu adevărat radical, care schimbă jocurile politico-ideologice actuale și argumentează faptul că omenirea se află într-o poziție cu adevărat unică pentru a construi o lume durabilă, dincolo de crizele energetice sau climatice (cele mai discutate aspecte din contribuțiile mele decenale).
Și încă o chestiune absolut obligatorie: Datele trebuie folosite pentru a spune adevărul, nu pentru a îndemna la acțiune, indiferent cât de nobile sunt intențiile (Hans Rosling).
Nu confundați critica cu pesimismul – nu sunt sinonime. Critica este esențială pentru un optimism durabil. Critica e ca un bisturiu – taie iluziile, dar poate salva ideile. Optimismul e ca un mușchi – se antrenează prin critică.
Evaluarea ideilor, pe care Aristotel ne sfătuia să le considerăm chiar dacă nu ne plac, conduce către succes. Doar prin analizarea critică a ideilor le putem identifica pe cele mai promițătoare și le putem dezvolta în soluții eficiente. Această abordare sistematică este esențială pentru progres și inovație.
*
* *
Provocarea Energie-Mediu: O abordare holistică
Lumea se confruntă cu două imperative majore și interconectate: asigurarea accesului universal la energie fiabilă, la preț accesibil, și protejarea mediului. Provocarea Energie-Mediu, deși complexă, poate fi depășită prin înțelegerea și abordarea detaliată a diverselor aspecte implicate în securitatea energetică, securitatea economică și securitatea climatică, în această ordine. Plecând de la faptul că energia este pentru civilizația modernă ceea ce sângele este pentru corpul uman, securizarea surselor de energie este primordială, iar caracterul fiabil al acestor surse este o condiție sine qua non a oricărei politici naționale. Numai după ce securitatea energetică este asigurată se poate vorbi de o securitate economică și de protecția mediului (Fig. 1).
Fig. 1. Triunghiul cu probleme al rețelelor electrice. Se pot face combinații de două tipuri de securitate, dar obținerea simultană a tuturor securităților este practic imposibilă astăzi. Cea mai mare problemă a energiilor cu emisii reduse (soare, vânt) nu este generarea lor (dacă se consideră LCOE în loc de FCOE !), ci lipsa fiabilității, provocată de caracterul lor intermitent. Stocarea energiilor „verzi” devine astfel călcâiul lui Ahile pentru politicile Net Zero. CCS = Carbon Capture and Sequestration.
Principalele caracteristici ale celor trei sisteme de securitate intercondiționate sunt:
- Structura complexă a securității energetice: diversitatea surselor de energie, infrastructura necesară, riscurile geopolitice și vulnerabilitățile. Energia electrică, ca și cea termică, trebuie să fie disponibilă 24/7, fără întreruperi.
- Amploarea cererii de energie: creșterea populației, dezvoltarea economică și tendințele globale de consum. Securitatea economică necesită prețuri accesibile pentru toți.
- Fizica densității energiei: diferența dintre sursele de energie în ceea ce privește cantitatea de energie stocată pe unitate de volum sau masă. Pentru a aprecia magnitudinea petrolului ca sursă energetică de mare densitate, considerați faptul că trei linguri de țiței conțin echivalentul a opt ore de muncă umană. Se va putea spune vreodată ceva asemănător despre vânt sau soare? Un alt exemplu: Kerosenul stochează 12 kWh/kg de combustibil, ceea ce reprezintă de 40-50 de ori mai mult decât densitatea energetică tipică a bateriilor Li-ion de 0,2-0,3 kWh/kg de baterie. Chiar dacă bateriile viitorului vor deveni capabile să producă de zece ori mai multă energie per kg, aceasta va reprezenta numai un sfert din energia conținută într-un kilogram de kerosen. Este clar că avioanele comerciale, alimentate cu baterii, nu se află în niciun orizont de așteptare apropiat.
- Distribuția resurselor energetice: accesul inegal la diverse surse de energie în diferite regiuni ale lumii.
- Interconectarea pământului, a aerului, a apei și a atmosferei: impactul producției și consumului de energie asupra mediului. Securitatea climatică, reprezentată prin emisii reduse de gaze cu efect de seră, este un produs adiacent al contribuțiilor celorlalte două securități. Dacă pretindem să obținem mai întâi Net Zero, nu vom avea nici securitate energetică, nici securitate economică. Vom avea doar o sărăcie Net Zero.
- Disparitatea extremă în bogăția și sănătatea economică la nivel mondial: impactul accesului la energie asupra dezvoltării sociale și economice.
Un (aparent) paradox al diagramei ternare de mai sus:Energia nu poate eradica sărăcia. Dar sărăcia nu poate fi eradicată fără energie.
Este esențial să depășim dihotomiile simpliste, pentru că nu există surse de energie „bune” și „rele”, „curate” și „murdare”, „regenerabile” și „neregenerabile”. Fiecare sursă are beneficii și provocări asociate. Schimbarea climei/impactul asupra mediului reprezintă o problemă majoră, dar nu e singura problemă generată de producția și consumul de energie.
Energia solară și eoliană sunt soluții importante, cu emisii reduse decarbon, dar nu pot fi considerate singurele soluții. Este necesară o abordare holistică care să ia în considerare o gamă largă de surse de energie și tehnologii, precum și impactul lor social, economic și de mediu. Dacă, de exemplu, am dori numai surse de energie „curată”, nu am avea nici securitate energetică, nici securitate economică, când se consideră costurile FCOE, nu cele LCOE. Pentru că vântul și soarele sunt surse de joasă densitate energetică, suferind și de intermitență. Și, după cum am arătat în articole mai vechi, nici panourile fotovoltaice, nici turbinele eoline nu sunt surse cu emisii zero de CO2.
Pentru a ilustra și mai bine prioritizarea unor surse de energie în dauna altora, vă reamintesc un banc sec:
Există trei tipuri de oameni în lume: cei care sunt buni la matematică și cei care nu sunt. Dumneavoastră ce tip sunteți?
Pentru un posibil răspuns, să facem un mic exercițiu de aritmetică. Imaginea de mai jos prezintă bateriile unui automobil Tesla (model S sau model X), localizate între punțile față și spate. Calculele aritmetice sunt următoarele:
Tesla Model S și Model X folosesc 7.104, respectiv 7.256 baterii Li-ion tip 18650 (18 mm x 65 mm) (Sursa)
- ~7,000 baterii (puțin mai mari decât bateriile telefoanelor inteligente) sunt folosite de autovehiculele Tesla indicate.
- ~1,400,000,000 autovehicule există astăzi în lume.
- ~4,900,000,000,000 baterii vor fi necesare pentru a electrifica jumătate din autovehicule care circulă astăzi în lume.
- 37 ani vor fi necesari să fie produse cele 4,9 trilioane baterii, într-un ritm de 250,000 baterii pe minut, în fiecare oră, zi și an.
Cum vi se par aceste numere? Utopice sau realiste? Și nu e vorba numai de litiu, ci și de cobalt, grafit și nichel.
Pentru suporterii autovehiculelor electrice, o simplă întrebare: Ați văzut vreodată cum arată o exploatare de litiu?
Peisaje suprarealiste în care se nasc bateriile vehiculelor electrice. Câmpuri de extracție a litiului în zona Salar de Atacama din nordul statului Chile. (Sursa)
Considerând fotografia de mai sus, vi se pare cumva că transporturile electrice nu au nici un impact asupra mediul înconjurător? Cât de „verde” sunt acestea? Există cumva vreo taxă pe litiu așa cum există taxă pe CO2?
O baterie Tesla Model S consumă ~63 kg Li. Cât litiu (dacă există) va trebui extras pentru a produce sutele de milioane de baterii în următorii 37 ani? Care vor fi consecințele ecologice ale extracțiilor de litiu și a altor minerale necesare?
Pe lângă numeroasele provocări ecologice legate de mineritul metalelor și nemetalelor, procesarea, transportul și fabricarea sutelor de mii de baterii în fiecare minut, mai apare o întrebare legitimă: ce se întâmplă cu trilioanele de baterii când li se termină ciclul de viață? Se reciclează sau se aruncă la gunoi? Întrebare similară și în cazul palelor turbinelor electrice. Se produc emisii de CO2 în aceste situații? Se taxează acele emisii sau taxele se aplică numai unei anumite categorii de surse energetice?
Provocarea duală a securității energetice și a protejării mediului este posibil de rezolvat. Dar asta necesită mai mult decât concentrarea obsesivă, simplificată și singulară asupra emisiilor de CO2 și a narațiunilor despre catastrofismul climatic.
Un exemplu practic: În fiecare an, aproape 1,25 milioane oameni cad victime accidentelor de mașină. Numărul este de două ori mai mare decât cel al victimelor ucise în războaie, crime și terorism, combinate la un loc. O cauză majoră a acestor morți este viteza de circulație – cauză antropogenă 100%. Dacă guvernele lumii, cu organizațiile mondiale cu tot, ar fi realmente îngrijorate, ar putea rezolva peste noapte această problemă prin reducerea limitei globale de viteză la 5 km/oră. Puteți numi vreun politician sau ONG care să recomande introducerea acestei restricții de viteză prin care peste un milion de vieți umane ar fi salvate în fiecare an? Teoretic, nu este imposibil, dar ar fi absurd să ne concentrăm doar pe viețile salvate, fără să punem în balanță și costurile aferente care ar distruge economiile și societățile contemporane.
Un alt exemplu practic: Tot anual, morțile cauzate de secete, furtuni, inundații, incendii, valuri de căldură și de frig (valurile de frig, de 10 ori mai mortale decât cele de căldură, nu se pun la socoteală pentru că nu-s „corecte politic”) au scăzut permanent, cu peste 97% în ultimul secol, de la aproape 500.000 persoane decedate anual la mai puțin de 29.000 în 2022, după 40 de ani de „criză climatică” (!).
Și aici apare comparația pe care puțini îndrăznesc să o facă:
Pentru salvarea celor 1,25 milioane de oameni, care mor anual din cauza accidentelor rutiere, nu s-a luat nicio o decizie politică, la nivel național sau global, nu s-au organizat nici un fel de congrese, summit-uri sau marșuri de protest, nu s-au activat organizațiile pro-umane, nici grupurile de talibani, care să vandalizeze muzeele etc., adică nu s-a făcut nimic pentru a obține reducerea vitezei de circulație a autovehiculele sub o limită care să evite noi decese.
Dar pentru salvarea a mai puțin de 29.000 persoane, care mor anual din cauze legate de schimbarea climei, un întreg univers de legi, decrete, acorduri, summit-uri, COP-uri, congrese, proteste, taxe etc. există și funcționează de peste 30 ani pentru a limita creșterea temperaturii medii globale la 1,5°C față de perioada pre-industrială. După multe decenii de previziuni sumbre ale catastrofiștilor privind „criza climatică”, oamenii sunt mai în siguranță ca niciodată în ceea ce privește variațiile climei. Securitatea energetică, creatoare de securitate economică, a jucat și joacă în continuare un rol crucial în această statistică fericită.
Și, totuși…
Contrastul enorm între cele două categorii de decese – grupul victimelor auto fiind de peste 40 ori mai mare decât cel al victimelor climatice – nu se referă doar la numere, ci și la tratamentele socio-politice clar părtinitoare în favoarea grupului mult mai mic. Această atitudine, în opinia mea, denotă imoralitate și un dispreț poleit cu ipocrizie la adresa tuturor oamenilor de pe planetă.
Un alt exemplu.
Pe 22 martie 2024, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a publicat un raport intitulat Communicating on climate change and health: Toolkit for health professionals, care sfătuiește membrii organizației cum trebuie să discute despre schimbarea climei. Una din indicațiile date acolo m-a pus serios pe gânduri:
Nu dezbateți știința
Nu vă lăsați prinși în conversații care pun la îndoială știința climei. Aceasta nu poate fi dezbătută…
Iată, așadar, cum OMS sfătuiește profesioniștii din domeniul sănătății să comunice despre știința climei. Nu e o glumă. Și mă/vă întreb:
De ce evită cele mai importante instituții științifice o dezbatere climatică? Le e frică de ceva? Au ceva de ascuns? Pentru că știința fără dezbatere este religie sau dogmă. Asta se urmărește, să cântăm toți același psalm?
Revenind la dualitatea energie-mediu, o abordare holistică ar începe prin a recunoaște că nimeni nu deține un brevet asupra adevărului. Noi, oamenii de știință, doar îl căutăm. Energia este vitală pentru bunăstarea omenirii și toate formele în care se folosește au beneficii și dezavantaje simultan. Narațiunile binare, menționate mai sus, trebuie înlocuite cu compromisuri. Trebuie să depășim politicile și emoțiile prost plasate prin intermediul educației publice (un scop major al celor 269 articole publicate de mine) și al unui discurs civilizat, onest, integral, bazat pe date și fapte.
Bertrand Russel oferă un exemplu de emoție prost plasată:
Frica colectivă stimulează instinctul de turmă și tinde să producă ferocitate față de cei care nu sunt considerați ca fiind membri ai turmei.
În loc de concluzii
Cu 10 ani în urmă, vacarmul și isteria anti-fracturare erau atât de virulente, încât am ezitat o vreme să pășesc în arena publică. Dar apoi, urmând-l pe Edmund Burke, mi-am zis că: Tot ceea ce este necesar pentru ca ignoranța să triumfe este ca cei care știu să nu facă nimic.
Domnul Lucian Popescu, managerul acestei platforme, căruia i-am trimis manuscrisul Gasland sau puterea manipulării spre evaluare, mi-a răspuns scurt: Trimiteți o fotografie.
Restul este istorie.
Dedic acest articol aniversar domnului Lucian Popescu, împreună cu sincerele mele mulțumiri și expresia unui respect deosebit pentru flerul profesional și curajul jurnalistic de a găzdui o voce în pustiu vreme de un deceniu.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Va doresc sanatate multa si sa mai scrieti 1000 de articole de acum incolo! Doar prin educatie putem sa facem saltul catre urmatoarea etapa a evolutiei, altfel vom ramane in acest stadiu in care altii gandesc pentru noi si ne ghideaza actiunile. Aici intra in joc si „neurostiintele” al caror scop este acela de a stabili cele mai bune cai de manipulare mentala si de a bloca gandirea libera prin inocularea treptata a unor idei care fie trezesc temeri teribile, fie actioneaza precum un drog care te fanatizeaza/radicalizeaza.
Moto-ul acestor organizatii (neo)comuniste, precum ONU, care impiedica gandirea critica si libera este „Nu dezbateți știința” sau „Adoptati consensul stiintific”. Un fel de lozinca comunista: „Noi muncim, nu gandim. ” Cine isi „permite” sa puna la indoiala propaganda ONU, UE, ONG-urilor, etc. reprezinta un pericol pentru lume. Ultima stire de acum cateva zile era legata de accelerarea rotatiei Pamantului datorita topirii („masive si accelerate”) a ghetarilor de la poli, urmata desigur, de o apocalipsa a omenirii. Astia nu mai stiu ce sa mai inventeze, pentru ca incet-incet oamenii inteleg ce se intampla. Ce ascund aceste organizatii mondiale si suprastatale prin interzicerea dezbaterii stiintifice? Tocmai aceasta minciuna prin care au mobilizat si speriat o intreaga lume timp de decenii intregi, pentru a-si urmari anumite scopuri economice si politice. Acum este greu sa mai dea inapoi odata pornita propaganda. La fel era si in regimul comunist, cand „dusmanul extern” (astazi, in cazul nostru clima si omul modern care consuma si vrea o viata cat mai buna) ne era aratat constant precum ceva abstract, fantomatic, care poate aparea inopinat si care ar putea sa distruga minunata lume comunista, chiar daca unii dintre noi ne rugam zilnic sa apara „dusmanii” occidentali si sa ne elibereze.
Felicitāri si la cât mai multe articole pe Contributors.
Am citit si, de cele mai multe ori, recitit toate cele 269 de contributii ale Dumneavoastra. Evident, si comentariile. Felicitari pentru curajul de a fi o voce aproape singulara in corul celor care aleg sa se exprime corect politic. Sunt convins ca va este cunoscut faptul ca foarte multi o fac pentru avantaje pecuniare. Am exemple de cercetatori care au recunoscut aceasta practica pentru a putea avea acces la contracte de milioane de dolari.
Va doresc sa aveti puterea de a continua si a invinge in aceasta lupta cu… morile de vant…
La mulți ani!
Sa intelegem din „o voce in pustiu ”ca nu veti continua seria de articole dedicate energiei ? Multi dintre noi am mai invatat cite ceva despre energie si despre modelele pe care ni le-ati prezentat uneori adevarate sau uneori partizane .Dezbatarea a fost mereu acerba chiar daca uneori aumite texte au fost oprite si nu au fost publicate .Din toate cele spuse putem concluziona ideea ce ne arata cum sistemul energetic are nevoie de multiple surse asa cum este si cel din Romania si in acelasi timp am inteles cit de mare este nevoia de tehnologizare atunci cind vorbim de punerea in valoare a resurselor energetice .Fiecare lucru trebuie facut la timpul lui pare a fi adevarul .
„De ce evită cele mai importante instituții științifice o dezbatere climatică? Le e frică de ceva? Au ceva de ascuns? Pentru că știința fără dezbatere este religie sau dogmă. Asta se urmărește, să cântăm toți același psalm?”
Va rog sa postati lucrari stiintifice care stabilesc ca nu activitatea umana este cauza principala a incalzirii globale, daca exista asemenea lucrari stiintifice. Nu insinuari, nu opinii, ci lucrari stiintifice, asta astept. Va multumesc.
Citatul din articolul meu nu are legătură (e o fractură logică aici) cu cererea pe care mi-o adresați. Dar, în fine…
Cererea dv. este similară cu cea a multor comentatori care, acum zece ani, nu erau de acord cu demonstrațiile mele factuale (nu insinuări, nu opinii) conform cărora fracturarea hidraulică nu generează cohorta de dezastre invocate de cei ~99% cercetători care invocau apocalipsa frackturistă. Când am răspuns unor cereri asemănătoare și am postat lucrări științifice care discreditau opiniile majoritate, comentatorii respectivi, având ZERO cunoștințe și ZERO pregătire de specialitate despre tehnologia fracturării, s-au repezit la scormonit prin cele mai obscure cotloane ale internetului pentru a găsi dovezi că autorii care nu demonizau fracturerea hidraulică erau plătiți, direct sau indirect, de industria hidrocarburilor.
Dacă voi indica „lucrări științifice care stabilesc că nu activitatea umană este cauza principală a încălzirii globale” sunt sigur că scormonitul pe internet va re-începe. Acele lucrări există, totuși – o parte le găsiți în articolele și comentariile mele anterioare.
În loc de răspuns, vă propun un exercițiu pe care l-am discutat ieri cu studenții mei de la cursul „Climate Change – Past and Present”. Nu știu cine sunteți, ce pregătire profesională aveți, de aceea sper să nu fiți deranjat că vă așez în banca universitară.
Accesați site-ul oficial al NASA care descrie bugetul energetic al Pământului ca fiind echilibrul dintre energia radiantă care ajunge pe Pământ de la Soare și energia care pleacă de pe Pământ înapoi în spațiu. Notați valoarea energiei care se întoarce în spațiu (~240 W/m^2)
Accesați apoi site-ul oficial NASA Goddard Institute of Space Studies și, folosind figura intitulată Effective Radiative Forcing (NINT), notați valoarea WMGHG (Well Mixed Greenhouse Gases), adică contribuția antropogenă în 2024. Studenții au găsit o valoare de ~3 W/m^2.
Faceți raportul 3/240 = 0.0125 ori ~1.25%. E mult? E puțin?
Le-am cerut studenților să folosească o analogie banală: Cât contribuie consumul unei jumătăți de castravete (~20 cal) la dieta zilnică normală (2.000 cal)? Au făcut raportul: 20/2000 = 0.01 ori 1%. Analogia i-a făcut să înțeleagă mai bine cât de mult contribuie oamenii la încălzirea globală.
Faptul că influențele umane reprezintă în prezent doar ~1,25% din totalul energiei care circulă prin sistemul climatic are implicații importante și necesită o mai profundă înțelegere. Pentru a măsura contribuția umană și efectele ei, trebuie să observăm și să înțelegem părțile majore ale sistemului climatic (celelalte 98.75%) cu o precizie mai bună de 1,25%. Micile influențe naturale trebuie de asemenea înțelese cu aceeași precizie și, în plus, trebui să fim siguri că le-am considerat pe toate. Aceasta este o provocare enormă pentru un sistem în care avem observații limitate într-o perioadă de timp limitată, observații ale căror incertitudini sunt încă mari.
Compararea modelelor climate cu și fără aceste influențe (forcings) poate lămuri rolul jucat de influențele umane în schimbările recente ale climei, De asemenea, comparația poate sugera modul în care clima s-ar putea schimba în viitor pe măsură ce aceste influențe cresc. Dacă ați observat, graficul NASA GISS este extins până în anul 2100, când acele influențe vor depăși probabil 5 W/m^2.
Deci nu aveti exemple de lucrari stiintifice care demonstreaza ca incalzirea globala nu e in principal din cauza emisiilor antropogene de CO2.
Am dat numeroase exemple în articolele și comentariile mele anterioare. Obosiți-vă puțin să le găsiți, dacă vă interesează cu adevărat. Mie însă îmi miroase a băț băgat prin gard și vă invit să recitiți paragraful din text despre gardul anonimatului și cine se ascunde după el.
Exista stingatoare de incendiu cu CO2. CO2 este un gaz mai greu decat aerul care se lasa la baza flacarii unde dizlocuie oxigenul si flacara se stinge. Intrebare : cum poate un gaz mai greu decat aerul sa produca efect de sera ca norii?
@Constantin Cranganu – nu stiu cum sa va spun, dar analogia cu felia de castravete este inselatoare.
Pentru un neavizat, contributia antropogena de 3W/m2 sau 1,25%, poate parea mica. la o privire mai atenta aceste doua valori chiar se coreleaza cu realitatea. Intr-un sistem izolat daca cresti aportul de energie cu 1,25% te poti astepta la o crestere de temperatura de 1,25%. Si aici intervine schepsisul, ca este vorba de temperatura absoluta, cea care se aplica in ecuatiile fizicii si se masoara in grade Kelvin. Iar la o temperatura medie de 288 Kelvin ( 15 grd. C), aplicand un procent de 1,25% si tinand cont de faptul ca Pamantul nu este un sistem complet izolat si de inertia termica a oceanelor, cam cadem pe acea valoare de incalzire de 1-1,5 grd C ( sau K) de care vorbesc climatologii si pe care incepem sa o simtim si noi. Un student neavizat ar putea conchide ca nu exista incalzire globala antropogena pentru ca noi contribuim doar cu 1,25% din 15 grd. Celsius sau echivalentul in Fahrenheit, dar nu-i chiar asa.
Va intrebati daca 1,25% este mult sau putin. Eu cred ca este exact cat trebuie ca sa punem la indoiala asertiunile celor care sustin ca nu exista incalzire antropogena.
Studenților mei nu li s-a cerut să mute porțile de la fluxuri energetice la temperaturi, fie ele K or C. Nici graficele NASA pe care le-au avut la îndemână nu conțin temperaturi.
În engleză, ceea ce ați făcut dv. în comentariu se numește shell game, pe românește, se cheamă jocul alba-neagra.
@Constantin Cranganu – n-am prea inteles care-i legatura dintre alba-neagra si comentariul meu, dar daca v-as fi dat o astfel de replica mi-ati fi cenzurat imediat comentariul.
Inteleg foarte clar unde ati batut cu cei „doar” 3 W/m2 ( ~ 1,25 % din cei 243 W/m2 radiati de suprafata terestra) care nu mai scapa in spatiu si cu analogia cu castravetele. Si v-am replicat ca o acumulare de aprox. 1,25% energie intr-un sistem aproape inchis ca Pamantul, care pierde energie doar prin radiatie , corespunde ca ordin de marime si ca valoare cu cresterea de temperatura de 0,5-0,75% fata de era preindustriala. Diferenta poate fi in inertia oceanelor, in caldura latenta de topirea a ghetii din calotele polare, in acumularea de vegetatie, s.a.m.d.,
Ma intreb care este nivelul studentilor dvs. daca au nevoie de exemplul cu castravetele ca sa vizualizeze, sa inteleaga o valoare, un numar? Un numar e un numar. Cat de mare e un micron? Pai, nu-i mare fata de diametrul Pamantului, dar e imens fata de un electron. 3W/m2 in plus pe suprafata Soarelui este insignifiant, 3W/m2 in plus pe Pluto este imens. Prin analogia cu castravetele ati aruncat in derizoriu 3W/m2.
Azi Pamantul retine datorita activitatii noastre ( in urma careia sunt emise in atmosfera cantitati imense de CO2, metan, CFC, etc…) cu 1,25% mai mult din energia primita de la soare si avem o crestere de temperatura de 0,5-0,75% fata de era preindustriala. Si niste legi ale fizicii care sunt universale.
Comparația cu jocul alba-neagra era legată de faptul că ați ignorat exercițiul dat studenților și ați trecut la alt subiect fără nicio notificare.
Pentru a clarifica și analogia cu castravetele, trebuie să spun că studenții sunt abia la începutul studiilor universitare și a discuta brusc despre influențele umane (recte, gazele cu efect de seră) asupra fluxului de energie care părăsește suprafața terestră în termeni de effective radiative forcings nu e prea simplu.
Pe lângă analogia cu castravetele, care le-a plăcut, le-am mai oferit una pentru a clarifica și mai mult rolul acelor forcings în sistemul climatic. Redau mai jos o versiune concentrată a discuțiilor post-castravete:
Gândiți-vă la ERFs (Effective Radiative Forcings) ca la un sistem plus-minus. Forcing-urile pozitive (cum ar fi gazele cu efect de seră) captează mai multă energie, adăugând o mică valoare pozitivă. Forcing-urile negative (cum ar fi aerosolii care reflectă lumina solară) resping o parte din energia incidentă, rezultând o mică valoare negativă. Efectul net este suma acestor influențe pozitive și negative.
Acum imaginați-vă echilibrul energetic al Pământului ca pe o mare cadă de baie. Radiația care părăsește suprafața terestră de 240 W/m² reprezintă fluxul constant de apă care se scurge. ERF-urile sunt ca niște mici ajustări la robinet – o ușoară creștere (forcing pozitiv) adaugă niște picături de apă suplimentară, în timp ce o ușoară scădere (forcing negativă) reduce fluxul cu o cantitate mică. Vor putea aceste ajustări minore să reverse sau să golească cada (să schimbe clima planetei) în timp? That’s the question…
Incer sa scriu cit de neutru e posibil. Nu sunt troll, nu scriu des comentarii, sunt doar interesat de subiect si incerc sa nu am prejudecati. Evident, articolele dvs sunt de ajutor.
Spuneti asa: „Dacă voi indica „lucrări științifice care stabilesc că nu activitatea umană este cauza principală a încălzirii globale” sunt sigur că scormonitul pe internet va re-începe. Acele lucrări există, totuși – o parte le găsiți în articolele și comentariile mele anterioare. ”
Dar ce conotatie negativa are „scormonitul pe internet” in acest context?
Daca oricum aveti aceste referinte, nu se poate sa le oferiti, fara sa se considere ca vi le asumati in totalitate? Subiectul ma intereseaza, dar nu am o saptamina sa citesc acum 250+ articole ca sa gasesc referintele in discutie, pe cind dvs. le aveti la indemina. Multumesc.
Dacă nu sunteți troll și chiar vă interesează acele lucrări, puteți să mă contactați pe adresa de email de la Brooklyn College.
Citit atent raportul IPPC , o parte este corect stiintifica , alta parte este ideologie si preluata e mass media si politicieni, convine narativului.
Care parte din raportul IPCC e ideologie? Spune exact care capitol, ca sa verific si sa vad daca e adevarat ce spui, sau nu.
Exista o diagrama in care sunt mai multe scenarii, parca 6 la numar, ale variatiilor de CO2 corelate cu temp. medie.
Avem varianta ultraoptimista, mentinrea temp medii sub 1,5 grade stabilta la Paris, aruncata insasi de urmatoarele conferinte COP peste bord, acum se vorbeste de ca. 2 grade pana in 2100.
Apropo, clima percuteaza la ordine si obiective politice ? este ridicol.
Exista varianta alarmista in care concentratia de CO2 creste vertignos iar temp medie se indreapta undeva catre plus 8 grade fata de astazi, cum spune seful UNO, pamantul „va arde”
Scenarile alarmiste si ultraalarmiste sunt prelute in mass media si de mediul politic, raportul IPPC insasi prevede cresteri moderate, scenariile in care atat valorile CO2 si cat si temp medie vor creste moderat si recomanda masuri de adaptare.
Acum ca. 200 mil de ani concentratiile de CO2 au fost undeva la 1200 ppm dupa unii dupa altii pana 4000 ppm,, de la 3 ori pana la 10 ! mai mari decat astazi, a fost perioada catre sfarsitul erei dinozaurilor si a unei vegetatii extrem de luxuriante.
Clima pe pamant a inceput se schimbe dramatic datorita unor activitati tectononice cat si miscari ale astrelor extreme + multi alti factori care au produs extensia modului respectiv de viata, rezultatul , paradox nu.i asa , bunstarea economica de astazi datorita resurselor de gaz si petrol !!!
Viata umana a inceput acum ca. 6 milioane de ani , ani in care omul s-a adaptat fara nici un mijloc „technic” tuturor schimbarilor si de variatie extrema ale climei, ce se intampla de la inceperea revulutiei industriale este minor si neglijabil fata de ce a fost pana acum si poate fi gestionat cum metode technice inteligente, viabile economic.
Este mai inteligent ca in primul rand sa eliberam pamantul de gunoiul pe care il lasam in urma noastra, sa pastram mediul cat se poate de intact si sa ne concentram pe o agricultura sustenabila, sa producem energie cu tot ce ne sta la putinta in conditii technice optime si sa renuntam la himera, digitalizarea va puttea rezolva toate probleme pt ca ea este una din cauzele problemelor, foamea tot mai mare de energie.
https://www.sciencealert.com/24-000-years-of-temperature-data-shows-just-how-unprecedented-current-global-heating-is
24,000 Years of Temperature Data Show Just How Unprecedented Current Global Heating Is
iaca una-doua:
„Because the solar irradiance is the most important source of energy to the Earth, changes in that irradiance can change our climate”, „The solar spectral irradiance is a measure of the brightness of the entire Sun at a wavelength of light. Important spectral irradiance variations are seen in many wavelengths, from the visible and IR, through the UV, to EUV and X-ray”, „Even subtle changes in irradiance can have a dramatic impact on the Earth’s climate, atmosphere and ionosphere. ” : https://sdo.gsfc.nasa.gov/mission/science.php
cum influenteaza variatia solara temperatura ? pai, cam proportional: 1% din 1361w/mp poate conduce la 1% din 300K, adica vreo 3C;
de fapt, nici media masurata nu e prea sigura, ca si pe hartie variaza cu vreo 0,5%, intre 1360 si 1367w/mp;
cum influenteaza variatia codoiului temperatura ? poate cam la fel cum ar influenta o crestere cu 100% a numarului copiilor cu parul cret;
„However, the most violent changes in solar radiation occur at much lower wavelengths and are believed to be major influences on terrestrial climate” : https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/feart.2023.1164636/full
dar mai bine desenez:
https://www.frontiersin.org/files/Articles/1164636/feart-11-1164636-HTML-r1/image_m/feart-11-1164636-g002.jpg
https://www.climate.gov/news-features/understanding-climate/climate-change-incoming-sunlight
Changes in the Sun’s overall brightness since the pre-industrial period have been minimal, likely contributing no more than 0.01 degrees Celsius to the roughly 1 degree of warming that’s occurred over the Industrial period.
ha, ha: „Reconstruction of total solar irradiance based on sunspot observations since the 1600s”
who was the observer in 1600, Pope Pius with a telescope? with an accuracy of 1w/m2?
La un link standard, acelasi indiferent de nick-ul care postează, nu se poate răspunde decât cu un comment standard 🙂.
Reiau un pic mecanismul si pt dvs.
„One interesting aspect of solar cycles is that the sun went through a period of near zero sunspot activity from about 1645 to 1715. This period of sunspot minima is called the Maunder Minimum. The „Little Ice Age” occurred over parts of Earth during the Maunder Minimum. So how much does the solar output affect Earth’s climate? There is debate within the scientific community how much solar activity can, or does affect Earth’s climate. There is research which shows evidence that Earth’s climate is sensitive to very weak changes in the Sun’s energy output over time frames of 10s and 100s of years. Times of maximum sunspot activity are associated with a very slight increase in the energy output from the sun. Ultraviolet radiation increases dramatically during high sunspot activity, which can have a large effect on the Earth’s atmosphere. ” – https://www.weather.gov/fsd/sunspots
Si aici mecanismul, lectie cu teme de răspuns la final 🙂:
„How does the sun’s energy reach so far? The answer is in radiation. Radiation is the primary mechanism of energy transfer on Earth, including the transfer of energy from the Sun to the Earth over great distances through the vacuum of space.” – https://pressbooks-dev.oer.hawaii.edu/atmo/chapter/chapter-2-solar-and-infrared-radiation/
Principalul gaz cu efect de sera din atmosfera sunt vaporii de apa, de aceea un cer acoperit mentine o temperatura constant calda peste noapte iar unul senin ne face sa dardaim la punctul de roua(cea mai scăzuta temperatura din noapte, in general).
Mai multe pete solare = mai multa radiatie electromagnetica = ultraviolete si infrarosii = încălzire. Reglajul si-l face terra si singura prin modificări de albedo, componenta legata de evaporare pe termen scurt.
Prin urmare sun overal brightness nu prea are treaba cu incalzirea terrei. De aceea exista sisteme de incalzire cu panouri iradiante infrarosu. Pe de alta parte daca nu ai umbrela cu pritectie UV te arzi stand la plaja aproape la fel ca si fara.
(@ prototipescu, a, scos oled-ul ca sa nu intram iar in dezbateri dar pe de alta parte sunteti binevenit cu completări, corectii. Apreciez)
„Va rog sa postati lucrari stiintifice care stabilesc ca nu activitatea umana este cauza principala a incalzirii globale, daca exista asemenea lucrari stiintifice. Nu insinuari, nu opinii, ci lucrari stiintifice, asta astept”
@Goro2006:
1. Karl Popper ne indemna sa nu luam stiinta prea in serios. O fi stiut el de ce :)) Deci daca stiinta e unreliable, logica ramane ultima noastra speranta.
2. O teorie clasica spune ca combustibilii fosili s-au format in decursul a sute de milioane de ani, din resturi organice supuse la presiuni uriase si temperaturi inalte. Acest proces lent de formare a moleculelor de CH4, si a altor hidrocarburi a consumat cantitati de energie uriase in decursul a sute de milioane de ani, energie care a fost necesara sa creeze legaturile („bindings” in engleza) dintre atomii de Carbon si cei de Hidrogen. In general hidrocarburile au structuri poligonale si poliedrale cu un numar mare de bindings C-H pe unitatea de volum (geometria metanului CH4 are o structura tetraedala) fapt ce le da o densitate energetica foarte mare. Cand aceste hidrocarburi sunt arse intr-un motor cu ardere interna, energia inmagazinata in legaturile C-H este eliberata sub forma de energie cinetica si caldura, plus CO2 si H2O (caldura fiind principala forma de energie pentru ca motoarele termice au randamente sub 30%). Ce face omenirea de vreo 200 de ani este sa elibereze accelerat energia si CO2-ul inmagazinate in hidrocarburi de-alungul a sute de milioane de ani, la randamente de sub 30%. Acest factor antropogenic combinat cu efectul de sera (partial antropogenic – care nu lasa caldura sa se disipeze in spatiul cosmic) contribuie in mod logic, bineinteles alaturi si de alti factori naturali la incalzirea globala.
In raport cu factorii naturali clasici (activitatea solara ciclica, ciclurile Milankovitch, ciclul CO2 care controleaza alternanta dintre perioadele glaciare si cele calde) acest factor antropogen este mult mai putin important, dar sunt temeri ca ar suficient de mare incat sa faca diferenta „on the margin”. Nici un om de stiinta, dar absolut nici unul nu stie cu certitudine daca acest factor antropogen este suficient de mare incat sa perturbe ciclul climatic din starea de echilibru natural in care se gaseste de miliarde de ani intr-un echilibru instabil care sa distruga viata pe planeta noastra.
3. Recent s-au descoperit rezerve de hidrocarburi lichide uriase pe Titan, unul din satelitii lui Saturn, care ridica semne de intrebare despre clasica teorie a formarii hidrocarburilor pe Pamant, dar care nu schimba concluzia logica despre contributia factorului antropogen la incalzirea globala.
Cand ai impresia ca stii mai bine decat oamenii de stiinta, acesta este efectul Dunning-Kruger:
Efectul Dunning-Kruger este o eroare de apreciere în care persoane incompetente își apreciază eronat competența ca fiind mult mai mare decât în realitate. Acest comportament se datorează incapacității persoanelor respective de a-și recunoaște nivelul propriu, tocmai din cauza lipsei de cunoștințe în domeniu.[1]
https://ro.wikipedia.org/wiki/Efectul_Dunning-Kruger
Am scris despre acest efect, cu exemplificări specifice:
Despre efectul Dunning-Kruger
Despre agnotologie cu două studii de caz: fracturarea hidraulică și consensul celor 97% experți care sunt de acord cu încălzirea globală antropogenă
Recitesc comentariile si mi-am adus aminte de Principiul lui Peter:
https://en.wikipedia.org/wiki/Peter_principle
Citat din citat:
Cel mai mare dușman al cunoașterii nu este ignoranța, ci iluzia cunoașterii.
Nu sunt ceste lucruri apropiate?
@mity
„Cand ai impresia ca stii mai bine decat oamenii de stiinta, acesta este efectul Dunning-Kruger…”
Nu vad legatura dintre efectul Dunning-Kruger si ce am scris eu mai sus. Vi se pare ca ce am comentat mai sus da impresia ca stiu ceva mai bine decat stiu oamenii de stiinta? Cometariul meu i se adresa lui @goro2006, care ii cerea Dlui Cranganu „lucrari stiintifice care stabilesc ca nu activitatea umana este cauza principala a incalzirii globale”. Raspunsul meu era ca disputa dintre cele doua tabere (cei care argumenteaza ca activitatea umana este Principala Cauza a schimbarii climatice vs cei care argumenteaza ca activitatea umana este un Factor Minor) inca se joaca – fiecare parte venind cu argumente pentru teoria proprie si contra-argumente pentru teoria celeilalte tabere. Da subiectul schimbarii climatice este super-mediatizat si super-politizat, dar nu exista in momentul de fata un verdict clar, categoric, care sa demonstreze pe baze stiintifice riguroase cine are dreptate.
More than 99.9% of peer-reviewed scientific papers agree that climate change is mainly caused by humans, according to a new survey of 88,125 climate-related studies.
https://www.sciencedaily.com/releases/2021/10/211019082702.htm
Deci care cercetatori spun, cu baze stiintifice riguroase, ca incalzirea globala nu e din cauza activitatii umane, avand in vedere ca 99.9% din studiile climatice spun ca e din cauza activitatii umane?
@Arturo: Nu vedeti nici o problema la o stire care va informeaza ca „99.9% din studiile climatice spun ca e din cauza activitatii umane?”
Doamne Dumnezeule! Sancta Simplicitas!…
Felicitări, domnule profesor, și mulțumim!
Vă doresc multă sănătate, continuitate și succese în tot ce întreprindeți.
La mulți ani!
Felicitari! Articolele dumneavoastra sunt absolut excelente si atrag comentariile unor cititori cu adevarat deosebiti. Vad ca niciun alt autor de pe Contributors nu va calca pe urme, din pacate…
Îndăznesc să vă contrazic. Există și alți autori pe Contributors care pun acuratețea științifică a informației mai presus de partizanate politice sau emoții umane. Nu sunt mulți, dar există. Nu le dau numele aici, pentru că nu e locul, și în plus vă las plăcerea de a-i descoperi și singur.
O sa caut si va multumesc. Poate ca nu am cautat destul sau, poate, ceilalti nu sunt atat de eficienti in a combate prostia asta moderna care spune ca singura solutie pentru toate problemele e comunismul…
O fi, insa nu lasa liber comentariilor fapt care arata ca nu accepta toate parerile, doar cele conforme, atunci cum pot fi libere de partizanat politic ?
Domnul Profesor Cranganu accepta si alte pareri atat timp cat sunt comentate decent, la subiect.
Nu am cu ce sa va contrazic.
A aparut o stire in care Manfred Weber seful partidului popular european declara, interzicerea motoarelor cu ardere interna a fost si este o greseala economica majora care trebui corectata in urmatorul mandat al CE si parlamentului european. Focusarea exclusiva pe masini cu motoare electrice a fost o greseala !! este nevoie de luarea in vedere a tuturor posibilitatilor technice care exista si care vor putea fi gasite intr-o competitie deschisa.
Industria de panouri solare europeana este ca inexistenta, ultima productie din Germania fiind in martie a.c. inchisa, concurenta chineza sufocanta.
Daca citesc aceste stiri primul gand ma duce la sabotaj !! a industriei europene, aviz madam Kövesi !!
Sabotajul si daunele produse pe motive ecologice, adica ideologice, trebuie cercetate PENAL ! iar politicienii care s-au dedat la aceste masuri adusi in fata justitiei.
In orice alta activitate umana economica pt greseli, accidente premeditate exista sanctiuni, de ce nu este aplicabil acest mecanism pt politicieni ? prelurea doar politica a raspunderi nu este indeajuns, este nevoie de raspundere ca peste tot, in fata legii !!
Am impresia ca ceva incepe „sa se miste” in constiinta politica, algeri de tot felul bat la usa insa nu este indeajuns, este nevoie de multa presiune de jos ca exemplu, evitarea achizitonarii de produse impuse, de solutii de incalzire costisitoare, solutii subventionate pe banii contribuabilior.
Productia de masini electrice este in Europa in picaj, consumatorului nu-i surade acesta varianta, dezavantajele din toate punctele vedere predomina, incl cele ecologice.
Acum 10 ani a fost promovata masina cu consum de 3 litri, se poate cu si mai putin daca cercetarea este lasata libera.
In Europa cel putin statul asistential doritor de control total al individului devine tot mai incomod, sa nu uitam, controlul de stat pe langa resurse technice blocheaza resurse umane, resurse care lipsesc pe piata economica libera.
Controlul technic exagerat consuma cantitati de energie electrica , vezi intrega infrastructura digitala tot mai mare.
Trebuie sa ne punem serios intrebarea, este nevoie de implementat tot ce technic ar fi posibil fara o analiza severa a costurilor, respectiv ale beneficiilor ? verzi resursele imense necesare condusului atonom, jucarii ale unor oligarhi.
Probleme nu se pot rezolva toate technic, este nevoie de analiza altfel intradevar consumam in cel mai scurt multe resurse necesare.
Tot soiu de analfabeti au dezbatut tot soiul de tampenii pana cand s-au izbit de realitate. S-au izbit de ea si au cazut in fund. Legea de aur a lui Cipolla: sa pierzi si tu in timp ce-i silesti pe ceilalti sa piarda. Lume proasta. Avem capacitatea de a ne adapta la (aproape) orice schimbare, cu conditia sa nu ne subminam capacitatea de a ne adapta. Asta e exact ce vor verzii: sa ne reduca capacitatea de adaptare pentru ca e capitalista, patriarhala si rasista. Nu e.
Dacă pe vremea lui Ceaușescu vreun demnitar ar fi luat niște măsuri economice atât de năstrușnice pe cât au luat politrucii UE, ăla ar fi ajuns în fața plutonului de execuție pentru înaltă trădare. Bine, că nici Ceaușescu nu era departe, dar ați prins ideea :)
Nu stiu ce studii are Manfred Weber, insa majoritatea „calificata” (daca nu chiar un procent mai mare!) dintre cei din organismele de conducere ale UE (si, cred, chiar 99% la consilieri) au studii (sau calificari) de „comunicare” si alte asemenea „stiinte” moderne, fara nici cea mai mica intelegere (la nivel de gimnaziu) a stiintelor fundamentale. Deci, ce pretentii am putea avea ca vreunul ar putea intelege ca politica nu poate face stiinta sa progreseze? Incep sa ma intreb daca Spiru Haret („universitatea” nu omul adevarat!) nu a avut mai intai filiale in EU, inainte de a fi creata in RO! Fiindca nivelul de „gandire” este cam acolo.
Foarte pertinent comentariul dvs. Nu stiu daca a fost, n-as baga mana-n foc, dar cu siguranta nu mai este vorba despre clima/planeta. E vorba de tot mai mult control, de concentrarea puterii in zona unui numar restrans de indivizi care sa diriguiasca viata majoritatii celorlalti pana-n cele mai mici detalii. E vorba despre putere si control. Odata ce ai inteles asta, totul devine mult mai clar. Si nu e vorba de conspiratii. Cand vezi ca niste politicieni fac praf bunastarea si libertatea celor carora ar trebui sa le asigure un mediu sanatos de prosperitate si dezvoltare, deci fix invers, nu poti concluziona decat ca nu mai e vorba de nimic altceva decat putere si control.
Din păcate e doar o lupta de pozitionare pt. alegerile PE. Mai este o stire, mult mai recenta, care precizează intentia interzicerii repararii masinilor pe combustie interna dupa un anumit nr. de ani(cică oricum piata de azi nu mai produce masini care sa dureze peste 10 ani,nu e rentabil) sau pe anumite categorii de reparatii. Si nu e gluma, la centralele pe gaz sau păcura exista deja interdictia de reparatie in anumite tari UE.
Astia de acum nu renunta la idei crete pana nu o dau complet de gard sau aduc extrema dreapta in pole position!
Pe de alta parte interdictia vanzarii doar a masinilor noi poate fi usor eludata prin import de vehicule cu prima inmatriculare in tari terte, prin urmare probabil vor încerca sa dezvolte si mai abitir legislatia pe tema, daca vor mai apuca. Eu sper ca nu vor mai apuca!!!
De reținut – 63 de kile de litiu la o mașină!
O baterie de la Tesla Model S Long Range ar conține aproximativ 350 de kilograme de litiu.
Sursa: https://www.acebattery.com/blogs/how-much-lithium-is-in-a-tesla-battery
Litiu „verde” :)
Pare cam greu de crezut, d-le Cranganu, si articolul dvs. nu citeaza nici o sursa. Acest articol pare mai documentat:
https://elements.visualcapitalist.com/the-key-minerals-in-an-ev-battery/
Cum bateria data ca exemplu are 60kWh si bateria Model S are 100kWh, ar insemna ca intr-o baterie Model S intra aproximativ 10 kg de litiu.
PS: Cred ca aveti nevoie de o corectura in text, ati incurcat un pic unitatile de masura si ati ajuns la concluzia ca o masina Tesla S are in baterie 441 tone de litiu (7000 de baterii * 63 kg). Sper ca e evident ca 63 kg litiu din sursele dvs. se referea la intreaba baterie, nu doar una dintre cele 7000 de celule „puțin mai mari decât bateriile telefoanelor inteligente” care compun o baterie.
PPS: Daca ne gandim la o baterie de telefon in loc de o baterie de Tesla, cat de utopic mai pare „un ritm de 250,000 baterii pe minut, în fiecare oră, zi și an”?
PPPS: Acum vad ca in comentariul de la 20:30 ati spus chiar dvs. ca o baterie contine „aproximativ 25 pounds de litiu”, adica 11 kg. Va rog sa corectati si textul articolului.
Cantitățile de materiale folosite de bateriile electrice pot apărea diferite în raport cu sursele publice.
A typical EV battery has about 8 kilograms of lithium, 14 kilograms of cobalt, and 20 kilograms of manganese, although this can often be much more depending on the battery size – a Tesla Model S’ battery, for example, contains around 62.6 kg (138 pounds) of lithium.
https://blog.evbox.com/ev-battery-weight
the Tesla Model S Long Range is reported to contain approximately 350 kilograms of lithium.
https://www.acebattery.com/blogs/how-much-lithium-is-in-a-tesla-battery
D-le Cranganu, aveti doua surse (una a mea si una a dvs) care spun ca litiul reprezinta aprox. 2.5% din greutatea unei baterii.
Mai aveti doua bloguri care isi dau cu presupusul ca litiul reprezinta ba 10%, ba 50% din greutatea bateriei.
In acest context, vi se pare corect sa aruncati mainile in aer si sa spuneti ca n-avem cum sa stim adevarul, 2.5% sau 50% sunt numere la fel de valide?
Nu și-a aruncat nimeni mâinile în aer, stați liniștit. Atâta timp cât producătorii de baterii electrice nu publică date oficiale pentru toate modelele produse, apar situații mai puțin clare.
Autorii indicați fac, în cel mai bun caz, un educated guess. Cert este că autovehiculele electrice consumă de 7 ori mai multe minerale (Cu, Li, Mn, grafit, Co, Ni) decât autovehiculele convenționale. Găsiți date și grafice în raportul publicat de IEA în 2021 – The Role of Critical Minerals in Clean Energy https://www.iea.org/reports/the-role-of-critical-minerals-in-clean-energy-transitions
Pentru că vă văd atât de pasionat de aceste metale, ce părere aveți de impactul ecologic al lucrărilor miniere care pentru UNA baterie electrică de 470 kg necesită dislocarea, mutarea și dispunerea a circa 90 – 680 tone de roci. Dacă înmulțiți acele sute de tone cu cele 700.000.000 de autovehicule presupuse a fi electrice, nu vă dă niciun fior impactul produs asupra mediului?
D-le Cranganu,
Ati prezentat o alta sursa care spune ca o baterie „medie” de masina electrica contine 8,9 kg de litiu, dar sustineti in continuare ca o baterie in greutate totala de 470 kg ar putea contine fie 10 kg de litiu, fie 350 kg de litiu, si e imposibil sa aflam care dintre cele doua variante e mai aproape de adevar.
Colegul nostru „:)” pare a fi mare cunoscator in ale litiului, pacat ca e prea ocupat cu altele si nu are timp sa ne lamureasca.
Sunt constient ca extragerea tuturor acestor metale are si ea un impact ecologic major, mult mai mare de ex. decat a unei exploatari de petrol sau gaz „shale”. Dar incerc sa vad partea plina a paharului: cantitatile de nichel (40kg) sau cobalt (13 kg) raportate in 2021 au fost deja reduse la 0 in 2024, iar cresterea voltajului de la 400V la 800V ar fi scazut si cantitatea de cupru, daca nu ar fi fost obsesia noastra pentru cat mai multi cai-putere. Nu vad nici un motiv sa cred ca progresul se va opri aici.
Ce parere aveti de impactul ecologic de a nu renunta la combustibilii fosili in timpul unei crize climatice fara precedent? https://www.hotnews.ro/stiri-mediu-27025697-martie-fost-zecea-luna-consecutiva-stabileste-noi-recorduri-temperatura-plan-global.htm
D-le Cranganu
„:)” vad ca nu poate sa ma ajute (fie ca a luat o pauza de detoxifiere digitala, fie ca intrebarea i se pare sub nivelul lui), asa ca ma risc eu sa vin cu o potentiala explicatie pentru diferentele din sursele noastre.
Cand cineva zice ca o baterie de 500kg contine 11kg de litiu, se refera la atomii de litiu care exista fizic in baterie.
Cand cineva zice ca aceeasi baterie „consumă ~63 kg Li”, cel mai probabil se refera la cantitatea de carbonat de litiu folosita pentru productia bateriei (Li2CO3 fiind aprox. 19% litiu).
Cand cineva zice ca aceeasi baterie „is reported to contain approximately 350 kilograms of lithium”, s-ar putea sa se refere la cantitatea de spodumen (care, ne spun „:)” si Wikipedia, e 1,65%-4,65% LiCO2) din care s-a facut carbonatul de litiu din care s-a facut bateria. Dar cel mai probabil habar n-are despre ce vorbeste, si nu ar trebui sa-l folositi ca sursa.
@neo aici e buba, ca nu avem inca cu adevarat o criza climatica, doar niste semne care vestesc una. Sau, dupa parerea altora, avem doar semne ca urmasii nostrii o sa aiba niste inconveniente minore.
Cât pământ trebuie excavat și mutat pentru o singură baterie EV?
În raportul său intitulat „Mines, Minerals and „Green” Energy: A Reality Check” (2020), Mark P. Mills constată că o baterie de litiu pentru vehicule electrice cântărește aproximativ 1.000 de pounds (1 pound = 0,453 kg).
O astfel de baterie conține, de obicei, aproximativ 25 pounds de litiu, 30 pounds de cobalt, 60 pounds de nichel, 110 pounds de grafit, 90 pounds de cupru, aproximativ 400 pounds de oțel, aluminiu și diverse componente din plastic.
Pe baza acestor cifre și a calității medii a minereului, se poate estima cantitatea tipică de rocă care trebuie extrasă din pământ și prelucrată pentru a obține mineralele pure necesare producerii unei baterii pentru vehicule electrice.
Saramurile de litiu conțin de obicei mai puțin de 0,1 % litiu, ceea ce înseamnă aproximativ 25.000 pounds de saramură pentru a obține cele 25 pounds de litiu pur. În mod similar, conținutul de minereu de cobalt este în medie de aproximativ 0,1 %, ceea ce înseamnă aproape 30.000 pounds de minereu pentru fiecare baterie.
Concentrațiile minereului de nichel sunt în medie de aproximativ 1 %, deci aproximativ 6.000 pounds de minereu pe baterie. Minereul de grafit are de obicei o concentrație de 10%, deci sunt necesari aproximativ 1.000 pounds pe baterie. Cupru, la aproximativ 0,6% concentrație în minereu, înseamnă aproximativ 25.000 pounds de minereu pe baterie.
În total, pentru a obține doar aceste cinci elemente necesare producerii unei baterie EV de 1.000 pounds (450 kg), este nevoie de extragerea a aproximativ 90.000 pounds (peste 40 de tone) de minereu.
Calculele nu se opresc aici.
Atunci când se ia în calcul tot pământul mutat (adică materialele care au fost mai întâi săpate pentru a ajunge la minereu), o baterie necesită săparea și mutarea a între 200.000 și 1.500.000 pounds (sau între 90 și 680 de tone) de pământ pentru fiecare baterie.
Rețineți că aceste cifre nu includ cantitatea imensă de materiale și substanțe chimice utilizate pentru a procesa și rafina toate minereurile.
Ele nu iau în considerare alte materiale utilizate în comparație cu o mașină convențională, cum ar fi înlocuirea oțelului cu aluminiu pentru a scădea masa bateriei.
De asemenea, sunt excluse sistemele electrice, altele decât bateria, utilizate într-un vehicul electric. Acestea se adaugă substanțial la amprenta ecologică, deoarece utilizează cu 300% mai mult cupru în comparație cu un vehicul convențional.
Și nu se menționează nici cărbunele extras pentru a produce energia necesară pentru încărcarea unui vehicul electric peste noapte.
Urmează acum să înmulțiți dumneavoastră toate aceste numere cu 4,9 trilioane baterii presupuse a electrifica jumătate din vehiculele care circulă astăzi.
Oare mediul înconjurător nu va suferi nicio degradare, alterare, modificare periculoasă când trilioanele de tone de roci vor fi excavate, mutate, depozitate etc.?
Oare de asta nu vor să dezbată știința climei acele organizații precum OMS?
D-le Cranganu, nu stiu care-i legatura cu stiinta climei, dar pot sa va spun ca intre 2020 (anul aparitiei raportului) si 2024, aproape toate masinile electrice au trecut la alta chimie (LiFePO4) care are nevoie de 0 kg cobalt si 0 kg nichel.
Pot sa va mai spun si ca toti producatorii mari de baterii au inceput deja constructia fabricilor unde peste cativa ani vor produce baterii Na-Ion, care nu mai au nevoie nici de litiu, nici de grafit. Nu degeaba a scazut pretul litiului pe bursa, de la 40 USD/kg in iunie 2023, la 11 USD/kg azi.
Domnu’, cum de-am vindut eu ieri 4000 de tone de spodumen (in concentrat, mesh 20, cu continut de 4.65% Li2O) cu $ 940/MT CIF Ningbo? Si cum de am pe masa un contract de 5000 de tone cu o companie japoneza mare? Foarte mare, la un pret similar. Si cum de am comanda pentru inca 20 000 MT de livrat incepind cu iulie 2024? Si cum de umbla dupa coada mea 2 giganti chinezi (fiecare cu peste 150 000 de angajati) sa contracteze toata productia din urmatorii 3 ani din doua tari in care lucreaza concernul minier cu care am contract? Care concern opereaza pe 4 continente, domnu’.
Unul dintre zacaminte abia am inceput sa-l deschidem si deja imi fac chinezii curte. Oare de ce?
Pretul de bursa al litiului fie ca minereu (spodumen, lepidolit), fie concentrat, fie carbonat a scazut in ultimele 12 luni nu pentru ca nu exista cerere ci din cu totul alte cauze. Pretul Litiului metalic (industrial grade, 99.5% Li) este azi $113 416/MT iar al carbonatului „battery grade” $15 179/MT. Usurel cu amatorismele pe scari, toar’su gradu’, lucrurile astea nu sint la nivel de tablagiu comentac pe-aici.
„:)” recunosc, m-am uitat doar la pretul (carbonatului de) litiu pe bursa, am observat ca a scazut de la 313.000 CNY/MT la 108.500 CNY/MT, si am presupus ca o materie prima a carui pret a scazut cu 60% in mai putin de 1 an nu poate fi „pe terminate”.
Din pacate am facut si o eroare la transcriere (am scris 11 USD in loc de 15 USD), dar daca chiar vreti sa ma contraziceti as vrea sa-mi spuneti si cu cat a fost mai mare pretul la care ati vandut dvs litiu azi fata de pretul la care ati vandut aceeasi varianta de litiu acum 9 luni.
„Varianta” de litiu, musiu? „Varianta” de litiu o fi la centrul vostru de frizerie cuantica. Habar n-ai dar continui sa bati din taste. Auzi la el, „varianta” de litiu.
Cotatia maxima atinsa de carbonatul de litiu battery grade a fost $79 469/MT in Dec 2022. Daca ai fi altceva decit un parerolog ignar ai fi stiut pentru ca am postat aici aceasta informatie la acea vreme.
Auzi la el, „varianta” de litiu! Voi astia chiar nu aveti pic de rusine, azi, miine o sa-i spuneti unui chirurg cum sa tina bisturiul.
Scuzati-ma „:)”, dar daca trebuie sa urmaresc cu religiozitate comentariile dvs. ca sa nu raman un „parerolog ignar”, prefer sa raman la statutul actual.
Vad ca e foarte greu sa concentrati cand vorbiti cu un amator, dar poate reusiti sa renuntati la jigniri pentru cateva minute si sa raspundeti la esenta intrebarii mele, nu la niste detalii irelevante.
Care este diferenta de pret dintre spodumenul vandut de dvs. ieri (nu de pe bursa, ca am inteles de la dvs. ca pretul de pe bursa variaza din „din cu totul alte cauze”) si cel vandut tot de dvs. acum 9 sau 15 luni?
Si ce ne spune asta despre raportul dintre cererea si oferta de litiu din urmatorii 30 de ani?
PS: Daca aveti timp, poate reusiti sa ne lamuriti in thread-ul de mai sus daca se poate estima continutul de litiu dintr-o baterie de 500 kg cu o precizie mai mare de 350 kg. Multumesc anticipat!
@Dan Berindei.. citez „Densitatea energetică a bateriilor cu ioni de sodiu apos este de 12 până la 24 de wați oră pe litru, cu mult sub cea a bateriilor cu plumb sau litiu-ion, ceea ce nu reprezintă o problemă pentru sistemele staționare, dar aceste baterii cu ioni de sodiu sunt pentru aplicații mobile nepotrivite. De asemenea, au stabilitatea ciclului mai scăzută
NT, nu plecati dupa fenta! Ce naiba e aia „ioni de sodiu apos”? Metalele alcaline dau cu apa reactii violent exoterme cu degajare de hidrogen. Ceea ce scrie individul in cauza e doar un copy paste si Google Translate de pe cine stie ce site. Tipic pentru trolli vorbeti IT-sti care n-au habar ce e lumea de fapt.
Ma tem ca „ionii de sodiu apos” sunt opera proprie si personala a lui NT, eu nu am scris nicaieri asa ceva.
Dar probabil ca nu te deranjeaza, pentru tine pare sa conteze mai putin sa ai dreptate si mai mult sa iti jignesti interlocutorii.
Nu stiu ce unde aveti dvs. citatul acela, dar acum un an existau deja baterii Na-Ion cu densitate de 10 ori mai mare: „The test vehicle has a battery pack with a capacity of 25 kWh and an energy density of 120 Wh/kg.”
https://cnevpost.com/2023/02/23/hina-battery-puts-sodium-ion-batteries-in-sehol-e10x/
Chiar si daca bateriile Na-Ion nu vor fi ok pentru majoritatea masinilor, tot vor fi ok pentru stocare statica, si necesarul de litiu anticipat pentru stocare statica era mult mai mare decat necesarul pentru masini electrice.
Critical material requirements and recycling opportunities for US wind and solar power generation
Tessa Lee, Yuan Yao, Thomas E. Graedel, Alessio Miatto
First published: 27 March 2024
=========================================
Acest studiu ar fi trebuit inclus în articolul meu, dar n-am vrut să depășesc 10 pagini. De aceea, rog cititorii interesați să-l considere parte din articol.
Deși autorii studiului investighează numai ceea ce se va întâmpla în SUA, consider că, pe lângă americani, există și mulți români care nu știu nimic sau știu foarte puțin despre nevoile materiale pentru introducerea pe scară mare a energiilor regenerabile și realitățile geologice.
Dl Crânganu,
Mi-as permite citeva observații:
1. ”pe lângă americani, există și mulți români care nu știu nimic sau știu foarte puțin despre nevoile materiale pentru introducerea pe scară mare a energiilor regenerabile și realitățile geologice.”
Absolut corect, insă, spre deosebire de SUA (dar si multe ale state ale lumii) le va fi foarte greu-spre imposibil sa atinga acel obiectiv – decarbonizarea totala. Spre deosebire de alte state, România este in masura sî atinga acel obiectiv, foarte usor si foarte repede, teoretic, pina in 2035 (daca si numai DACA va exista o politica realista și inteleapta in acest sens). DE CE ESTE ROMÂNIA IN MASURA SA ATINGA ACEST OBIECTIV ? …PENTRU CA AR PUTEA ! (cum ziceau unii PSD-isti prin Parlament, dar, se refereau la cu totul alte subiecte)
2. DE CE AR PUTEA ROMÂNIA ?
– pentru ca astazi, are deja in mixul sau energetic cca 65-75% regenerabile
– pentru ca are un consum deja foarte mic de energie – cca 50-55 TWh/an (virful anual abia ajunge pe la 8500 MW)
– pentru ca are resurse regenerabile ENORME ! (nefolosite) in care regenerabilele de bioenergie sunt de cca 4-5 ori mai mari decit tot potentialul eolian (fara off-shore), solar, hidro luate la un loc !
3. DE NU POATE SUA ?
– pentru ca au un consum IMENS de energie (produs prin fosili, nuclear, etc. dar si regenerabile iar acestea din urma ar trebui sa inlocuiasca pe cele fosile intr-o proportie uriasa….exact ce spuneți)
– SUA au cca 194 biorafinarii care produc cca 60 de miliarde litri Ethanol/an ! (MILIARDE !…numilioane), din produse/deseuri agricole, adica cca 55% din productia mondiala. Pe locurile urmatoare sunt Brazilia si India , cu inca cca 30% impreuna, iar toata UE ocupa un loc 4-5, cu un penibil 5% procent din total.
– ce face SUA, Brazilia, etc cu etanolul ? pai, inlocuiesc (pertial motorina si benzina in transporturi), produc energie (centrale pe etanol) si mai produc si H2 (verde !)….dar toate astea sunt insuficiente pt. consumul lor imens de energie
4. DE CE NU POATE ROMÂNIA ?
– pentru ca suntem proști că nu valorificăm aceasta resursă la indemina
– pentru ca in continuare suntem prosti intrucit, primim subventii / ajutor de stat de la UE pt. agricultura, producem mari recolte de porumb (ne mai si laudam cu ele !…ce mari exportatori suntem !?), fermierii le vind traderilor, acestia fac profituri imense (dar declara pierderi, sau profit mediu 1,8%), iar mai apoi, ROmâniaimporta produse alimentare de cca 4,5 miliarde EUR/an)….adica exportam munca si subventii si platim importuri de alimente
– pentru ca suntem si mai prosti si, in loc sa facem ca americanii (etanol din porumb), cu exceul de porumb ”exportat” inutil, si cu ceva alte culturi pentru alimente si energie (sorg zaharat), putem produce usor energie electrica si termica (in capacități pe putin 4-5000 MWe), combustibil pentru transporturi (inlocuim benzina si motorina fosila cu mix E-90), si producem etanol si H2 verde – fara electroliza !!! mult mai economic si eficient pentru toata ROmânia
– toate astea de mai sus, ne-ar permite sa inchidem Neptun Deep (sa nu ne mai scoata ochii OMV ca investesc ei nu stiu ce prostii prin mare), lasam rezervele care le avem on-shore si le exploatam pina la epuizare si taxam la CO2 pe cei carfe vor sa extraga gaze (trebuie cunoscut ca etanolul – e combustibil cu putere / denzitate calorica de cca 8 KWh/Kg – foarte comparabil cu comb fosili, este usor de transportat, nu e riscant si, este mult mai ieftin !…iar H2 produs din etanol este deja pe la 1,4 USD/Kg !
– realizam sper, cu totii ca directia catre eoliene, solare, nucleare, electrolizoare, etc. IN CAZUL ROMANIEI este gresita, scumpa si neeficienta, dar, ….trebuie sa mentinem in viata industriile altor state dezvoltate, altminteri, nu ne-ar presa toata ziua buna ziua cu miii de eoliene, SMR-uri, Turbine cu Gaze ”hydrogen ready” si alte prostii.
Romania a avut 8 rafinarii in 1990 care exploatam cimpuri petrolifere si gazeifere
Romania cu 5 biorafinarii in 2030, care exploateaza cimpuri agricole, inlocuieste 100% combustibilii fosili
(asta se numeste economie circulara care e sustenabila prin definitie !…adica dpdv al securitatii, mai intii mincam, apoi resturile facem energie curata (rezulta alta securitate) , iar aerul curat ajuta plantatiile in continuare samd si ce rezulta din asta, le aruncam inapoi pe cimp…si din acest motiv, energia fiind ”un deseu”, si fiind in exces, va avea cost negativ (sau zero, sau ceva in plus sa nu zicem ca e moca)
Dec, Dl, Prof Crânganu…mă aliez si eu cu cetățenii din Pungesti, dar…din motive cu totul si cu totul diferite !
Sper ca nu ma condamnati sau macar sa ma certati !?
Ma alătur celolalti parteneri din Contributors sa va urez ”la mai multe si mai intersante subiecte !”
Din punctul meu de vedere enumerarea unor cifre de „energie” stocata in 1 KG de benzina sau 1 KG de Hidrogen sau 1 KG de lemne, sunt cam inutile atata timp cat nu se pune in context si cum ar urma sa se foloseasca acea energie. Daca tu vrei sa produci lucru mecanic prin caldura, deja ai un randament foarte scazut. Daca in schimb doresti sa iti incalzesti locuinta prin arderea a 1 KG de gaz metan, deja e altceva si randamentul se apropie de 100% (parca 90% e randamentul la centralele pe gaz de apartament).
La fel, daca tu folosesti 1KWh impreuna cu o rezistenta electrica pentru a te incalzi, esti ineficient.
Pe scurt, electricitatea e cel mai ok sa fie produsa direct din lucru mecanic (eoliene, hidro, etc), curentul cel mai eficient e sa fie folosit pentru lucru mecanic (motoare, compresoare si alte cele).
Cam asa sta treaba si cu reactoarele de fuziune nucleara care se tot lauda cu cati MegaJouli au produs, doar ca acei MegaJouli sunt energie termica si ca sa-i transformi in energie electrica mai pierzi vreo 60% din energie.
e numai partial adevarat:
dvs. judecati ca ingineru: randamentul trebuie sa fie sub 100% dar cit mai aproape de el, iar economistul zice ca randamentul lui, trebuie sa fie mai mare decit 100%, dar cit mai depate de el.
Asa si cu electricitatea: daca e pret moca (sau negativ), cum s eintimpla, este mai ”eficient” sa ma inclazesc cu ea decit cu gaz ars in cazan la randament fie el si 99% !?…nu mai zic de o pompa de cladura unde am randemant 300-400%, actionata electric cu energie electrcia ”moca”
Deci, lucrurile sunt relative si putin mai complexe
Treaba cu pretul negativ la energie electrica nu este deloc sanatos si as spune ca este chiar periculos. Ce companii/antreprenori vor mai dori sa investeasca in sisteme de producere a energiei electrice (indiferent de culoarea ei), daca pe piata energia electrica se vinde moca sau chiar pe minus (trebuie sa vii cu bani de acasa ca sa vinzi energia)?.
La petrol am mai inteles acele momente cand s-a vandut cu pret negativ barilul, deoarece pompele de extractie nu se pot opri si porni fara riscuri majore de a compromite extractia pe termen lung, iar petrolul scos din pamant trebuie stocat undeva, ca doar nu il pot arunca pe camp.
La energie electrica, nu inteleg de ce nu se opresc pur si simplu unele unitati de productie? Sigur, nu poti sa opresti un reactor nuclear, dar poti sa inchizi robinetul la apa dintr-o hidrocentrala…
Din punctul meu de vedere, solutia la fluctuatiile productiei de energie electrica si a pretului ei, este sa existe o reglare pe partea de consum. Daca s-ar implementa un SMART grid si toti consumatorii interuptibili ar fi SMART, ar putea sa traga energie electrica din grid atunci cand exista surplus (si e ieftina energia). Partea de stocare la nivel atat de mare mi se pare cam fantezista, exceptand situatia in care se inventeaza ceva revolutionar in materie de stocare a energiei electrice…
Zilele acestea am observat ca Romania ba e pe minus cu 1000 MW ba e pe plus cu 1000 MW asta la un consum de cam 6000 MW.
Din datele sistemului national, mi se pare ca atunci cand intra panourile fotovoltaice in productie, consumul national scade destul de mult, probabil pentru ca multe gospodarii folosesc mai mult curentul auto-produs de catre panourile fotovoltaice. Cand exista varf de productie fotovltaica, consumul national „scade” cu vreo 2000 MW fata de ora 19:00-20:00 cand nu mai bate soarele…
Felicitări! Carry on!
Dl. Prof Crânganu/ dl.c. florea, in continuarea comentariului de mai sus: na , ca am cobit !
https://www.economica.net/captare-stocare-carbon-romania-petrom-romgaz_737094.html
Va invit pe dvs. I(dar si pe ceilalti Contributors sa comentati, dar, MAI ALES SA OFERITI VREO SOLUTIE !
Eu indraznesc sa afirm cu aroganta, ca exista o solutie, dar, in spiritul comentariului de mai sus, suntem slab pregatiti si nu intelegem in ce directie s eindreapta lumea noastra a UE (atentie….nu spun ca e neaparat bine sau rau…o iau de buna si incerc sa ma adaptez)
ASTEPT COMENTARII !!! (serioase !)
Captarea, sechestrarea și re-utilizarea CO2 are potențial dar și provocări specifice, pe care geologii speră să le depășească prin studii de specialitate. Doar un exemplu aici:
Cranganu, C., and H. Soleymani, 2015, Carbon dioxide sealing capacity: Textural or compositional controls? A case study from the Oklahoma Panhandle, Environmental Geosciences, vol. 22, no. 2, pp. 57–74.
eu sunt mai prozaic:
productia etanolului (alimentar, industrial, farmaceutic), biometanului si H2 emit toate CO2, dar, cu o mare deosebire: este CO2-bogenic (CO2 devine o resursa si nu un poluant sa-l stochez undeva). Acesta va fi consumat in mari cantitati de industrie, Pepsi-Cola, Coca-Cola, ape minarele carbogazoase, ca sa ne facem șprițuri,,,m-am conversat cam aspru in contradictoriu cu niste lucratori din Bruxelles si certificatori ca, CO2 astfel foosit este to CO2 si tot va fi eliminat…din corp
Atunci ce facem, nu mai bem un șpriț ?!?! defrica emisiilor ???…o luam pe urma vacilor…
CO2 este utilizat din plin în industria alimentară și a băuturilor carbogazoase.
O altă utilizare majoră a CO2 non-biogenic are loc în operațiile EOR (Enhanced Oil Recovery). În prezent, industria petrolului injectează mai multe cantități de CO2 în rezervoare decât în trecut. Se pune un accent mai mare pe menținerea condițiilor din sondă și pe îmbunătățirea „spălării” hidrocarburilor din roci. Desigur, ecologiștii râd cu un ochi, când CO2 este injectat subteran, și plâng cu celălalt, când văd că se extrage mai mult țiței și gaze prin acest tip de EOR.
Multe companii de hidrocarburi spun că ele sunt (aproape) Net Zero, pentru că injectează cantități impresionante de CO2.
Detalii,
https://jpt.spe.org/twa/carbon-capture-and-co2-eor-storage-a-game-changer-ccus-technology
punctul de disputa cu alti ”ingineri” bruxellezi a fost unul de pricipiu:
– CO2 biogenic (produs din resurse regenerabile) poate fi folosit ca resursa (industrie alimentara, industrie grea, farmaceutica, etc.) și atunci, sa fie considerat echivalent cu ”CO2 sink”
– orice alt CO2, produs altfel, sa fie stocat.
Problema e: CO2 folosit pentru extragerea mai multor resurse fosile nu ar trebui si el diferențiat ? (cum ar fi sa iau CO2 de la o termocentrala, ca sa extrag si mai mult petrol ?)
N-ar fi mai bine/logic ca din tot CO2 biogenic, ce e folosit ca resursa e OK, iar ce ramine in exces, sa fie stocat ?
In acest fel, fortam industriile extractive de fosile sa foloseasca exclusiv CO2 biogenic (deci le ajutam pe acestea sa se deszvolte- crestem demand-ul)…iar cine nu are CO2 biogenic…nu extrage !
n-am reusit sa ma fac inteles…oi fi eu netot in reglementari…trebui sa mai pui mina pe carte.
e ca la energie electrica: una e ”verde” ca e din resurse primare ”verzi”, la fel ci CO2-ul, unul e ”verzui” ca e din productia/prelucrare resurse primare ”verzi”, care sa inlocuiasca resursele primare fosile ce produc celalalt CO2 care e gri inchis
va dau eu teme de dezbatere la asta:
https://www.economica.net/captare-stocare-carbon-romania-petrom-romgaz_737094.html
Comisia UE zice ca Olanda si noi trebuie sa oferim cele mai mari capacitati de stocare CO2 prin toate gaurile si vagunele din RO….noi, pentru ca extragem gas si petrol de peste 100 de ani, (deci, am poluat mult si acu avem obligagtii) si Olanda ca s-a apucat pe scara larga si ea, dar, cu muuuult muuuult mai tirziu.
Acu, eu, daca as fi in locul Petromului as zice:
1. ok, am extras, și noi și altii, dar, cea mai mare parte a fost consumata de altii !!…de ce as stoca eu mai mult ?…sa stocheze aia care au consumat, nu ?
2. n-ar fi mai corect ca stocarea sa fie proportional cu consumul de gaze pe ultimii 50 de ani (ca sa nu zicem doar de la creerea UE, ca atfel aplicam legi retroactiv.
3. poate astfel ar trebui de acum sa taxam noile zacaminte Neptun Deep si Caragele pt emisiile pe care potential le extrag
Pai daca am face asa, ar trebui sa chemam Hamas sa faca tuneluri si caverne pe sub toata Germania ca sa stocheze CO2 produs in ultimii 50 de ani (inclusiv d,ala rusesc) ..o fi gresit ?
Dle. Drăgostin, eu ma leg de cauza – istoricul de extractie de petrol si gaze a Ro! Pai ce facem aici, revizionism economic pana acum 2 secole? De ce sa nu plătească cei care au folosit resursele extrase in ro de-a lungul timpului ( germania ww2, societati engleze, americane etc?
Logica economica mi-ar spune ca trebuie sa combate prezentul, nu trecutul! Ca alfel ajungem sa cerem tezaurului lui Decebal inapoi!
Dpmdv este o alta gaselnita de „strunire” a economiilor mai inapoiate de catre cele dezvoltate (si pe baza resurselor primelor). E clar ca trebuie votat la PE, deja deviază masiv de la logica.
Ma intreb oare daca Sancta Simplicitas, ca sintagma, nu se aplica si celor care contesta criza climatica si evita orice discutie antropogenica despre ce se poate face pentru a limita efectele animalului uman asupra Terrei?
Evitarea oricărei „discuții antropogenice” ar viola sfaturile exprese ale Organizațiilor mondiale, precum OMS:
Nu dezbateți știința.
Nu vă lăsați prinși în conversații care pun la îndoială știința climei. Aceasta nu poate fi dezbătută.
Dacă conversația se îndreaptă spre acest teritoriu, redirecționați-o înapoi către expertiza dvs. profesională…
Domnul Crânganu,
In universitatie americane, si nu numai acolo, exemplul pe care mi l-ati dat ar cadea sub incidenta „hasty generalization” fallacy…scoasa din contextul discutiei intre un health provider si un pacient, desigur ca puteti, pentru simplicitate (pun intended), sa ii acuzati pe cei de la OMS de rea-credinta…dar in contextul medical, si daca considerati si celelalte noua indicatii din document, lucrurile sunt foarte clare!
Discutia despre efectul modificarilor climatice asupra sanatatii omului, mai ales intr-un context medical n-ar trebui sa puna la indoiala stiinta, la asta se referea sfatul OMS. Exista si in medicina dogme care au fost demontate cu argumente stiintifice si au revolutionat practica medicala,( cel mai facil exemplu ar fi Barry Marshall, care a primit si un Nobel in medicina pentru descoperirea cauzelor infectioase ale ulcerelor gastrice…) dar in general relatia pacient-doctor e aproape absolut anti-dogmatica!
Am descris într-un articol mai vechi faptul că în România, până în prezent, n-a avut loc nicio dezbatere publică despre așa-numita criză climatică. Au fost două încercări pe când eram la Universitatea din Iași ca Fulbright Scientist (2018-19). A mai fost o tentativă din partea TVR, dar nu s-a materializat. Sper că lansarea viitoarei mele cărți de la Editura Trei să conțină cel puțin o dezbatere publică, eveniment pe care îl aștept de mulți ani.
Dacă trecutul poate fi folosit ca o lecție pentru prezent, mă tem că nu va avea loc un astfel de eveniment. În toamna lui 2014, editorul cărții mele Gazele de șist și fracturarea hidraulică – Între mit și realitate s-a zbătut enorm să organizeze o dezbatere publică despre acele gaze de le Pungești și a fost refuzat peste tot, inclusiv de fosta mea Universitate din București sau Academia Română. Nicio o televiziune națională nu a avut curajul (?) să găzduiască o astfel de dezbatere. Am vorbit singur, fără nicio opoziție, pe la diverse posturi de radio și de televiziune relativ minore, am discutat cu jurnaliști, studenți, cititori, colegi de facultate și cam atât.
Chiar și aici, pe Contributors, am primit promisiunea unei cunoscute (în România) specialiste în climatologie să discute pe marginea studiului meu original despre efectul de insulă termică urbană asupra măsurătorilor de temperatură din România. Au trecut trei ani și nimic nu s-a întâmplat.
Regretabil dar stiti ce? Ei vor pierde nu Dumneavoastra. Aveti deja o cohorta de urmasi.
Ca dovada a ceea ce am spus un pic mai sus, aveti peste 70 de comentarii de cand ati postat articolul. Cred ca si aici ati spart un record precedent.
„Recordul” ar fi mult mai mare dacă aș răsturna coșul cu mizerii trolliste 😊
@ Cranganu
Deplang recordul de trolii. Dar asta e un semn ca aveti muti cititori si cred ca sunteti constient de asta. Cu cat mai muti troli cu atat mai bine. Numai ca e mai multa munca pentru Dvs. Parca nu aveti deajuns!
Va indemnam acum ceva ani sa lasati blogul Dvs liber ca Poiana lui Iocan. Ati facut asta si ca rezultat aveti mai multi interlocutori, parte din ei pot fi educati. E un succes spun eu un mirean.
Numai bine va doresc!
Dom Mihai,
Dupa mintea mea simpla, Sancta Simplicitas reflecta un fapt. Oameni neinstruiti pot lua decizii de caputzul lor. Ca baba care a pus surcele pe foc.
Sigur se aplica celor care nu citesc ori sunt intr-un bubble ori cine mai stie ce.
Vorbim factual de dovezi stiintifice. E deajuns sa incidem discutia.
Baba Vanga o sa ma dispute.
Un pedagog de şcoală nouă: No, acuma tânărul Ftiriadi! Spune-ne, s-audă şi ilustra matroană, onorata ta mamă: nu-i aşa că pământul se-nvârke în jurul soarelui trei ani câke 365 ghe zile şi mai apoi în al patrulea în 366 ghe zile?
Micul Ftiriadi: Da, dom’le.
Un pedagog de şcoală nouă: No, nu-i aşe că presiunea se ghemonstră sufiţiente prin cele două emisfere ghe Maggheburg?
Micul Ftiriadi: Da, dom’le.
Un pedagog de şcoală nouă (cătră clasa întreagă): No, boilor, vegheţi numai exămplu ghe aplicăţiune! (Către micul Ftiriadi:) No, încă una ş-apoi basta! Spune-ne: ce se poate face pentru a limita efectele animalului uman asupra Terrei?
Micul Ftiriadi: Animalul uman trebuie omorât, dom’le. Stârpit, dom’le. Exterminat, dom’le. Diversificat și atomizat până la dispariția oricărei coeziuni sociale. Vaccinat cu sute de vaccinuri, trimis pe front, hrănit cu insecte și viermi, închis în orașe de 15 minute și aflat 24 din 24 sub protecția inteligenței artificiale a lui Big Brother etc. Dar, bineînțeles, absolut liber să facă tot ce-i poftește inimioara în limitele scorului social si sa fie cât de fericit vrea el fără să aibă nimic în proprietate. Din 8 miliarde să mai rămână 100 de milioane de oameni ai muncii pentru elita globalistă și basta!
Un pedagog de şcoală nouă: Bine! Bravo!! Emininke!!!
Doamna Ftiriadi: Mersi, domnule profesor… Sunt foarte mulţumită… o să-i spui şi lui Ftiriadi câtă osteneală-ţi dai cu copiii…
Un pedagog de şcoală nouă: Ilustră doamnă, că-z asta ni-i misiunea. Datoria ni-i să luminăm jenăraţiunile june; că-z fără instrucţiune şi educăţiune, un popor doară e învins astăzi în lupta pentru existenţă, şi cine-i învins, apoi acela dă-l dracului! vorba lăkinească: una salus vickis nullam şperare salukem!
P.S.
Cu un drum, Michael Roman patentează pleonasmul „discutie antropogenică”, ca să nu zică cineva că nu și-a adus aportu’ la subminarea dezbaterii de idei.
Domnule Profesor,
„Se spune că, privind-o, Jan Hus (precursorul peste veacuri al altui ceh ars de viu pentru conștientizarea celorlalți – Jan Palach) a exclamat Sancta Simplicitas!…”
Cred ca au incercat sa va impaneze anti-ecologic/anti-clima/anti-stiinta inainte de arderea pe rug.
https://en.wikipedia.org/wiki/Impanation
:))
@Dururak
OFF TOPIC
Impanare…
De Paste, e traditie la mine sa fac un picior de miel din New Zeeland la cuptor. Toti ma lauda! E nevoie.
Reteta:
Piciorul trebuie transat, desprins femurul de tibie si peroneu, o operatie dificila tinand cont de cat de „intricat” e jenunchele de miel.
3-4 cateii de usturoi mari taiati in 5 felii fiecare.
Sarezi mielul si-l pui frumos intr-o oala de fonta
Cu un cutit ascutit tai ferestre si implantezi usturoiul felii in fiecare taietura. Cel mai bine half way deep.
Pui vin alb deasupra cu coreandru, piper si mai ales, cea din biblie, samanta de mustar..
Lasi treaba 3 zile la temperatura peste 0 deg dar nu prea calda.
Lasi la cuptor 3 ore la 350 F
Enjoi like I did 2 day ago
@Robert
Aveti mustar de Tecuci sau folositi mustar de Dijon?
Vinuri albe din Romania aveti sau folositi doar cele frantuzesti?
:))
Am verificat acum pe Google si exista magazine romanesti in Canada.
Am vazut si savarine!
Ma intreb daca or fi pus sirop de artar in ele sau e prea scump.
:))
Avem di tate Dom durak, mai putin horinca dar se gaseste slibovita sarbeasca.
In magazinele mai mari au si vinuri romanesti ori moldovenesti. Aici in targ la mine ioc.
Dom Durak, cand trec prin Toronto, mai opresc la un magazin romanesc. Au si leustean. Din pacate pentru ei am si eu in gradina. In rest nimic really interesting.
Mai cumpar apa minerala de Borec. Eugenia ca sa-mi aduc aminte de ceausescu.
Stire de curand, US a dat OK pentru comercializare salamului de Sibiu facut in Bacau.
https://evz.ro/salamul-de-sibiu-cucereste-america-japonezii-chinezii-produs.html
Ultima data cand l-am mancat am facut puschele la limba.
Da’ tare gurmand sunteti domnule Durak
Nu mai este Maple sirup Durak, uite aici:
https://en.wikipedia.org/wiki/Great_Canadian_Maple_Syrup_Heist
Traditionalistii catolici si orthodocsi in Franta prepara peşte si prajituri cu miere pentru masa din prima zi de Paste in amintirea gestului simbolic facut in prezenta apostolilor, de Iisus Cel inviat din morti.
A doua zi se prepara mielul, de preferinta sub forma de stufat adica cu un snop de ceapa, usturoi verde si mult marar.
Don’t feed the trolls:
@hemingway
@Johnthebutler
@linus_torvalds
@Walker 20
@thequestion
Chiar nu se mai poate scrie nimic fără atacurile trollilor? Sunt atâtea articole interesante și inteligente publicate pe această platformă. De ce nu vă exersați „calitățile” și pe la alte mese?
De ce ma faceti troll? Am postat doar date stiintifice.
Pentru mine, un troll este și acel individ(ă) care trimite salve de comentarii sub diverse nikname-uri, precum @R.O., @yterbiu_2, @BobMarley.
În marea lor majoritate, acele comentarii sunt fie atacuri la persoană, fie încercări de băgare a bățului prin gard. Nimic legat de conținutul ideatic și faptic al articolului.
Îmi pare rău că tocmai eu, care am îndemnat pe alții Don’t feed the trolls, îmi pierd timpul să răspund unor anonimi patologici. Dar aceasta este singura explicație de ce coșurile de gunoi al articolelor mele debordează de mizerii trolliste.
Mulțumesc tuturor comentatorilor care mi-au transmis felicitări și urări legate de aniversarea celor 10 ani de prezență pe Contributors. Dumneavoastră sunteți inspirația și motivația articolele publicate până acum.
Sper să ne întâlnim și peste următorii 10 ani !🎈
Si noi toti speram asta dar daca viitorul va va contrazice veti putea recunoste asta ?Veti putea corecta partile ce nu s-au dovedit parte a realitatii ? Viitorul ne va zice cu siguranta .
Samaritene, bunule, cind incepe la tine viitorul, si cum se poate dovedi ceva sau altceva?
Eu va multumesc pt tot ce ati facut in acesti zece ani. Am invatat f multe, nu numai din articolele d-voastra, ci si din cartile publicate, detin citeva.
Cartile au fost imprumutate unor apropiati, unii cu preocupari stintifice, care le-au apreciat, si chiar mi le-au returnat, la insistentele mele, bineinteles. Sotia insa nu a reusit sa le citeasca. :(
Mi-au placut nu numai aspectele tehnice, stiintifice, legate de clima, energie ci, mai ales, analiza societatii cercetatorilor si amestecul politicului.
Din pacate nu numai Covidul a dat o mare lovitura increderii in stiinta, pe undeva e bine, dar parca pe altundeva ne face sa ne simtim pierduti, ca nu mai stie omul daca untul, sau margarina e mai sanatos!
Desigur ii multumesc si d-lui Lucian Popescu pt curajul avut in a publica asemenea „blasfemii”, si l-as felicita si mai tare daca nu ar fi atit de aspru cu comentariile mele, ma misc la nivelul de 50% publicate.
PS Cind eram in cimpia muncii ni se spunea la cursurile de comunicare ca in small talkul cu colaboratori, mai ales straini, sa nu abordam teme precum religia, politica, ci sa vorbim despre subiecte neutre, cum ar fi vremea. Iata ca acest subiect a devenit de-a dreptul periculos, mai periculos decit religia, mai periculos decit razboiul.
Dar lumea incepe sa se trezeasca!
La Multi Ani si multumiri, domnule profesor!
Crește lista trollilor mai ceva ca voinicul din poveste:
@ooda
@tornado2009
@radu_goga
@adina
@air_supply
Interesanta analogia cu Jan Hus, domnule profesor, se pare nu s-au schimbat prea multe de atunci..doar denumirea bisericii..si moneda…pacatosii sunt in crestere.
VA multumesc pentru ce faceti si VA doresc un majorat( cel putin) activ pe acesta platforma
La multi ani si la cat mai multe publicatii, d-le Prof. Cinstantin Cranganu!
Multumim pentru informatiile si analizele complexe pe care ni le oferiti de fiecare data!
Europa s-a desprins de gazul rusesc. Este acesta un lucru bun sau rău?
BUN
Mineritul pentru minerale esențiale amenință maimuțele mari africane
Threat of mining to African great apes, SCIENCE ADVANCES, 3 Apr 2024, Vol 10, Issue 14, DOI: 10.1126/sciadv.adl0335
=============================================================
Deci, sunt energiile nepoluante prietenoase cu biodiversitatea ori ba?
Celebra Jane Goodall (90 ani astăzi) a salvat maimuțele mari pentru ca acestea să fie ucise de lupta pentru energii „verzi” (ca jungla africană). Ce ironie amară…
Dupa fiecare articol parcurs m-am simtit mai bogat in raspunsuri la intrebari dificile pentru foarte multi oameni .
Batrana , in simplitatea si bunatatea ei , a aruncat vreascurile sperand ca astfel ii va scurta suferinta codamnatului sperand sa-i faca un bine fata de umilinta la care a fost supus .
Masinile electrice cat si panourile solare , peste ani , vor produce deseuri cumulate a caror gestionare va fi dificil de quantificat.
La multi ani si multumesc !
La cat mai multi ani, domnule Cranganu, pe Contributors si în viața dumneavoastră!
10 ani de activitate publicistică in Ro sunt chiar putini. :)
Romania are un bazin suficient de mare de oameni interesați de știință, doar că nu sunt vizibili și nici vocali. Media nu încurajează știință, de aceea nu ați găsit deschidere către temele dumneavoastră, la ei. Cred că este plătită sa nu promoveze ceva științific. In afara articolelor de opinie, nu am văzut nici măcar o știre relativ la sateliți (de exemplu), despre AI și NVIDIA sau alte subiecte.
Dar sigur ati găsi deschidere către conferințe mai mici, in centre universitare.
Oamenii sunt dornici de noutăți științifice, Sala Palatului a fost aseară plina, la „Horizont”-ul lui Brian Cox. 4000 de oameni pasionați l-au ovaționat la final. Nu este puțin, dpmdv, pentru o țară fără focus pe științe.
La multi ani încă odată și va aștept cu interes uematoarele articole. Primăvara cu energie!
https://lanouvelletribune.info/2024/03/europe-le-laser-le-plus-puissant-du-monde-presente-dans-ce-pays-inattendu/
Umbla vorba planetar ca la Bucuresti, multe minti stralucite pot da un branci inainte stiintelor avansate .
Frumoasa doamna Antonia Tudor, Laser-Engineer ELI-NP ar putea si dansa sa stranga mii de spectatori la Sala Palatului pentru a trezi interesul tinerilor fata de tainele cercetarii fundamentale si performantele fizicii aplicate.
Nu se cabreaza nimeni afland ca La Nouvelle Tribune isi informeaza cititorii ca, in mod neasteptat, in Romania exista un Institut in care se fac studii stiintifice folosindu-se unul din cele mai puternice lasere din lume?!
@Clement, o idee foarte buna.
Dacă nu pot strânge 4000 de oameni care să plătească pentru a vedea o prezentare a Laserului, se pot strânge 4000 de elevi cu profesorii lor de fizica.
As fi curios și de o prezentare similară cu a lui Jensen Huang decla NVIDIA, axată pe fizica, cum au reușit să pună atâția tranzistori într-un volum atât de mic – fenomenologie.
Sunt atâtea teme interesante, de comunicare a științei, pfff!
(Despre ELI-NP, sigur au fost articole plătite. Vad pe google cel puțin 5, de acum 4 zile, in diverse publicații, cu fix aceeași temă. S-au cabrat deja, pe bani.).
O voce:
https://www.youtube.com/watch?v=RDv42L8-soA
Guyanese President exposes hypocrisy of BBC, western countries in viral video
La Multi Ani buni si chiar, mai buni!
Poate contributors ar trebui sa rezolve problema de afisare a continutului unor comentarii care debordeaza peste cadrul de afisare, textul devenind ilizibil.
Problema mi-a fost semnalata si de lectori de peste ocean, deci nu-i vorba despre o hiba a utilizatorului ci a emitatorului sau a emitatorilor.
Vă mulțumesc pentru urare.
Problema comentariilor care debordează din cauza multiplelor Reply ar putea fi rezolvată prin începerea unui nou thread cu indicarea comentariului la care postați.
Mulțumesc noului grup de comentatori pentru felicitările și urările postate decurând.
Sper să nu vă dezamagesc, măcar până la „majoratul” meu publicistic de pe această platformă. 😊
Cineva tocmai mi-a trimis un text formidabil
The American’s Creed de William Tyler Page
“I do not choose to be a common man. It is my right to be uncommon. I seek opportunity to develop whatever talents God gave me, not security. I do not wish to be a kept citizen, humbled and dulled by having the state look after me. I want to take the calculated risk, to dream and to build, to fall and succeed. I refuse to barter incentive for a dole. I prefer the challenges of life to the guaranteed existence, the thrill of fulfillement to the stale calm of utopia. I will not trade freedom for beneficience nor my dignity for a handout. I will never cower before any earthly master nor bend to any threat. It is my heritage to stand erect, proud and unafraid, to think and act myself, enjoy the benefit of my creations and face the world boldly and say: This, with God’s help, I have done.”
All this is what it means to be American.”
De luat aminte!
Nota: pe Wikipedia exista fotografiat un text diferit scris de mina.
Credo-ul pe care l-ați postat a fost scris și publicat de Dean Alfange în 1952.
Credo-ul lui William Tyler Page este mai scurt, dar la fel de patriotic. A fost scris în 1917 și adoptat de House of Representatives pe 3 aprilie 1918:
Felicitari Domnule Constantin Crânganu pentru frumoasa aniversara! Am invatat o gramada de lucruri noi si interesante de-a lungul anilor din articolele Dvs!
Se pare că mai există unii cititori cărora trebuie să le indic sursa titlului articolului de față. Iarăși, se pare că au chiulit de la orele de română când li s-a predat opera lui Mihai Eminescu:
La aniversară este o scurtă nuvelă scrisă de Mihai Eminescu și publicată în anul 1875.
Probabil și dacă foloseam în titlu în titlu Pe lângă plopii fără soț sau Odă în metru antic, dumnealor ar fi fost la fel de surprinși. Înapoi la școală!
Prea tarziu pentru unii.
La sapat prin curte si hranit gainile, gastele si ratele macar.
Si daca vor diploma in agricultura … la fara frecventa.
:))
Opinez ca fenomenul e general, in afara unei paturi subtiri de copii/elevi care vor si/sau sint motivati sa invete si eventual mai apoi sa inteleaga, lumea nu citeste decit presa (cu pacatele ei din ce in ce mai mari) si social media. Nu stiu daca nu cumva fenomenul e general in Europa.
Bon, n-a zis nimeni ca oricare trebuie sa stie ce-i cu umbrele de pe peretii pesterii lui Platon dar faptul ca majoritatea oamenilor nu are o intelegere elementara la nivel de clasele a 7 a si a 8 a a fizicii (de multe ori e suficient atit pentru viata de zi cu zi, hai si niste Mecanica de-a 9 a, ceva Termodinamica, niste Electricitate si eventual oleaca de Optica), sa nu zic si a chimiei ca ma-njura 95 dintr-o suta de oameni – chimia de gimnaziu trebuie ca e o trauma generala care cangreneaza generalmente si nu e deloc vina ei, aici e 100% vina profesorilor – faptul asta zic nu e deloc in regula. Insa si mai in neregula imi pare altceva: cei cu pregatire preponderent „tehnica”, clasele de „real” de pe vremuri, au si inclinatii spre partea de „umanioare” si ni se pare firesc asta, lumea e si fierarie, betoane si roci dar si roman, poezie, eseu, reportaj, pictura, muzica, teatru. (Bun, nu gasesti loc la teatru sa tragi cu tunul cind afisul e „aparte” si e adevarat. Necazul e ca spectatorii sint cam aceleasi figuri de ajungi sa te saluti cu necunoscuti la Filarmonica doar pentru ca-i vezi foarte des. Din 3 milioane de oameni aceleasi figuri intr-o sala de 900 de locuri spune multe si nu de bine. (In orasele mai mici insa totusi mari ale tarii lucrurile stau si mai rau, de regula o treime din sala e goala, o treime sint iubitorii de muzica si restul copii de la scolile de arta ale orasului adusi cu arcanul de profesori. Vorba unui hitru: „scolile de arta ale lumii sint pline de elevi care n-au ce cauta pe-acolo”.
Invers insa, absolventi de „umanioare” sa fie preocupati de „real” mai rar spre deloc. Pare a fi un soi de deformatie profesionala care se dezvolta intr-o trufie a ignorantei stiintifice.
(Sa nu pun in discutie politica si alte de-astea care numa’ scoli nu-s. Vorba unui coleg dupa ’90: ti-o aduci aminte pe prostalaia aia de era ceva secretara sau asa pe la Casa Studentilor? Pina si aia a ajuns azi studenta!).
@Constantin Crânganu
„Se pare că mai există unii cititori cărora trebuie să le indic sursa titlului articolului de față. ”
Domnule Profesor marturisesc: Sunt unul din aceia caruia nici prin cap nu i-a trecut ca ar fi vreo legatura dintre articolul de fata si nuvela „La aniversară” de Mihai Eminescu. Am recitit nuvela dupa indemnul Dvs imperativ „Înapoi la școală!”, si tot nu am reusit sa gasesc ce legatura ar fi intre o poveste de dragoste cam aiurita dintre doi adolescenti si articolul Dvs de fata. Inainte de a ma lasa pagubas, am dat un google search la numele de sfant al baiatului si spre surpriza mea cred ca am dezlegat cheia misterului:
https://doxologia.ro/viata-sfantului-mucenic-ermil
Intrebarea mea pt Dvs: Asta este sursa titlului articolului de față?
Nu vreau să vă dezamăgesc, dar sunt lucruri care e bine să rămână „sub pecetea tainei” (iarăși, nu indic autorul titlului dintre ghilimele – cei care au fost la școală n-au nevoie de asta).
Frica colectiva este fix ceea ce speculeaza guvernantii din toate timpurile si locurile . Sistemul public de invatamint din Romania asta cultiva : frica , spiritul de turma , ignoranta , iresponsabilitatea , inconsecventa , ….
Detest sa traiesc intr-o lume in care mediul privat dar si guvernantii duc o politica de stirnire grobiana a poftelor umane numai si numai pentru a crea fluxuri financiare aducatoare de profit si taxe / impozite . Spuneau batrinii in trecut ; nu ne mai satura Dumnezeu ….
Doresc sa traiesc intr-o lume fara automobile . De exemplu . As putea sa adaug multe dintre cele pe care nu le doresc . Dar ce folos caci sint atit de multi contemporani ai mei care doresc altceva ….
In acesti 10 ani nimic din ceea ce doresc nu a fost pus in practica de guvernarile nationale . Mie nu imi foloseste plat-forma contributors.ro
Nu ii gasesc utilitatea .
Daaa Dom Adrian, ce sa-i faci, mai sunt si nihilisti. Cred ca ati facut vaccin antipoliomelitic, nu?
Si daca nu va ajuta platforma asta dece intrati pe ea?
Ca nu vedeti utilitatea asta nu inseamna ca n-o are.
Nu sunteti doar nihilist ci si narcisist.
Sincer imi pare rau de Dvs.
Ad hominem, Robert, ad hominem…
Dom Mihai, se poate ca Adrian sa treaca printr-o faza de depresie, habar n-am dar e des intalnita zilele astea. Poate fi o scuza pentru comentariul lui. Sa fim oameni si sa judecam mai incet pe altii. Am fost cam rau si-mi cer scuze.
Indignare , revolta , compasiune , ….. da . Depresie , nu .
Eu nu am afirmat ca nu o are . O are pentru altcineva . Si drogurile au o utilitate ; pentru cei care le consuma . Si jocurile de noroc au utilitate ; pentru guvernul de tilhari si mincinosi care scoate astfel bani cu nemiluita din buzunarele romanilor inconstienti si iresponsabili . Si tigarile au utilitate ; tot pentru givernul de tilhari si mincinosi care incaseaza accize imense pe seama altor inconstienti si iresponsabili . S.a.m.d.
Vaccinul antipolio nu l-am facut eu ci , probabil , un mare cercetator / savant . Mie doar mi-a fost inoculat . Fara sa mi se solicite acordul . Pe care , nu-i asa , nici nu puteam sa il exprim .
De ce intru pe plat-forma ?! Ei asta nu o sa va spun . Ce fel de gindire puteti avea sa ma catalogati narcisist stiind despre mine extrem de putine lucruri , m-am lamurit .
Va cer scuze ca v-am vexat.
Am spus ca sunteti narcisist datorita:
„Mie nu imi foloseste plat-forma contributors.ro
Nu ii gasesc utilitatea .”
E un mod de gandire egoist, specific narcisistilor.
By the way, nu trebuie sa mananci un darab de branza ca sa te lamurest daca e buna ori nu.
Pe curand
Scuzele probabil ati vrut sa le prezentati nu sale cereti . Caci nu le aveati la mine . Iar eu sa le accept sau nu .
Ati spus ca sint narcisist ,,din cauza” nu ,,datorita” .
Exemplul dumneavoastra este defectuos . Egoismul meu nu de acolo rezulta . Am momente cind sint egoist si le stiu . Ma lupt cu mine insumi din cauza asta .
Aveti car si boi? Macar o carpeta de pus pe perete?
:))
Dom Durak,
E foarte necesar sa ai un car cu buoi. Eu am unul:
https://en.m.wikipedia.org/wiki/File:Nicolae_Grigorescu_-_Car_cu_boi.jpg
Cat despre carpeta am una in sufragerie de te dor opii de cum intrii, Rapirea din Serai, originala.
https://www.olx.ro/d/oferta/carpeta-rapirea-din-serai-originala-IDhga13.html
Acum spuneti despre dvs.
In continuarea acestei discuții despre „Sistemul public de învățământ din Romania” și diverse tablouri vreau să vă spun doar că:
…am acasă pe tavan un tablou cu Jackie Chan, și dacă-l întorci pe dos apare pantera roz…
…varianta integrală o găsiți pe tik-tok cu acompaniament la țambal.
E motivul pentru care celor ce nu le „folosește platforma contributors.ro și nu îi găsesc utilitatea”… le recomand cu multă căldură platforma tik-tok.
Eu recomand cu multa caldura Vietile Sfintilor .
tic-tok nu stiu ce este . Poate ati vrut sa spuneti Pic si Poc .
https://www.tiktok.com/@georgeta908/video/7184323660478500101
și varianta cu țambal
https://www.tiktok.com/@siminastanciu/video/7253215528007912730
Am ceva mai dihai: fotografia originala cu Rapirea aia! Color. Parol :)))))
@Durak,
OFF TOPIC
Vrei o capra? Hai ca e gratis. So funny!
Si chiar poti so mulgi fara sa te fugareasca astia de la protectia animalelor.
https://www.cnn.com/2024/04/04/travel/italian-island-overrun-wild-goats-intl-scli/index.html
Am cal si sareta . Carpeta am . Tine loc de imbecilitatea si inutilitatea numita televizor . Carpeta necesita numai spalata si uscata .
Vreo reproducere dupa tabloul Rapirea Sabinelor aveti?
Sau vreo carpeta de perete cu Rapirea din Serai?
Sau nu va lasa consoarta sa aveti poze cu femei pe perete?
Capra cu trei iezi este interzisa si ea ca era singura fara tap (animalul nu stacana)?
Credeti ca puteti sa repetati performanta cocosului din „Punguta cu doi bani”?
:))
Utilitatea Contributors este schimbul si confruntarea de idei. Asa avanseaza o societate, apelul constant la vreo religie face altele dar nu asta. Rolul religiilor organizate nu e inlocuit intotdeauna si pretutindeni cu ceva mai bun, asta e cit se poate de adevarat si se verifica in Europa care se secularizeaza azi. Poate evreii sa aiba o solutie aici insa astia nu vor fi vreodata iertati de Crestinism. Accesele periodice de antisemitism stupid si jegos stau marturie. Nu-i puteti ierta desi nu puteti recunoaste asta, dogmatic n-aveti voie s-o faceti.
Putina intelegere si acceptare a celuilalt combinata cu imediata sanctionare a derapajelor oricui in orice directie si in orice domeniu, asta pare a fi calea de urmat. Nu dogme, fie ele cit de vechi, unele avind in spate istorii mari si uneori cite-un farmec aparte – privite in context farmecele astea nu-s neaparat rele AZI insa nu trebuie uitat nici un moment cit rau au produs si cita lipsa de umanitate au generat.
Nu zice nimeni ca stiinta poate inlocui religia, personal cred, in siajul lui Steven Jay Gould, ca sint „non overlapping magisteria”, dar ca e foarte posibil ca anume tipuri de religiozitate sa fie intrinseci speciei noastre. Daca e asa atunci ar fi vorba „doar” despre acordarea unor importante diferite diferitelor tipuri de religiozitate, treaba deloc simpla si, cred, imposibila azi pe toata planeta(*). Utopic poate miine, insa imi pastrez o serioasa rezerva, nu mai am 14 ani si nici hippie n-am fost vreodata).
(*) Daca nu esti complet timpit si spalat pe creier este imposibil sa nu fii impresionat si sa nu te puna pe ginduri fotografia „The Pale Blue Dot”. Place sau nu asta e realitatea. Iar comentariul face toti banii: https://www.youtube.com/watch?v=wupToqz1e2g&ab_channel=carlsagandotcom
Noi p’aici ne confruntam in idei in timp ce guvernantii ne fura si ne mint sistematic . Societatea avanseaza catre unde ?! In ultimii 30 de ani societatea romaneasca a avansat ? A ! Poate ca material . Spiritual sintem mai ,,varza” decit in anii ’80 . Cind spun spiritual nu ma refer la cultura ci la credinta in Dumnezeu . Eu nu fac apel la religie ( daca asta ati intentioat sa spuneti ) . Daca as face apel vreodata la ceva aceasta ar fi credinta in Dumnezeu . De atita evolutie si imbuibare am uitat complet ca nu sintem autonomi .
Pentru mine legea Dumnezeiasca e imuabila . Legile umane pentru mine sint aproape ca hirtia igienica .
Jumatatea inferioara a comentariului dumneavoastra nu e pe intelegerea mea . Ma depaseste . Sa va traiasca Dumnezeu !
De ce da Dumnezeu cancer la copii?
,,Parintii maninca agurida si copiilor li se strepezesc dintii . ”
Citi imbecili pe lumea asta au conceput princi la betie si/sau drogati ? Citi copii ,,neprogramati ” sint ucisi in pintelecel mamelor lor de catre mamae , tatai si medici ( aia numai medici nu sint ) ? Si apoi al doilea , al treilea , … , al unsprezecelea ( programat de data asta ) este nascut cu autism ( de exemplu ) .
Nu ma stirniti ; cititi Sfinta Scriptura si Vietile Sfintilor .
Nu Dumnezeu da cancer copiilor pentru ca Dumnezeu este iubire .
@ toni
Sotia Sfantului Neagoe Basarab, doamna Elena Despina Milita (stranepoata tarului sarb Lazar, eroul de la Kosovo Polje si care avea sa devina monahia Platonida), dupa moartea primului copil, Anghelina: ” Am plans cu sufletul sfasiat, asa cum plang toti parintii cand isi pierd rodul iubirii lor. Primavara aceea mi s-a parut cruda si amara. Mierlele cantau vesele, copacii infloreau fara mila peste durerea noastra. O jale fierbinte imi dogora inima zi si noapte. Am dat taranii trupusorul Anghelinei, ingropand o data cu el o parte din comoara inimii mele. Ca un muguras fraged, inca nedesfacut, ce s-a uscat inainte de vreme, asa a plecat dintre noi domnita Anghelina, ‘fata tatii’ cea mica.”
In acelasi an a murit cel de-al doilea lor copil, Ioan.
Tot in acelasi an, la moartea cealui de-al treilea copil, Petru: „Dumnezeu, iubindu-l mai mult decat noi, il chemase la Dansul. ‘A fost rapit ca rautatea sa nu-i schimbe sufletul sau’, cum zice Scriptura.”
Ulterior ii moare sotul, moment despre care scrie, multi ani mai tarziu:
„Dumnezeu m-a lasat pe pamant , intr-aceasta viata, pentru a ma incredinta pana in adancuri ca desertaciune sunt toate si viata este umbra si vis. Lacrimile mi s-au facut paine ziua si noaptea si ele sunt singura mea alinare. Am ramas singura pe pamant, pribeaga intr-o lume straina si goala. Toti cei iubiti ai mei m-au parasit, neluand nimic cu ei atunci cand moartea i-a smuls de langa mine. Caci cu nimic nu plecam dincolo decat cu bruma de dragoste ce am agonisit-o pentru Hristos si pentru aproapele nostru.”
Al patrulea copil, Theodosie, moare si el, dupa care mamei ii mor ultimii doi copii, Stanca si Ruxandra.
”Acum peste viata mea se lasa umbra mortii. ‘Dar eu stiu ca Rascumparatorul meu este viu si ca el, in ziua cea de pe urma, va ridica iar din pulbere aceasta piele a mea ce se destrama. Si afara de trupul meu voi vedea pe Dumnezeu. Pe El Il voi vedea si ochii mei Il vor privi, nu ai altuia. Si de dorul acesta, maruntaiele mele tanjesc inauntrul meu’, precum zice Iov…”.
Moartea unui copil (”cancer la copii”), devastatoare precum e, nu e deloc sfarsitul lumii, si nici dovada unui dumnezeu rau, deoarece miezul din dodoasca e viata vesnica, si nu viata aceasta trecatoare.
Si sinteti multi de-astia. Nu conteaza ca-ti moare copilul, conteaza ca ai tu ceva de comentat argumentind ca zice x ca ceva. Sinteti normali la cap sau doar vreti sa lasati impresia asta?
Ca de obicei, cocos, ambalezi totul intr-o aproximatie crestinoida despre care n-ai nici cunoastere si nici intelepciune spre a o patrunde. Nici nu crezi ce stii, nici nu stii ce crezi, esti un speculant nu un marturisitor, biata nefericita creatura.
Ti s-a dat grai sa-l folosesti cu crestinesc adaos si fruct, nu sa plictisesti pe toata lumea cu banalitatile tale.
Mergeti si va cautati un duhovnic .
Esti spalat pe creier si-ti plictisesti pina si zeul. Lucru mare, pina si bietul Iisus trebuie ca-si ajusteaza managementul la citi ca tine are de mintuit si probabil ca-i e teama ca la debitul de prostani de-i vin lu’ Petru la poarta nu-si poate savirsi lucrarea.
Da’ pina la El la mine ajungi si te prajesc pe indelete cit trag un chef cu Pitagora pe muzica lui Joe Pass. Pe de-astia ca tine va astept cu magma calda si toata lumea-i multumita, n-are nimeni nevoie de prolicsi in viata de apoi.
@Adrian Popescu
Ieri in metro la Londra era o reclama care mi-a placut.
”
Zero stars
Not recommended
– Satan
Bible Hub App”
Faceti download la aplicatie?
:))
Încălzirea climei va face ca solul australian să devină un emițător net de CO2 atmosferic
Nature Climate and Atmospheric Science, volume 7, Article number: 79 (2024)
Ce noutăți ne mai spun modelările climatice?
Articolul citat mai sus dă o veste teribilă locuitorilor Australiei: În ciuda eforturilor lor deosebite de a obține net zero emisii și de a renunța la combustibilii fosili, o nouă sursă de CO2 le va reteza speranțele. E vorba de solul australian.
Sechestrarea carbonului în sol a fost identificată ca o modalitate de a ajuta Australia să își atingă obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 43% până în 2030 și de zero net până în 2050.
Însă studiul publicat recent în revista Nature a estimat că emisiile anuale medii ale solurilor australiene vor fi cuprinse între 30 și 100 de megatone de C02 în următorii 80 de ani. De unde știu cercetătorii ce se va întîmpla în viitorii 80 ani? De la modelarea climatică. Ce spune modelarea?
Emisiile medii nete de carbon din solurile Australiei în perioada 2020-45 ar fi echivalente cu 14% din totalul emisiilor țării în 2022 sau cu 82% din emisiile din agricultură.
Autorul principal al raportului, profesorul Raphael Viscarra Rossel, a declarat că rezultatele „îngrijorătoare” arată amenințarea substanțială pe care pierderile de carbon din sol o reprezintă pentru obiectivele de reducere a emisiilor din Australia.
„Dacă Australia dorește să își atingă obiectivele de reducere a emisiilor… e vorba de o cantitate semnificativă de emisii pe care nu o luăm în considerare”, a spus el.
Stocurile de carbon din sol fluctuează în mod natural în funcție de precipitații, dar sunt afectate și de practicile de gestionare a terenurilor. Condițiile mai uscate și mai calde sunt asociate cu o mai mare cantitate de carbon din sol care se pierde în atmosferă și cu rate mai mici de sechestrare.
Pe baza practicilor actuale de gestionare a terenurilor, studiul a estimat că, între 2020 și 2045, zonele agricole vor acumula până la 0,19 tone de CO2 pe hectar în fiecare an.
Aceeași modelare a mai arătat că până în 2070-2100, aceste acumulări vor încetini semnificativ din cauza temperaturilor medii în creștere și nu vor fi suficiente pentru a contracara pierderile „uriașe” de carbon din solul din vastul interior al Australiei care sunt mai sensibile la încălzirea climei.
În principiu, gestionarea prudentă a terenurilor de pășunat, de exemplu, îmbunătățirea gestionării pășunatului și regenerarea comunităților de plante indigene endemice cu biodiversitate, ar putea sechestra mai mult C și ar putea atenua emisiile; în practică, acest lucru poate fi mai dificil, necesitând inovație, știință interdisciplinară, conștientizare culturală și politici eficiente.
O, Doamne! Autorii ar trebui parasutati undeva in „outback”, adica vreo 75% din teritoriul Australiei, si daca scapa cu viata sa scrie mai apoi „studii” de-astea cu biodiversitate, „stiinta interdisciplinara, constientizare culturala si politici eficiente”.
Cu tot cu dezinformarea aferenta, BBC semnaleaza degajari naturale de metan, de care e greu sa scapi.
Precum ati scris mai sus. Ma gandesc, cand vad craterul ala, la o sticla de Champaign explodand.
https://www.bbc.com/future/article/20240402-the-surprising-sources-of-methane
Respirația solului în ecosistemele terestre este esențială pentru evaluarea bilanțului net de carbon (C) al ecosistemelor, deoarece reprezintă a doua sursă de cel mai mare flux global de C (100 Pg C/an) între ecosisteme și atmosferă. Această cantitate este de peste 10 ori mai mare decât cea produsă în prezent de arderea combustibililor fosili.[s.m.]
Detalii,
Nakaji, T., Makita, N., Katayama, A., and Oguma, H., 2023, Belowground spectroscopy — Novel spectral approach for estimation of vertical and species-specific distributions of forest soil characteristics and heterotrophic respiration, Agricultural and Forest Meteorology, 339, 109563.
OFF TOPIC oarecum dar este o dedicatie pentru forumist.
Cu Alberto Sordi si Claudia Cardinale.
„Frumos, onest, emigrat in Australia”.
Alaltaieri noapte l-am vazut.
Este urmasul lui Amedeo sau Giuseppe?
:))
https://www.youtube.com/watch?v=NSEoshh63NI
Sunt relativ sigur ca Adrian Popescu o sa aprecieze filmul.
”…Condițiile mai uscate și mai calde sunt asociate cu o mai mare cantitate de carbon din sol care se pierde în atmosferă și cu rate mai mici de sechestrare….”
asta se intimpla deja si in România !!!…sunt deja cercetari facute, dar, nu prea stiute !!
Pulverizarea de praf de rocă pe terenuri agricole poate fi o metodă eficientă de a reduce gazele cu efect de seră, în timp ce este îmbunătățit randamentul culturilor, demonstrează un nou studiu.
Cercetarea oamenilor de știință de la Centrul pentru Reducerea Schimbărilor Climatice din cadrul Universității din Sheffield are la bază un studiu din 2020, în care a fost examinată eficiența tehnicii cunoscute ca ”meteorizarea îmbunătățită a rocilor”.
https://spotmedia.ro/stiri/mediu/praful-de-piatra-ne-poate-ajuta-sa-reducem-substantial-co2-din-atmosfera-si-sa-avem-culturi-mai-bogate-si-mai-sanatoase
Un nou studiu al Universității din Stirling, publicat în revista Nature Ecology & Evolution în 2023, a descoperit că plantele și frunzele moarte în descompunere eliberează în fiecare an 60 de petagrame de carbon în atmosferă – de șase ori mai mult decât toate emisiile umane – și contribuie cu aproximativ 10% din cantitatea totală de carbon din atmosferă. [s.m.]
Sursa: Joly, F.-X., Scherer-Lorenzen, M., and Hättenschwiler, S., 2023, Resolving
the intricate role of climate in litter decomposition, Nature Ecology & Evolution,
vol. 7, pp. 214–223.
==============================================================================
Ce facem, continuăm să dăm vina pe oameni?
sa mai adaug ceva: padurile neintreținute, lasate frunzele, crengile,copacii vraiste cazuti si in putrefactie incl pe malul riurilor, sunt bune, intr–=adevar, intr-o oarecare masura pentru ”biodiversitate”, dar asta NU SCUZA LIPSA INTRETINERII PADURILOR, (taieri si exploatare sustenabila a biomasei !)…aici sa vedeti CH4 eliberat in atmosfera (in loc sa-l folosim energetic, care ar produce ”doar CO2”, in cel mai rau caz)
Un test concludent:
Bugetul de carbon al IPCC concluzionează că schimbările în CO2 atmosferic sunt determinate de emisiile de combustibili fosili în fiecare an. O implicație testabilă a validității acestui bilanț al carbonului este că modificările CO2 atmosferic ar trebui să fie corelate cu emisiile de combustibili fosili la o scară de timp anuală, fără a lua în considerare tendințele pe termen lung.
Este prezentată în acest studiu o testare a acestei relații cu ajutorul datelor in situ privind CO2 de la Mauna Loa, 1958-2016, și a datelor privind CO2 din douăzeci și trei de stații din întreaga lume, 1967-2015. Testul nu reușește să demonstreze că modificările anuale ale nivelurilor de CO2 atmosferic pot fi atribuite emisiilor anuale. Constatarea este în concordanță cu studiile anterioare care nu au găsit nicio dovadă care să stabilească o legătură între rata de încălzire și emisii și implică faptul că bugetul de carbon al IPCC este eronat, probabil din cauza unei atenții insuficiente acordate incertitudinii, a încrederii excesive în fluxurile nete și a utilizării unui raționament circular care presupune că emisiile de combustibili fosili au un rol în creșterea observată a CO2 atmosferic. [s.m.]
Sursa:
Munshi, J., 2017, Responsiveness of Atmospheric CO2 to Fossil Fuel Emissions: Updated (July 5, 2017). Available at SSRN: https://ssrn.com/abstract=2997420 or http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.2997420
Ipoteza conform căreia creșterea dioxidului de carbon din atmosferă este legată de schimbările observabile ale climei este testată cu ajutorul unor metode moderne de analiză a seriilor temporale. Rezultatele confirmă faptul că temperatura medie globală este în creștere și că temperatura și dioxidul de carbon atmosferic sunt corelate în mod semnificativ în ultimii treizeci de ani. Modificările în conținutul de dioxid de carbon sunt cu cinci luni mai târzii decât cele ale temperaturii.[s.m.]
Sursa:
Kuo, C., Lindberg, C., and Thomson, D., 1990, Coherence established between atmospheric carbon dioxide and global temperature, Nature, vol. 343, pp. 709–714, https://doi.org/10.1038/343709a0
=================================================================
Ce a fost mai întâi: oul sau găina?
Analizând decalajele corelațiilor celor două valori, T and CO2, studiul afirmă că, în timp ce ambele direcții de cauzalitate există, rezultatele susțin ipoteza conform căreia direcția de cauzalitate dominantă este creșterea T determină creșterea CO2. Variațiile CO2 urmează variațiilor de temperatură cu o întârziere de aproximativ șase luni pe o scară lunară sau aproximativ un an pe o scară anuală. Studiul a încercat apoi să interpreteze acest mecanism făcând referire la reacțiile biochimice, deoarece la temperaturi mai ridicate crește respirația solului și, prin urmare, emisiile de CO2.
În mod clar, rezultatele [. . .] sugerează un sistem (monodirecțional) potențial cauzal cu T drept cauză și CO2 drept efect. De aici rezultă că percepția comună conform căreia creșterea CO2 determină creșterea T poate fi exclusă, deoarece încalcă condiția necesară pentru această direcție de cauzalitate.
[. . .] cu alte cuvinte, creșterea temperaturii este cea care a cauzat creșterea concentrației de CO2.
Deși această concluzie poate părea contraintuitivă la prima vedere, deoarece contrazice percepția comună [. . .], de fapt este rezonabilă. Creșterea temperaturii a început la sfârșitul perioadei Little Ice Age, adică la începutul secolului al XIX-lea, când emisiile umane de CO2 erau neglijabile [. . .].
Ipoteza mainstream a direcției de cauzalitate creșterea CO2 cauzează creșterea T este atrăgătoare, deoarece totul este pus pe seama unei singure cauze, emisiile umane de CO2. Într-adevăr, aceasta a fost o poveste populară timp de decenii. Cu toate acestea, popularitatea nu înseamnă neapărat corectitudine, iar aici am oferit argumente puternice împotriva acestei ipoteze.
Deoarece am identificat temperatura atmosferică drept cauză și CO2 atmosferic drept efect, am putea fi tentați să ne punem întrebarea: Care este cauza creșterii moderne a temperaturii? Aparent, această întrebare este mult mai dificil de răspuns, deoarece nu mai putem atribui totul unui singur agent.
Nu avem pretenția de a avea răspunsul la această întrebare, al cărei studiu depășește cu mult limitele domeniului de aplicare al articolului. De asemenea, nu credem că teoria climatică mainstream, care se concentrează pe emisiile umane de CO2 ca fiind cauza principală și consideră că restul este un feedback al singurei cauze principale, poate explica ceea ce s-a întâmplat pe Pământ timp de 4,5 miliarde de ani de schimbare a climei.
Toate dovezile care rezultă din analizele celor mai lungi serii de timp moderne disponibile ale concentrației atmosferice de CO2 la Mauna Loa, Hawaii, împreună cu cele ale mediei globale ale temperaturii, sugerează o legătură unidirecțională, potențial cauzală, T fiind cauza și CO2 fiind efectul. Această direcție de cauzalitate este valabilă pentru întreaga perioadă acoperită de observații (mai mult de 60 de ani, 1958 – 2022). [s.m.]
Surse:
Koutsoyiannis, D., and Kundzewicz, Z.W., 2020, Atmospheric temperature and CO2: Hen-or-egg causality? Sci, 2 (4), 83, https://doi.org/10.3390/sci2040083
Koutsoyiannis, D., Onof, C., Christofides, A., and Kundzewicz, Z.W., 2022, Revisiting causality using stochastics: 1. Theory, Proc. R. Soc. A2022, 478, 20210836.
Koutsoyiannis, D., Onof, C., Christofides, A., and Kundzewicz, Z.W., 2022, Revisiting causality using stochastics: 2. Applications, Proc. R. Soc. A 2022, 478, 20210835.
Koutsoyiannis, D., Onof, O., Zbigniew W. Kundzewicz, Z. W., and Christofides, A., 2023, On Hens, Eggs, Temperatures and CO2: Causal Links in Earth’s Atmosphere, Sci, 5 (3), 10.3390/sci5030035.
Efectul de insulă termică fotovoltaică: Centralele solare mari cresc temperaturile locale
Sursa:
https://www.nature.com/articles/srep35070
==========================================================
Deci, apare o încălzire antropogenă, dar din cauza energiei „verzi”. Ce facem, o taxăm ca pe CO2 sau mai bine o interzicem, ca pe combustibilii fosili?!
dl.Crânganu, ceea ce spuneti dvs. aici este in fapt si mai grav, inafara de problema invcalzirii antropogene
1. Economic, a pune centrale PV pe un teren agricol este cea mai proasta idee.
Emit doar concluzia: in loc de PV, daca se face agricultura in sistem economie circulara (securittate alimentara- mediu energie), este net superior si mai economic sa produc pe acel teren plante pt alimente, acestea absorb CO2 din atmosfera-elibereaza O2- stocheaza Carbon in sol (prin radacini) si alti nutrienti – iar ”deseurile” gricole (reziduur), le facem etanol/RNG-renewable natural gas/ electrcitate si caldura.
Cine vrea, poate sa calculeze singur
2. Chiar Comisia Europeana, in Directiva noua a Rnewable Energy spune explicit ca plantatii pe terenuri aride sau care pot fi redate agriculturii cu plante adecvate schimrilor climatice, lise va acorda un bonus de cca 1 tCO2/MWh energie produsa
Deci, PV-urile sunt bune pe case, prin desert, pe costise de munte sau, oriunde altundeva decit teren agricol
Detectarea și atribuirea încălzirii suprafeței terestre din emisfera nordică (1850-2018) în funcție de factorii umani și naturali: Provocări legate de datele inadecvate
O analiză statistică a fost aplicată temperaturilor de la suprafața terestră din emisfera nordică (1850-2018) pentru a încerca să identificăm principalele cauze ale încălzirii observate de la mijlocul secolului al XIX-lea.
Au fost luate în considerare două estimări diferite ale temperaturilor – o combinație de temperaturi rurale și urbane (care corespunde aproape exact cu majoritatea estimărilor actuale) și o estimare exclusiv rurală.
Combinația rurală și urbană indică o încălzire pe termen lung de 0,89 °C/ secol din 1850, în timp ce cea exclusiv rurală indică 0,55 °C/ secol. Acest lucru contrazice o presupunere obișnuită conform căreia indicii actuali de temperatură globală bazați pe termometre sunt relativ neafectați de efectele încălzirii urbane.
Au fost luați în considerare trei factori climatici principali, în conformitate cu abordările adoptate în cel de-al 6-lea Raport de evaluare (AR6) recent al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC): două cauze naturale (solare și vulcanice) și seria cronologică compozită „toate cauzele antropice combinate”, recomandată de IPCC AR6. Seria de timp vulcanică a fost cea recomandată de IPCC AR6. Au fost comparate două seturi de date alternative privind cauza solară. Una a fost seria temporală a radiației solare totale (TSI), recomandată de IPCC AR6. Cealaltă serie temporală TSI a fost aparent trecută cu vederea de IPCC AR6. S-a constatat că modificarea estimării temperaturii și/sau alegerea setului de date privind forța solară a dus la concluzii foarte diferite în ceea ce privește factorii principali ai încălzirii observate.
Analiza noastră s-a axat pe componenta terestră a temperaturilor globale de la suprafață din emisfera nordică, deoarece aceasta este cea mai bogată în date. Aceasta relevă faptul că rămân provocări importante pentru problema mai largă de detectare și atribuire a încălzirii globale:
(1) Tendința de urbanizare rămâne o problemă substanțială pentru datele privind temperatura globală a uscatului;
(2) Nu este încă clar care dintre numeroasele serii temporale TSI din literatura de specialitate (dacă există) reprezintă estimări exacte ale TSI din trecut;
(3) Comunitatea științifică nu este încă în măsură să stabilească cu încredere dacă încălzirea post-1850 este cauzată în principal de om, în principal de natură sau o combinație a acestora. [s.m.]
Sunt oferite sugestii privind modul în care ar putea fi rezolvate aceste provocări științifice.
Sursa:
https://www.mdpi.com/2225-1154/11/9/179
https://www.ipcc.ch/2021/08/09/ar6-wg1-20210809-pr/
The report shows that emissions of greenhouse gases from human activities are responsible for approximately 1.1°C of warming since 1850-1900, and finds that averaged over the next 20 years, global temperature is expected to reach or exceed 1.5°C of warming. This assessment is based on improved observational datasets to assess historical warming, as well progress in scientific understanding of the response of the climate system to human-caused greenhouse gas emissions.
Raportul din care citați nu menționează nicăieri că, pe fondul unei încălziri de aproximativ 1,1°C începute undeva între 1850- 1900, victimele valurilor de frig sunt de 10 ori mai numeroase decât cele ale valurilor de căldură. Informația trebuie să fie nu numai onestă, ci și integrală. Pentru că în centrul tuturor discuțiilor și duelurilor bazate pe citate, Omul (Ce minunat sună acest cuvânt! Maxim Gorki) trebuie să rămână în centrul preocupărilor și intereselor noastre. Dacă ne doare mai mult de creșterea temperaturii medii globale decât de oamenii care mor din cauza valurilor de frig, este o dovadă crasă de imoralitate.
Am introdus în textul articolului o comparație care nu a deranjat niciun un comentator:
Anual, 1,4 milioane oameni mor din cauza accidentelor de circulație, majoritatea produse de viteză excesivă. Tot anual, circa 29.000 oameni mor din cauze legate de climă, aproape de 50 ori mai puțini. Pentru salvarea ultimilor s-a creat „un întreg univers de legi, decrete, acorduri, summit-uri, COP-uri, congrese, proteste, taxe etc. există și funcționează de peste 30 ani pentru a limita creșterea temperaturii medii globale la 1,5°C față de perioada pre-industrială.” Pentru salvarea primilor, mult, mult mai numeroși, „nu s-a luat nicio o decizie politică, la nivel național sau global, nu s-au organizat nici un fel de congrese, summit-uri sau marșuri de protest, nu s-au activat organizațiile pro-umane, nici grupurile de talibani, care să vandalizeze muzeele etc., adică nu s-a făcut nimic pentru a obține reducerea vitezei de circulație a autovehiculele sub o limită care să evite noi decese.”.
Ce fel de ființe suntem? „Contrastul enorm între cele două categorii de decese… nu se referă doar la numere, ci și la tratamentele socio-politice clar părtinitoare în favoarea grupului mult mai mic. Această atitudine, în opinia mea, denotă imoralitate și un dispreț poleit cu ipocrizie la adresa tuturor oamenilor de pe planetă.”
„(3) Comunitatea științifică nu este încă în măsură să stabilească cu încredere dacă încălzirea post-1850 este cauzată în principal de om, în principal de natură sau o combinație a acestora. ”
Asta e o informatie onesta?
Link-ul publicației conține numele autorilor și informații despre contact. Recomand să-i întrebați direct pe ei. Dar mai înainte, recomand să studiați datele și argumentelor lor. Poate nu veți mai avea nevoie de niciun email.
Since 1800, the amount of carbon dioxide in the atmosphere has increased from about 280 parts per million to 410 ppm in 2019. We know from both its rapid increase and its isotopic “fingerprint” that the source of this new carbon dioxide is fossil fuels, and not natural sources like forest fires, volcanoes, or outgassing from the ocean.
https://www.climate.gov/news-features/climate-qa/what-evidence-exists-earth-warming-and-humans-are-main-cause
Schimbarea climei și cauzele sale. O discuție despre unele aspecte cheie
Analiza mai multor seturi de date sugerează că afirmația IPCC conform căreia omenirea se află în fața unui pericol iminent din cauza emisiilor antropice de CO2 se bazează pe modele climatice care sunt prea simpliste. De fapt, aceste modele nu reușesc să reproducă modelele de temperatură și oscilațiile de temperatură la mai multe scări temporale. Aceste modele exclud mai multe mecanisme care sunt susceptibile de a afecta schimbarea climei legate de oscilațiile naturale de temperatură care nu au nimic de-a face cu omul.
Într-adevăr, aceste oscilații, cum ar fi un ciclu mare de 60 de ani, par a fi sincronizate cu oscilațiile solare.
Ignorând aceste mecanisme naturale, IPCC, de asemenea printr-o alegere discutabilă de date și etichete, a supraestimat foarte mult efectul unui factor antropogen cu un factor între 2 și 3 doar pentru a se potrivi încălzirii globale observate în special între 1970 și 2000, după cum arată modelul climatic prezentat în figura 11.
Cu toate acestea, o reconstrucție climatică detaliată sugerează că modelul fenomenologic descris în figurile 13 și 15 este mai satisfăcător și este posibil să fie mai precis în ceea ce privește prognoza schimbării climei în următoarele câteva decenii, timp în care temperatura globală la suprafață va rămâne probabil constantă sau chiar se va răci.[s.m.]
Sursa: https://arxiv.org/abs/1003.1554
Is the Sun causing global warming?
No. The Sun can influence Earth’s climate, but it isn’t responsible for the warming trend we’ve seen over recent decades.
https://science.nasa.gov/climate-change/faq/is-the-sun-causing-global-warming/
New data shows the planet had its warmest March on record.
It was the 10th consecutive month that a global heat record was set.
https://weather.com/news/climate/news/2024-04-02-record-warmest-march-earth-2024
World Atmospheric CO2, Its 14C Specific Activity, Non-fossil Component, Anthropogenic Fossil Component, and Emissions (1750–2018)
După 1750 și debutul revoluției industriale, componenta fosilă antropogenă și componenta non-fosilă din concentrația totală de CO2 atmosferic, C(t), a început să crească. În ciuda necunoașterii acestor două componente, afirmațiile conform cărora toată sau cea mai mare parte a creșterii C(t) începând cu 1800 s-a datorat componentei fosile antropogene au continuat de când au început în 1960 cu „Curba Keeling: Creșterea CO2 din cauza arderii combustibililor fosili”.
…
Am folosit rezultatele acestui efect [14C Specific Activity] pentru a cuantifica cele două componente. Toate rezultatele care acoperă perioada cuprinsă între 1750 și 2018 sunt enumerate într-un tabel și reprezentate în figuri. Aceste rezultate infirmă afirmațiile conform cărora creșterea C(t) începând cu 1800 a fost dominată de creșterea componentei fosile antropogene. Am determinat că, în 2018, CO2 fosil antropogen atmosferic a reprezentat 23% din totalul emisiilor din 1750, restul de 77% fiind în rezervoarele naturale de schimb. Rezultatele noastre arată că procentul din totalul CO2 datorat utilizării combustibililor fosili din 1750 până în 2018 a crescut de la 0% în 1750 la 12% în 2018, mult prea mic pentru a fi cauza încălzirii globale.[s.m.]
Sursa: https://journals.lww.com/health-physics/abstract/2022/02000/world_atmospheric_co2,_its_14c_specific_activity,.2.aspx
https://journals.lww.com/health-physics/Fulltext/2022/07000/Comment_on__World_Atmospheric_CO2,_Its_14C.3.aspx
We are writing to comment on a recent paper published in Health Physics titled “World Atmospheric CO2, Its 14C Specific Activity, Non-fossil Component, Anthropogenic Fossil Component, and Emissions (1750–2018),” by Skrable, Chabot, and French (Skrable et al. 2022) (hereinafter called “the paper”).
Our comment is twofold: We will first highlight the fundamental error the authors make and then briefly discuss the implications of publishing such work.
First, the paper concludes that “The percentage of the total CO2 due to the use of fossil fuels from 1750 to 2018 increased from 0% in 1750 to 12% in 2018, much too low to be the cause of global warming.”
The premise of this argument is incorrect and indicates a fundamental misunderstanding of the causal link between anthropogenic emissions and rising atmospheric CO2. The fact that atmospheric CO2 has been rising at only about half the rate of anthropogenic emissions establishes that the natural environment is a net carbon sink and has been actively opposing the rise for at least the last 60 y. Hence, we know that anthropogenic emissions, predominantly from fossil fuel combustion and land use change, involve more than sufficient carbon to entirely explain the post-industrial rise (Canadell et al. 2021).
Second, throughout the paper the authors have (1) failed to cite numerous related and relevant earlier publications in this field and (2) demonstrated a lack of fundamental understanding of biogeochemical carbon cycle processes.
Therefore, that this manuscript was published suggests a major failure in the Health Physics peer review process.
We ask you to consider the peer-review failure in this case and to carry out a post-hoc review, which we are confident will produce a more reasonable outcome.
Dacă tot v-ați apucat de „săpat” prin adâncurile internetului, fiți onest și nu vă opriți la primul strat care vă convine. Onestitatea trebuie să fie siameză cu integralitatea:
Răspunsul editorului șef al revistei unde a fost publicat articolul din care am citat:
Response to Letters from Andrews and Tans, Edwards, and Musolino commenting on Skrable et al.—“World Atmospheric CO2, Its 14C Specific Activity, Non-fossil Component, Anthropogenic Fossil Component, and Emissions (1750–2018)”
Răspunsurile autorilor la alte comentarii:
Response to Rice et al.
Response to Stephen Schwartz et al.
Response to Stephen Musolino
Mă surprinde că fiind un „săpător” așa harnic, n-ați găsit și comentariul meu publicat nu foarte demult:
https://www.contributors.ro/spovedania-unui-climatolog-incorect-politic/#comment-586306
…
======================================
Dacă tot v-ați asumat meseria de „miner” al internetului, de ce folosiți tot soiul de nick-name-uri? Este cumva o obligație din fișa postului sau altceva? Vă este teamă de ceva? Suferiți de vreo boală și vă face bine să vă compensați problemele personale sub formă de comentarii trolliste?
Aceeași persoană:
@maximilian
@Dragos Petrica
@Arturo
@toni
@linus_torvalds
@R.O. (comentariu nepublicat)
@yterbiu_2 (comentariu nepublicat)
@mahmud (comentariu nepublicat)
@Bruno_maggiore (comentariu nepublicat)
@BobMarley (comentariu nepublicat)
@2dor (comentariu nepublicat)
@gheorghe_22 (comentariu nepublicat)
@robert (comentariu nepublicat, o disperată substituire de persoană)
@Kintaro (comentariu nepublicat)
Constantin Crânganu
Felicitari domnule profesor pentru calitatea articolelor dumneavoastra. Sincer, deschid pagina Contributors in special pentru a vedea ce ati mai postat. Nu spun ca alti autori de pe acest site nu ar posta articole de calitate, dar prin atitudinea corecta (nu „politically correct” , Doamne fereste!) pe care o aveti, reprezentati – pentru mine, cel putin – o oaza de adevar necenzurat.
Cu stima si deosebit respect,
Nicolae Radulea (aka TinMan(
Domnule Cranganu,
Va multumesc pentru acel articol aparut acum 10 ani! Intr-o perioada de completa nelamurire din partea publicului atat de usor de manipulat prin social media, adevaruri incomode si gasland, dumneavoastra ati venit cu o cate o cheie de intelegere, initial bruta, pt. fiecare dintre noi, cei care v-am urmarit. Dar pt. a putea fi folosita, fiecare dintre noi a trebuit sa o slefuiasca in continuu, lasandu-se indrumat si invatand sa caute informatii, sa se indoiasca si sa argumenteze.
Pot sa spun cu sinceritate ca am participat, activ sau nu la nu mai putinde 269 de cursuri in cei 10 ani. Spor la munca in continuare!
OFF TOPIC
Un cutremur M 4.8 a avut epicentrul în New Jersey la ora locală 10:32 AM, și a fost resimțit într-o zonă de la Philadelphia la New York la Boston.
New Jersey, ca și New York, sunt state care au interzis fracturarea hidraulică a argilei Marcellus. Mă întreb ce-ar mai fi „bubuit” mass media, ca New York Times, dacă un singur foraj fracturat ar fi existat în unul din cele două state?!
Detalii,
https://earthquake.usgs.gov/earthquakes/eventpage/us7000ma74/executive
4.8 Magnitude Earthquake Rattles New York City and Beyond
Din nou, despre litiu
Bateriile litiu-metal promit o capacitate sporită prin înlocuirea anodului tradițional de grafit cu litiu metal. Însă producția de metal pentru baterii este în prezent insuficientă pentru a satisface cererea în creștere, în timp ce producția de baterii care utilizează noul material anodic trece de la dezvoltare la comercializare.
Producerea clorurii de litiu de calitate pentru baterii, necesară pentru a obține metalul, și crearea ulterioară a unor pelicule suficient de subțiri de litiu metal pentru a fi utilizate ca anod, sunt principalele blocaje în calea creșterii producției.
China domină producția de litiu metalic cu peste 90% din capacitatea de producție în 2023 și intenționează să își dubleze capacitatea până la sfârșitul deceniului.
Investițiile în tehnologiile anodice, cum ar fi litiul metalic și siliciul, au fost în mod istoric mai mici decât cele pentru catod, dar acest lucru începe să se schimbe.
În India, industria bateriilor va trece de la zero în 2023 la aproape 60 GWh până în 2030, stimulată de cererea tot mai mare de vehicule electrice cu două și trei roți și de stocare a energiei.
Indian Oil și Panasonic Energy au semnat un document de termeni obligatorii și poartă discuții cu privire la o societate mixtă pentru a produce celule de baterii cilindrice în India. Este cel mai recent producător de combustibili fosili tradiționali care face investiții în lanțul de aprovizionare cu baterii din întreaga lume.
Gigafabricile din SUA se construiesc din ce în ce mai repede, legea privind reducerea inflației (Inflation Reduction Act) punând presiune asupra termenelor de construcție. Durata medie de construcție a unei gigafabrici în America de Nord este acum mai scurtă decât în China.
Detalii,
https://source.benchmarkminerals.com/article/lithium-metal-deficit-could-limit-next-generation-battery-development-this-year
Autor: Reuters Correspondents Leo Galuh.
(Reuters e una din cele 3-4 mari agenții de presă care alimentează cu NEWS mainstream media nou-democrată din minunata lume nou-democrată dotată cu televizoare în fiecare casă locuită de papagali intellectually challenged, dar cu drept de vot și de comentarii pe internet.)
Cum afectează schimbările climatice lucrătorii sexuali trans vulnerabili din Indonezia.
Aproape 93% dintre respondenți au constatat o scădere a veniturilor în timpul sezonului ploios.
Joya Patiha, o femeie transsexual indoneziană în vârstă de 43 de ani, a început să observe pentru prima dată, în urmă cu un deceniu, că schimbarea tiparelor meteorologice din orașul Bandung, situat în zona muntoasă, îi afecta veniturile ca lucrătoare sexuală.
Sezonul ploios dura mai mult în provincia Java de Vest, vânturile erau mai puternice și, în unii ani deosebit de dificili, Patiha a pierdut până la 80% din veniturile sale.
Femeile transsexuale, precum Patiha, sunt printre cele mai afectate de condițiile meteorologice extreme legate de schimbările climatice și suferă în mod disproporționat atunci când au loc dezastre.
„Nimeni nu iese în timpul sezonului ploios mai lung”, a spus Patiha. „Este foarte greu să câștigi bani în timpul acestei vremi imprevizibile”.
Indonezia este deosebit de vulnerabilă la efectele schimbărilor climatice, iar femeile trans, care tind să se confrunte cu mai multă stigmatizare și marginalizare decât bărbații trans sau alți indonezieni LGBTQ+, se numără printre cele mai afectate de fenomenele meteorologice extreme.
Acest lucru se datorează faptului că multe femei trans, precum Patiha, sunt excluse din economia formală și supraviețuiesc ca buskers și lucrătoare sexuale, ocupații care depind de posibilitatea de a racola clienți în aer liber.
Persoanele LGBTQ+ sunt uneori învinuite pentru problemele legate de schimbările climatice, potrivit lui Arif Budi Darmawan, cercetător în cadrul Inițiativei de dezvoltare a rezilienței, cu sediul în Bandung.
„Cei care nu fac parte din categoria binară sunt adesea etichetați cu categoria „deviant”, (și) asociați cu cauzele problemelor de mediu și ale dezastrelor”, a declarat Darmawan, care a cercetat modul în care schimbările climatice îi afectează pe transsexualii indonezieni.
etc. etc. etc.
https://www.independent.co.uk/climate-change/news/indonesian-transgender-climate-change-bandung-b2522422.html#comments-area
A slow news day sau un simptom al prostituarii jurnalismului (fie el trans sau binar). În UK în vremuri normale ar lua premiul special pentru umor The Bollinger Everyman Wodehouse Prize, iar în USA The Mark Twain Prize.
Mai grav este faptul ca exista oameni plătiți sa facă astfel de studii.
OFF TOPIC
Mineritul pe fundul oceanelor pare a fi stopat de niste bureti, anemone, nematode und so weiter. De unde cred cretinii astia ca vor face baterii?
https://www.cnn.com/2024/04/02/world/new-species-pacific-deep-sea-mining-zone-scn/index.html
Domnule Crânganu,
E un moment special, 10 ani e ceva. Si pentru ca e așa un landmark vreau să vă propun ceva, un exercițiu de imaginație. Dar, înainte să încep sunt necesare două lucruri.
Primul. Felicitări din toata inima. Îmi e foarte greu să estimez numărul de ore (enorm cred) ce le-ați alocat în acești zece ani acestui proiect, dedicat -așa cum spuneți- „înțelegerii a ceea ce știm …sau a ceea ce am putea ști”. Numai dumneavoastră puteți știi de câte ore ați avut nevoie în acest răstimp de zece ani ca să scrieți așa un număr impresionant de articole (270); să citiți, să răspundeți la peste 33 de mii de comentarii. Nu mai vorbesc de filtratul și/sau semnalatul „oamenilor de paie”, a „bețelor băgate prin gard”, … și al multor alte năzbâtii de felul asta. Reprezintă un efort și o bucată serioasă din viața dvs pentru care aveți toată admirația mea.
Al doilea lucru ar fi câteva clarificări preliminare despre acest exercițiu de imaginație. În lumea vorbitoare de engleză se numește Thought Experiment, (sau Gedankenexperiment in Germană). Dar ce este un Thought Experiment? Iată o posibilă definiție:
„Un experiment de gândire este un exercițiu de imaginație în care ni se cere să ne imaginăm o situație ipotetică care prezintă un test pentru aplicarea unor concepte. Ele pot funcționa pentru a clarifica condițiile de aplicare, ca un fel de laborator în care conceptele sunt scoase din cadrul lor obișnuit și plasate în condiții artificiale. Dar uneori ele produc mai degrabă confuzie decât înțelegere. Ele ne lasă într-o stare de aporie. Aporia vine din grecescul άπορɛία care înseamnă „impas, lipsă de resurse, nedumerire, îndoială, confuzie”. A fost folosit de filosofii antici pentru a semnala o stare de nedumerire care apare atunci când cineva nu știe ce să spună sau să gândească, în acest caz pentru că conceptele sale nu par să se aplice.” (Ismael, J. T.. How Physics Makes Us Free (p. 17). Oxford University Press. Kindle Edition.- traducerea mea)
Alt lucru care trebuie clarificat din plecare se referă la limbă. Noi oamenii trăim în limba (sau în limbile) în care vorbim și scriem așa cum peștii trăiesc în apă. „Limba este în sine vehiculul gândirii” , spune Ludwig Wittgenstein în Philosophical investigations. Și continuă așa: „Thinking and language belong together. A child learns a language in such way that it suddenly begins to think in it. […] There is no stage in a child’s development when language is used to communicate but not to think.”
Deci gândirea și limbajul stau împreună. Dar așa cum nu suntem conștienți în fiecare moment de aerul care îl respiram, tot așa nu suntem conștienți de limba (sau limbile) în care înotăm. Un proverb chinez zice că: „The fish is the last one to know that it lives in the water”.
Dacă încercăm să ne imaginăm limba ca un mare acvariu în care înotam, avem atunci câte un acvariu pentru fiecare limbă. Unul pentru Română, unul pentru Franceză, unul pentru Germană, etc. Și e evident că acvariile comunică între ele și că există multe persoane care vorbesc mai multe limbi și trec cu ușurință dintr-un acvariu in altul. Engleza e un caz mai special, e un acvariu mai mare care tinde să le cuprindă pe toate celelalte. E un fapt ca Engleza e de-facto lingua-franca, e -The default language. (Asta e un fapt care nu e pe placul tuturor – știu eu un profesor de matematică foarte simpatic care e supărat pe vorbitori de limbi amestecate – cum ar fi romgleza. Mă rog, asta și unul din păcatele mele, dar asta e altă discuție).
E foarte interesant că LLM-urile (adică Large Language Models -cum ar fi Chat GPT-urile) sunt instruite (trained) exclusiv pe corpusuri de date (texte) în engleză. Numai acest fapt în sine confirmă bazinul enorm al limbii engleze. Cam cum ar fi -dacă e să continuăm cu metafora cu peștii- că toate acvariile mai mici sunt cuprinse în acvariul mai mare al limbii engleze. Spre confirmare, toate încercările de până acum de a produce LLM-uri vorbitoare (și scriitoare) în alte limbi decât engleza se face cu ajutorul a doi pași suplimentari. Dacă de exemplu ați dori să creați un agent AI, (un LLM) vorbitor de română, în primul pas trebuie tradus (cu un AI de tradus) întrebarea (prompt-ul) din limba română în engleză. LLM-ul produce răspunsul în engleză care e apoi tradus în pasul doi înapoi în română din engleză. Nițel cam complicat. Deocamdată.
Cam atât cu considerațiile preliminare. Să vedem acum experimentul de gândire. Încercați să vă imaginați că (din varii motive, nu contează) platforma Contributors își încetează activitatea. Nu zic că se va întâmpla și nici nu doresc să se întâmple, e doar un exercițiu de imaginație. Sau poate platforma va trăi fericită în continuare dar domnul Crânganu se va plictisi la un moment dat și nu va mai scrie aici. Întrebarea care o pune acest exercițiu e următoarea: Ce se va întâmpla cu mulțimea de cuvinte din articolele și comentariile la articolele d-lui Crânganu când aceasta activitate se va opri? Când „peștii” nu se vor mai învolbura în această parte a acvariului, și când toate articolele și comentariile lor se vor fi depus în straturi sedimentare pe fundul acvariului. Cele mai vechi sunt în fapt deja pe fundul acvariului.
Nu știu, dvs ce credeți? Poate vor veni niște geologi ai limbii romane și vor studia fiecare strat în parte. Ar putea de exemplu deduce o anumită măsură -să zicem temperatura fiecărui strat- după numărul de comentarii. Ala cu recordul de comentarii de care vorbeați ar fi un record de temperatură. Nu?
Sau, alta idee. Un viitor LLM de limba română va putea fi instruit pe corpusul de date din aceste straturi sedimentare și va putea răspunde în viitor la întrebările oricărei persoane interesată de climă (și geologie lingvistică). Am exemple de astfel de LLM-uri specializate din alte domenii. Poate despre ele cu alta ocazie.
Până atunci vă doresc numai bine și să continuați să scrieți.
Rodica Ramotswe (fostă Roșu)
Un răspuns scurt: Рукописи не горят (Manuscrisele nu ard – Mihail Bulgakov, Maestrul și Margareta)
Un răspuns mai lung:
Universul nostru este ceea ce este pentru că noi suntem în el. Să ne imaginăm un banc de pești inteligenți care, într-o bună zi, încep să se întrebe de ce lumea lor este complet umplută cu apă. Mulți dintre pești, teoreticienii, speră să dovedească că întregul cosmos este obligatoriu umplut cu apă. Ani la rând, ei își pun mințile la contribuție să rezolve problema, dar, după cât se pare, nu vor ajunge niciodată să afle răspunsul. Apoi, un grup de pești „de uscat” postulează că poate se păcălesc singuri. Poate că există, sugerează ei, multe alte lumi, unele complet umplute cu apă, unele complet uscate și oricare alte lumi între primele două.
Unii pești au acceptat, cu rețineri, această explicație. Unii s-au simțit ușurați. Unii s-au simțit ca și cum toate meditațiile lor de-o viață întreagă nu mai valorează nici cât o ceapă degerată. Iar unii s-au simțit foarte îngrijorați. Pentru că nu mai există nicio o cale de a demonstra conjectura inițială.
(Ce era pe când timpul nu era? Câteva reflecții despre Dumnezeu, timp și multivers, 2016)
Extraordinar!!!!! Multumiri eterne Domnule Profesor cat si Doamnei Rodica.
Am o mica intrebare; cum se face ca educatia reala lasa loc celei umane (de exemplu literaturii, filozofiei) iar invers mai greu? Folosesc uneori o butada: Ingineria e o pezie.
Tot respectul.
Inginerii, doctorii, economiștii sunt cei care se orientează spre literatură, poezie sau filozofie, extrem de rar invers (iar daca totusi se intampla ca un filozof sau om de litere să facă inginerie e strict pentru a-și câștiga existența). Exista o sete spirituală care îi mână pe toți acești oameni practici spre inutil, spre artă, literatura si frumos.
Vedeti Dvs. nu e inutil. Si asta de cand nu mai suntem „hunter gatherers”.
Doar un simplu exemplu, Gaudi, inginer de exceptie, offffff ma trec fiori.
https://sagradafamilia.org/en/history-of-the-temple
Intrebarea mea era legata de citatul in kirilica al Domnului Cranganu (Manuscrisele nu ard)
Mai există un citat-emblemă din romanul lui Bulgakov – titlul primului capitol din romanul Maestrul și Margareta:
Никогда не разговаривайте с неизвестными – Nu discutați niciodată cu necunoscuții
care a condus la celebrul semn de la intrarea în parcul Patriarşie prudî:
Запрещено разговаривать с незнакомцами – Este interzis a vorbi cu necunoscuții.
Încerc și eu, cât pot de mult, să urmez aceste citate.
@ Cranganu
Intrebarea mea, aproape fara sens, pare a starni o discutie.
Domnule profesor, stiti bine, nu va sunt un necunoscut. Si nu cred ca va adresati mie.
Sumedenia de trolli e alta mancare de peste.
Cat despre kirilice, va invidiez. Cu o bunica rusoaica, profa de rusa, n-am apucat sa invat nimic. Vina lui tac-miu, rusofob.
La teza de diploma am avut ca ajutor, un asistent care a invatat rusa din dictionar. Erau multe carti tehnice in rusa.
Ma intreb, cum de stiti sa scrieti cu kirilice?
PS. N-am apucat sa-l citesc pe Tolstievski.
Sagrada este doar o basilica minora:
A **Minor Basilica** is a **Church of historical and architectural value** that has been granted the title of basilica by the **Holy See** or immemorial custom. Presently, the authorizing decree is granted by the **Pope** through the **Congregation for Divine Worship and the Discipline of the Sacraments**³².
In essence, a Minor Basilica is considered the **Pope’s Church** in a specific place around the world. These basilicas are specifically tasked with **celebrating the feasts of the liturgical year with great care and attention**. While they need not be basilicas in the architectural sense (a rectangular building with a central nave flanked by two or more longitudinal aisles), they hold a special designation conferred by the Pope¹⁴.
Unlike major basilicas, which are limited to the four great churches of Rome, minor basilicas are more widespread. As of **2019**, there were **1,810 minor basilicas worldwide**¹. These basilicas often serve as **notable shrines**, attracting pilgrims and visitors who seek spiritual experiences and connections to the sacred¹².
Source: Conversation with Bing, 08/04/2024
(1) Minor Basilica | Encyclopedia MDPI. https://encyclopedia.pub/entry/37375.
(2) What is a Minor Basilica?. http://www.minorbasilica.org/what-is-a-minor-basilica.
(3) Basilicas in the Catholic Church – Wikipedia. https://en.wikipedia.org/wiki/Basilicas_in_the_Catholic_Church.
(4) Basilica minor – Simple English Wikipedia, the free encyclopedia. https://simple.wikipedia.org/wiki/Basilica_minor.
@ Durak,
Sagrada Familia,
Nu stiu daca ati vazut cum a proiectat-o. Cu capul in jos. Structurile erau atarnate de tavan pentru a folosi gravitatia precum masa. O metoda mult peste timpul ei. Avea saci de nisip adaugati ca greutati. Gaudi a fost un geniu, nu doar ca inginer ci si ca om de arta. Cel mai aprope-l simt pe Bach. O suta si ceva de ani mai incolo si se pare ca Basilica va fi terminata. Uite sacii de nisip. Nu erau calculatoare…
https://www.flickr.com/photos/stuartmadeley/10340979205
Este legea firii. Naturala. Logica. Existentiala.
Cand construiesti o casa incepi cu fundatia
(cat mai solida ca poate mai pui o mansarda / terasa / etaj peste cel/e initial/e);
peretii (vezi mai sus); retele de utilitati; acoperis.
Ceva mai tarziu incepi sa decorezi.
Dar nu… nu este inutil.
Altminteri nu te-ai simti „acasa” cand este gata.
Capritza asta a luat-o peste cornite iarasi:
https://www.reuters.com/world/europe/climate-activist-greta-thunberg-detained-demonstration-hague-2024-04-06/
Arturo 05/04/2024 La 23:00 More than 99.9% of peer-reviewed scientific papers agree that climate change is mainly caused by humans, according to a new survey of 88,125 climate-related studies.
Doar 99.9%? Slăbuț, Saddam Hussein a câștigat ultimele lui alegeri prezidențiale cu 100%.
Eu am citit undeva că „97% of climate scientists agree that they don’t want to be defunded”.
Dar să lăsăm prostiile și bășcălia, fiindcă tocmai a ieșit la iveală o golăneală din domeniul medical, pe care ți-o rezum mai jos, puntul 1, Arturule. Dacă doctorii și cercetătorii din acest domeniu ultra-sensibil pot fi atât de ușor de corupt, nu-i de mirare că cioflingarii care se dau climatologi sînt mai nesimțiți decât Ceaușescu.
1.
https://medicalxpress.com/news/2024-03-doctors-approximately-billion-drug-device.html
Medicii au primit aproximativ 12,1 miliarde de dolari de la producătorii de medicamente și aparatură medicală (devices) în perioada 2013-2022, arată un studiu
de Pennsylvania State University MARCH 28, 2024
În pofida dovezilor că conflictele de interese financiare pot influența practica și cercetarea medicală și pot eroda încrederea pacienților în profesioniștii din domeniul medical, aceste relații rămân omniprezente. Potrivit unei noi analize a platformei Open Payments, o bază de date care urmărește plățile între medici și industrie, o echipă condusă de un cercetător de la Penn State a constatat că medicii au primit aproximativ 12,1 miliarde de dolari de la producătorii de medicamente și aparatură medicală între 2013 și 2022.
Constatările lor au fost publicate în JAMA. Este unul dintre primele studii care analizează plățile industriei în mod longitudinal și în funcție de specialitate.
(…)
Analiza a arătat că mai mult de jumătate dintre medici au primit cel puțin o plată, iar aproximativ 94% dintre plăți au fost asociate cu unul sau mai multe produse medicale comercializate. Un mic procent de medici a primit cele mai mari sume, care au depășit adesea 1 milion de dolari.
2.
https://tuzarapost.substack.com/p/science-no-longer-trustworthy-british
“Science” no longer trustworthy: British Medical Journal (BMJ) op-ed suggests all health research should be considered fraudulent until proven otherwise
The public is starting to approach the medical industry with skepticism, no longer putting blind faith in doctors, medical journals, or advertisements paid for by pharmaceutical corporations.
By Ethan Huff – @Natural News
August 23, 2022
Fostul editor al British Medical Journal (BMJ), Richard Smith, a scris un articol de opinie pentru această revistă în care sugerează că cercetarea în domeniul sănătății a devenit atât de coruptă și de nedemnă de încredere încât oamenii ar trebui să presupună că este frauduloasă și falsă până la proba contrarie.
Intitulat „Este timpul să presupunem că cercetarea în domeniul sănătății este frauduloasă până la proba contrarie?”, articolul lui Smith dezvăluie modul în care frauda în cercetare este o problemă sistemică care datează de zeci de ani – și care nu face decât să se înrăutățească.
3.
Încă una din domeniul medical. Plandemia. Recentă, în desfășurare:
Situație explozivă în Germania: ministrul Sănătății, care încearcă să stingă focul numind dezvăluirile despre Institutul Robert Koch o „teorie a conspirației”… este numit acum „teoretician al conspirației” de către presa mainstream!
https://youtu.be/GsVvFOdL1qg?si=M_EXfRZaEBP95rUt
P.S.
https://www.trumparea.com/pictures/my-shoelace-broke-today.htm
Fluxul mare de bani nu este numai direct către cercetători ci si catre organizatiile in care acestia activeaza (institute de cercetari sau universitati). In cercetarea medicala se folosește atât morcovul cat si bățul. Cercetătorii care se adaptează sistemului primesc un morcov, ceilalți nu prea pot publica sau sunt pur simplu dați afară.
Un specialist suedez în epidemeologie a fost dat afara de la Harvard pentru ca a îndrăznit sa conteste politica de închidere a economiei în timpul Covid.
https://unherd.com/watch-listen/fired-by-harvard-for-getting-covid-right/
Represiunea împotriva celor care nu respecta adevărul absolut atinge mai toate palierele. Un prezentator de la France 2 (TV de stat) a fost dat afara doar pentru ca a semnalat în timpul buletinului meteo apariția unei cărți cu explicații alternative asupra încălzirii observate în ultimii ani.
Un rol important în fabricarea consensului îl au marile motoare de căutare, in special Google, unde opinii care pun la îndoială ortodoxia științifică a momentului apar doar pe la pagina a treia sau a patra sau nu apar de loc.
Tocmai a publicat doamna Dr. Sabine Hossenfelder un material la tema:
https://www.youtube.com/watch?v=LKiBlGDfRU8&ab_channel=SabineHossenfelder
https://www.zerohedge.com/markets/climate-alarmists-bad-science
Submitted by David Barker, who has taught economics and finance at the University of Chicago and the University of Iowa and worked as an economist at the Federal Reserve Bank of New York.
Un articol interesant si util care se incheie cu doua intrebari retorice:
The authors have been invited to reply to my critique. On my previous three critiques, the commented-on authors didn’t reply.
Why do such qualified and clever economists write such bad papers, and why do top journals publish them?
Asa-i ca nu stiati? Ceva zuza, Christina Amira Khalil, catindata verde la Senat, zice ca si cutremurul de vineri din New Jersey e de la claimat ceingi.
Acuma ce sa zic, astia-s in stare sa puna de-o taxa pe cutremure, doar doar se sperie si nu mai apar. Si daca le merge cu cutremurele pun si una pe vulcani! Care ai un vulcan prin batatura? Relax, platesti o taxa si nu doar ca ai racoare in casa, racoare oferita garantat de stat – bai, JJ Rousseau, probleme, ma? – dar partidul verde te asigura contra unei cotizatii ca n-ai lava in sufragerie.
https://www.msn.com/en-in/news/other/rare-new-jersey-earthquake-due-to-climate-change-x-fact-checks-viral-claim/ar-BB1l9P8j
Ma iertati, iar cu vulcanul ala. O harta de timp de la 1.01.2010 pina in 5.04.2024 cu vectori. Cu cit mai mare/lung vectorul cu atit mai mare deplasarea. Mutati cursorul si vedeti cum deplasarea „explodeaza” in 18 Nov.
https://vafri.is/quake/gpsviewer/#date=2024-04-05&l=64.05807,-21.20361&z=8&vectorScale=1
Tendințele observate ale umidității în regiunile aride contrazic modele climatice (2024)
Regiunile aride și semiaride ale lumii sunt deosebit de vulnerabile la schimbările hidroclimatice provocate de gazele cu efect de seră. Modelele climatice reprezintă principalul nostru instrument de proiectare a hidroclimatului viitor la care trebuie să se adapteze societatea din aceste regiuni, dar aici prezentăm o discrepanță îngrijorătoare între hidroclimatul istoric observat și cel bazat pe modele istorice ale hidroclimatului.
În regiunile aride/semi-aride ale lumii, semnalul predominant în toate simulările produse de modele este o creștere a vaporilor de apă atmosferici, în medie, pe parcursul ultimele patru decenii, în asociere cu creșterea capacității de reținere a vaporilor de apă a unei atmosfere mai calde.
În cazul observațiilor, această creștere a vaporilor de apă din atmosferă a nu a avut loc, ceea ce sugerează că disponibilitatea umidității pentru a satisface creșterea cererii atmosferice este mai mică în realitate decât în modelele din regiunile aride/semiaride. Această discrepanță este mai evidentă în locațiile care sunt aride/semi-aride pe tot parcursul anului, dar este, de asemenea, evidentă și în regiunile mai umede în timpul celor mai aride luni ale anului. Aceasta indică un decalaj major în înțelegerea noastră și în capacitățile de modelare, care ar putea avea implicații grave pentru proiecțiile hidroclimatice, inclusiv pentru riscul de incendii, în viitor. [s.m.]
Sursa,
Isla R. Simpson, Karen A. McKinnon, Daniel Kennedy, David M. Lawrence, Flavio Lehner, and Richard Seager, 2024, Observed humidity trends in dry regions contradict climate
models, PNAS Earth, Atmospheric, and Planetary Sciences, Vol. 121 No. 1 e2302480120
===============================================================
Oamenii de știință care demonstrează că modelele climatice sunt greșite în care categorie intră? Cei 3%? Cei 1%? Sau climate model deniers?
Dle Crânganu, vă mulțumesc pentru toată contribuția Dvs. la procesul de (auto)educație/creșterea „iq-ului energetic”, și nu numai.
Sunt sigur că multe din ce ați transmis aici au trecut pe lângă mine, dar sunt și au fost unele lucruri noi, pe care le-am reținut.
La mulți ani și multe contribuții oneste/integre!
Dacă doriți, ne puteți spune dacă ați avut ceva de învățat din dialogurile avute cu cititorii Dvs. de aici în toți acești 10ani, altfel spus, ați fost/sunteți și primitor, nu doar contributor?
@Robert
Domnule profesor, stiti bine, nu va sunt un necunoscut. Si nu cred ca va adresati mie. Sumedenia de trolli e alta mancare de peste.
Cineva care folosește aceeași adresă de email și același nickname de-a lungul anilor nu este un necunoscut pentru mine. Citatul ales vizează indivizi care, în decurs de două zile, schimbă peste 10 nick-name-uri și adrese de email.
Cat despre kirilice, va invidiez. Cu o bunica rusoaica, profa de rusa, n-am apucat sa invat nimic. Vina lui tac-miu, rusofob.
…Ma intreb, cum de stiti sa scrieti cu kirilice?
Am studiat limba și literatura rusă vreme de 8 ani (clasele V-XII) cu o profesoară rusoaică din Rep. Moldova. Începând din clasa a X-a, deși eram la o secție reală în liceu, am început să citesc în original și să scriu mici eseuri despre poezia lui Pușkim, Lermontov sau Krâlov. Apoi, citind Cehov în original, am avut o primă revelație a dictonului traduttore -traditore. Celebra sa povestire Дама с собачкой a fost tradusă în românește calchiind titlul francez: Doamna cu cățelul (La dame au petit chien). Ori, Cehov a ales un titlu diferit: Doamna cu un câine sau Doamna cu câinele. De ce? Nu putea Cehov să folosească un titlu precum Дама со щенком? Putea, dar nu l-a interesat sau nu a vrut. Dar, noi, românii, ca și francezii, ne-am permis să-i modificăm titlul original pentru că… (completați dumneavoastră mai departe).
Afundându-mă în citirea romanului Crimă și pedeapsă am descoperit multe libertăți de traducere în limba română, care, din punctul meu de vedere, sunt semnificative. Mai târziu, când am început să stăpânesc limba engleză, am refăcut lectura și am găsit același tip de traduceri care nu m-au mulțumit pe deplin. O parte le-am introdus într-un eseu, nepublicat încă. Concluzia: Încercați pe cât posibil să citiți literatură în original pentru a înțelege cât mai profund mesajul autorilor.
Domnule Cranganu, iar ma coplesiti. Ati facut singur totul.
Eu, cu toate ca am avut un bunic neamt care citea Schiller in original (preferatul lui) si o bunica rusoaica cu pedigri sa spun, n-am apucat sa invat nici una din limbi la un nivel satisfacator.
Taica-miu recita din Baudelaire din timp in timp, mai ales la masa de seara.
Ce-i interesant e ca pe mine m-a prins partea de „umana” iar pe frate-miu ioc. Doar ca el vorbeste germana bine. nu ca mine.
Complicate-s caile Domnului
Am uitat sa-l mentionez pe Dl. Cimpoesu, coleg si prieten de-al Dvs. Fost prof de-al meu. 30 de ani si tot tiu minte numele lui.
Sa va raspund.
„Dar, noi, românii, ca și francezii, ne-am permis să-i modificăm titlul original pentru că… (completați dumneavoastră mai departe).”
La 5 dimineta, bunica si cu mine stam la coada la lapte. 1985-87? nu mai stiu. Inghesuiala mare. Bunica nu a vorbit vre-o data fara accent ori corect gramatical in romana.
Si se apleaca peste mine si-mi sopteste la ureche: romanii sunt sovini. Auzise ceva.
@Daries
Inginerii, doctorii, economiștii sunt cei care se orientează spre literatură, poezie sau filozofie, extrem de rar invers
Exemplul care îmi este cel mai apropiat: George Saunders (n. 1959), de meserie inginer geofizician, ca și subsemnatul. Până în 1996 și-a practicat meseria, având chiar și activități de prospecțiuni geofizice pentru hidrocarburi în insula Sumatra. Dar, începând cu anul următor, talentul său literar i-a deschis drumul spre o carieră universitară la Syracuse University, unde predă Creative Writing într-un program de masterat.
Ultimele sale cărți – Tenth of December: Stories și Lincoln in the Bardo – au fost foarte apreciate de public și critica literară, inginerul/scriitor fiind onorat cu premii semnificative, precum Booker Prize sau National Book Award for Fiction.
Dar, personal, am fost atras mai mult de ultima sa carte: A Swim in a Pond in the Rain (2021). Este cursul său universitar în care „patru scriitori ruși [Cehov, Tolstoi, Gogol și Turgheniev] țin un master class despre scris, citit și viață”. Saunders indică studenților să citească câteva povestiri ale celor patru scriitori, după care le cere, printre altele, să compare diversele traduceri englezești existente. Și aici se poate observa importanța citirii în original. Atât Saunders, cât și studenții săi, nu cunosc limba rusă. Comentariile profesorului/inginer sunt interesante, dar doar atât. El însuși recunoaște că nu poate garanta fidelitatea traducerilor, ceea ce lasă loc pentru multiple interpretări.
De aceea, recomand încă o dată: Încercați să citiți literatura în original. Garantez că veți avea experiențe dintre cele mai reconfortante.
Din pacate nu stăpânesc limba rusă ca sa pot citi marea literatura rusă în original. Soția, fiind din R. Moldova vorbește rusă nativ, mă pot baza pe ea la o adică.
E bine dacă cineva are acces la literatura si numai in limbile în care a fost scrisă, sunt de acord. Dar sunt si traduceri bune care, chiar dacă nu surprind toate subtilitățile unei limbi au totusi meritul că traduc ideea și sensul, cât se poate. Dacă e să aplicăm aceste criterii mai departe, ar trebui să știm ebraica veche, aramaica si elina veche pentru a înțelege Biblia, ar trebui să știm latină pentru a-i savura pe Cicero sau Seneca si, de ce nu, arabă pentru a lua cunostinta de poezia si știința marilor intelectuali arabi din Evul mediu. Ar fi ideal Ca cineva să știe atâtea limbi dar nu prea este realist să existe prea multe asemenea personalității.
Ca exemplu, Toma din Aquino, cel mai mare comentator al lui Aristotel nu știa greacă și folosea traducerile in latina ale operei Stagiritului. Augustin, unul dintre cei mai mari teologi din toate timpurile știa puțină greacă și ebraica deloc, dar asta nu l-a împiedicat să schimbe teologia.
„Traducțiile nu fac o literatură” spunea Mihail Kogălniceanu. Am recomandat citirea în original pe cât este posibilă. Nu este o obligație, desigur. Dar o mică investiție de timp și inteligență plătește înzecit cheltuielile inițiale. Vă semnalez câteva descoperiri pe care le-am făcut și care m-au îmbogățit nesperat de mult.
1. Sf. Augustin afirmă pentru prima dată în istorie că timpul este o construcție a minții umane: Video igitur tempus quandam esse distentionem
Traducerea oficială aparține fostului meu coleg de la Iași, profesorul Eugen Munteanu: Văd deci că timpul este un fel de extensie.
Numai că traducerea eminentului latinist ieșean suferă de o problemă: Sf. Augustin folosește un cuvânt foarte rar, distentio, -nis, care nu are echivalent în limba română (în engleză și franceză este tradus prin distention). El înseamnă, după traducerea mea de neprofesionist, o creștere a unei suprafețe sau a unui volum sub efectul unei tensiuni multidirecționale, adică o activitate dinamică. Dacă voia să spună extensie, Sf. Augustin ar fi putut folosi cuvântul extensio, -nis, care are un caracter relativ static. De altfel, și profesorul Munteanu oscilează în traducerea sa: uneori, distentio este redat prin extensie, alteori, prin risipire.
2. În Republica, cartea a III-a, 414c, Platon prezintă un concept pe care cercetători și traducători străini îl numesc „nobila minciună” – gennaion pseudos. Traducerea completă a Republicii, făcută de profesorul și clasicistul Andrei Cornea în 1986, a optat pentru o variantă cu mai multe cuvinte dintre care lipsește termenul nobil:
„Dar care ar fi oare mijlocul — am spus eu — de a-i face să creadă, dintre acele minciuni necesare despre care vorbeam, una vrednică de tot [s. m.], mințiți fiind, mai întâi de toate, chiar cârmuitorii înșiși, iar dacă aceasta nu este cu putință, măcar restul cetății?”
Într-un schimb de e-mailuri, profesorul Cornea mi-a scris că varianta o minciună vrednică de tot a fost aleasă sub influența lui Constantin Noica și că noua versiune va avea o conotație „ceva mai puțin neaoșistă”: o minciună nobilă de tot.
3. În fabula La cigale et la fourmi a lui Jean de La Fontaine, La cigale nu este greierele, așa cum a tradus Alecu Donici în secolul al XIX-lea (Greierele și furnica). Dacă fabulistul francez ar fi vrut să spună greiere, ar fi putut folosi numele unor insecte de tip greiere (la sauterelle, le criquet, chiar și le grillon). La cigale este cicada, cea mai zgomotoasă insectă din sudul Franței (zona Provence) și din SUA, dar inexistentă până de curând în România. Poate că performanțele sonore unice ale cicadei grecești Tzitzikas – imortalizate inițial de Esop – să-l fi determinat pe La Fontaine s-o prefere adevăraților greieri, mai puțin vocali. Consecința traducerii ad-hoc făcute de Donici, fără nicio mențiune a senslui original, a transformat bietul greier detestat de mai toate generațiile de români harnici precum furnicile.
După cum se poate deduce din exemplele date, minime investiții lingvistice aduc un profit pe care eu îl consider inestimabil.
Sa nu se uite un fapt esential, orice traducere dintr-o limba straina se face într-o dubla cheie, limba materna si personalitatea culturala ale traducatorului. De aceea sensurile traducerilor difera de la traducator la traducator si, in mod esential, depind de limba materna a fiecaruia, in care gandeste. Limba materna este codul prin care trece orice traducere dintr-o limba straina. In ceea ce priveste tipul de personalitate culturala, traducerile trec si prin grilele politice ale traducatorului. Nu stiu daca versiunea lui Andrei Cornea chiar a fost sub influenta lui Constantin Noica, dar sa-l credem pe cuvant. Insa in niciun caz Noica nu poate fi suspectat de convingeri marxiste, legate de disparita proprietatii private si a claselor sociale, el a fost apropiat de taranisti si persecutat de comunisti, care i-au confiscat averea si l-au aruncat in inchisoare. Doar stangistii au alergie la cuvantul „nobil”, a se vedea conotatiile dispretuitoare ale cuvantului „burghezie” din Manifestul Comunist, desi, culmea ironiei, Marx a alergat in tinerete sa-si adauge numelui particula nobiliara de „von”.
Domnule profesor, dvs sunteti prea mare ca sa fiti îngustat si prins doar de propria disciplină, geologia. In afara de punctul 3, pe care tot de la dvs il știu (Din alt comentariu), celelalte lucruri nu le stiam, deși am citit Confesiunile în traducerea lui Munteanu si Republica în varianta lui Cornea. Nu stiu cum a ales cel din urmă sa traducă această expresie în noua traducere din Platon, care nu mai e sub influența lui Noica. Ca o parere, e explicabilă influență lui Noica, el însuși mare filozof asupra traducerii la fel cum sunt explicabile și traducerile din literatura rusă facute de Preda sau Sadoveanu. Atunci când ești un mare scriitor sau filozof nu mai poti traduce sau gândi exact cum ar trebui redat într-o altă limbă, devii tu însuți un creator prin traducere.
Republica în varianta lui Cornea. Nu stiu cum a ales cel din urmă sa traducă această expresie în noua traducere din Platon
Am primit de la profesorul Cornea ultima sa variantă:
„Dar care ar fi oare mijlocul — am spus eu — de a-i face să creadă, dintre acele minciuni necesare despre care vorbeam, una nobilă de tot, minţiţi fiind, mai întâi de toate, chiar conducătorii înşişi, iar dacă aceasta nu este cu putinţă, măcar restul cetăţii?“ [s.m.]
@ Crânganu 07/04/2024 La 16:35
Re: „Никогда не разговаривайте с неизвестными – Nu discutați niciodată cu necunoscuții […] Încerc și eu, cât pot de mult, să urmez aceste citate.”
Dacă permiteți aș mai adăuga și eu câteva reguli (sau îndemnuri dacă vreți) ce ar fi bine de urmat. Nu știu dacă sunt citate de pe undeva. Probabil sunt.
1. Când nu ai nimic de bine de spus despre ceva sau cineva, e mai bine să nu spui nimic. E o regulă bună, și deși o știu uneori mi-se întâmplă s-o uit și să dau cu bățu’n baltă. După aia îmi pare rău. Din păcate părerile de rău nu pot repara întotdeauna ceva ce s-a stricat.
2. De cele mai multe ori e mai bine să lași pe alții să te laude decât să te lauzi singur. Iarăși, e greu. Suntem oameni și nu ne reușește întotdeauna.
3. Trebuie să avem mare grijă când avem (sau ni-se dă) ceva putere. Mai multă sau mai puțină, nu contează, trebuie să avem mare grijă ce facem cu ea. Ceea ce facem spune mai multe despre noi decât ceea ce spunem.
@Nman
nu va bazati pe articolele .edu; schema aia cu procentele am vazut-o in „n” versiuni foarte diferite, iar majoritatea se straduiesc sa minimizeze convectia;
cu sau fara efect de sera, aerul se incalzeste pentru ca preia caldura din sol, redistribuind energia si implicit temperatura, precum un agent frigorific: daca n-ar face asta, aerul ar ramane rece si solul mult mai fierbinte (pe Luna solul atinge > 100C in lipsa aerului)
puteti face comparatia intre un cuptor convectiv si unul cu micounde: la cel cu microunde solidul/lichidul se incalzeste mult mai repede tocmai pentru ca aerul ramane rece, neabsorbind microundele;
intrebare (scuzati retorica): de ce nu apare convectie la microunde ? eu imi permit sa afirm ca orice are convectie are si efect de sera; de ex.efectul de sera al aerului e cu circa 50% mai mic decat al codoiului; in aer caldura se transmite exclusiv prin radiatie, iar convectia e tot o forma de radiatie; orice incalzire a aerului reprezinta un efect de sera, iar asta nu e neaparat ceva rau, ba poate chiar dimpotriva;
confortul termic insa poate fi perceput diferit: poate fi mai confortabil cu solul mai fierbinte si aerul mai rece sau dimpotriva;
sa presupunem ca locuiti la bloc si peretii se incing de la soare si mai presupunem ca aerul din camera n-ar avea deloc efect de sera: in cazul asta ati fi tocmai friptura din cuptorul cu microunde, chiar daca temperatura aerului ar fi scazuta; de asemenea, presupunand ca IR ar putea strabate o distanta mare fara sa fie absorbita de aer, la o inatime oarecare corpul dvs. ar capta toata aceasta IR si v-ati incalzi excesiv, in timp ce aerul din jur ar ramane rece, ceea ce nu se confirma in realitate, ba dimpotriva, aerul e cel care va regleaza temperatura, nu o suprafata radianta;
efectul de sera al apei este de fapt benefic; in primul rand, prin evaporare apa efectueaza tot o redistribuire a energiei, ridicand energia latenta la altitudinea norilor: astfel, temperatura marii ramane mai scazuta decat temperatura solului; cand intra un front de nori negri, fiind foarte reci, absorb inclusiv radiatia luminoasa difuza (de asta is negri); pe langa faptul ca blocheaza radiatia directa; cand ploua, elibereaza caldura latenta la altitudini inalte in procesul de condensare si furnizeaza la sol un agent de racire; cand atmosfera e umeda si insorita, se poate incalzi excesiv, cu efect de sauna, dar de fapt prin aceasta incalzire vaporii preiau chiar radiatia vizibila directa, care nu mai ajunge pe sol, incat sacrificiul de azi va fi benefic maine, pentru ca se limiteaza supraincalzirea solului; cand solul e rece, are loc o redistribuire din zone calde in zone reci: in lipsa gazelor cu efect de sera si a apei, s-ar mentine un ecart constant de temperaturi extreme mai mici de -70C catre poli si > +70C catre ecuator, iar zona locuibila ar fi mult mai restransa; din pacate, codoiul nu stie sa ploua; dar participa la fenomenul de convectie si la stabilizarea unui gradient termic, care in lipsa incalzirii aerului nici n-ar exista; solul se raceste incomparabil mai rapid cand bate vantul: cu cat aerul/codoiul/vaporii au efect de sera mai mare, cu atat va fi extrasa mai multa caldura din sol in procesul convectiv si cu atat planeta se va raci mai eficient; insa acest proces e conditionat si de ceea ce se intampla in stratul de ozon si in zona inversiunii termice; efectul de sera nu poate explica ciclurile Milankovich, incat nu se pot ignora cauzele naturale ale tendintei de incalzire cu circa 0,02C/deceniu ;
O nouă bombă publicistică pe site-ul The Free Press
După ce am prezentat cititorilor români în premieră cazului cercetătorului Patrick T. Brown – Spovedania unui climatolog incorect politic, care a dezvăluit cum se publică articolele climatice în cunoscuta revistă Nature, prezint acum o altă bombă publicistică de pe aceeași platformă jurnalistică:
I’ve Been at NPR for 25 Years. Here’s How We Lost America’s Trust.
Autorul, Uri Berliner, este senior business editor la NPR (National Public Radio), singurul post de radio public din SUA, susținut și din taxele cetățenilor.
Pe scurt, Uri Berliner dezvăluie deraierea spre stânga extremă suferită de NPR în ultimii ani, în special după alegerea președintelui Donald Trump. O serie de bias-uri tot mai accentuate au marcat lipsa de transparență și de profesionalism a postului național de radio înființat în 1970.
Rând pe rând, unele dintre cele mai importante noutăți jurnalistice ale ultimilor ani au fost părtinitoare și virate masiv spre stânga liberă, reprezentată de Partidul Democrat: Presupusa coluzie Trump -Rusia, raportul Mueller, laptopul lui Hunter Biden, originea virusului „chinezesc”, moartea lui George Floyd.
Dacă mai trebuie o dovadă pentru a demonstra „imparțialitatea” postului național de radio american în prezentarea știrilor sale audio, Uri Berliner prezintă o statistică simplă și devastatoare:
No comments.
Nu există un drept al omului la o climă sigură sau stabilă
Declarația Universală a Drepturilor Omului (DUDH) din 1948, care enumeră 30 de drepturi ale omului, este larg acceptată la nivel internațional. Nu există nicio mențiune a cuvântului „climă” sau a cuvântului „mediu” în DUDO. Acest lucru este valabil și pentru Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În Europa se depun eforturi pentru a crea un nou drept al omului la un climat sigur și stabil. Dintr-o decizie a Comitetului ONU pentru drepturile omului (UNHRC):
Dintr-un raport din 2019 redactat de Raportorul special al ONU pentru drepturile omului:
Deducțiile bazate pe o decizie a UNHRC și pe un Raport al Raportorului Special al ONU pentru Drepturile Omului, nu creează un nou „drept al omului” de a fi protejat împotriva impactului periculos al schimbării climei. ONU nu a făcut nicio încercare de a crea un sprijin internațional pentru un nou drept al omului de a fi protejat împotriva schimbării climei. Un astfel de drept nu este nici implicit, nici explicit în Acordul de la Paris.
Chiar dacă obiectivele „Net Zero” ar fi atinse la nivel global până în 2050, clima ar continua să se schimbe din cauza variabilității naturale a vremii și a climei: erupții vulcanice, efecte solare, oscilații pe scară largă ale circulației oceanice și alte procese geologice. În plus, având în vedere inerția sistemului climatic (în special a oceanelor și a calotelor de gheață), ar trece multe decenii înainte de a se înregistra vreo schimbare notabilă în ceea ce privește fenomenele meteorologice/climatice extreme și creșterea nivelului mării după atingerea obiectivului Net Zero.
Exagerarea riscurilor generate de schimbarea climei cauzate de om duce la contradicții grave în contextul ideii „că drepturile omului oferă protecție împotriva impactului schimbării climatice periculoase”.
Detalii,
https://judithcurry.com/2024/04/09/there-is-no-human-right-to-a-safe-or-stable-climate/
O turma de babe. Iaca si dupa menopaurza poti face scandal.
Elvetia a acordat drept de vot femeilor in 1971. Se pare ca sunt resentimente.
https://www.dw.com/en/swiss-pensioners-win-european-climate-case/video-68779442
Probabil si o greseala.
@ Cranganu
Asa mi-a venit, nu stiu dece, nu ma judecati prea aspru, sper sa aduca ceva amintiri:
Cetatea Neamtului
de George Cosbuc
Sunt cu ceara picurate
Filele-n bucoavna mea,
Dar citesc, cum pot, in ea.
Spune-acolo de-o cetate
Care Neamtul se numea
Si-au zidit-o, spune-n cronici,
Nemti, germani sau teutonici.
E ruina azi de veacuri.
Unde-o fi? Vezi asta-i greu!
Cine credeti ca sunt eu
Ca sa stiu atatea fleacuri!
Cui va sti, ii dau un leu.
Zici ca afli-n carti de scoala?
As! Ramai cu mana goala.
Deci, in ceasul diminetii,
Cand pranzesc acei ce au,
In cetate-aici erau,
Langa comandantul pietii,
Toti strajerii si-asteptau,
Povestind si-ntinsi pe iarba,
Chisalita sa le fiarba.
Dar, pe cand Guzgan rastoarna
Mamaliga din ceaun,
Din clopotnita Taun
Sun-afurisit din goarna.
Unu-i striga: Esti nebun!
Altul: Ce-ai tu daca striga?
I-o fi dor de mamaliga.
Dar se-ntorc spre zid plaiesii;
Vad pe ses un nor de osti.
Mai Istrate, tu-i cunosti:
Turcii sunt? Ba, parca lesii,
Vin incoace. Pai, sunt prosti?
Bat si ei cel drum, ca manzul,
Sa ne strice noua pranzul.
Lesi erau. Sobiesky-voda
Rataci p-aici prin vai,
Caci pe-atunci era la moda
Vara, cand plecau la bai,
Regii mesteri in batai
Sa-si ia drumul incotrova
Totdeauna prin Moldova.
Si plecau fara merinde
Caci asa era bonton
Sa manance tot plocon,
Ce puteau ici-colo prinde.
Dar acest slavit Ion
Isi avu-n desagi slanina.
Si-i pierdu, sa-i bata vina!
Deci, cu osti, vestitul riga,
Cum umbla pe-aici flamand
Si simti, prin vai trecand,
Aburi calzi de mamaliga,
Stiu si eu ce-i dete-n gand,
Ca-si opri deodata pasul,
Tot tragand in vant cu nasul.
E vrun praznic in cetate.
Stefan voda El mi-ar da!
Cred ca nu, maria ta,
Ca-i un drac si jumatate,
Nu prea da, ca-i el asa.
Mie, nu? Sa-ncrunt spranceana!
Eu ori el batu Vieana?
Domn ca mine cat traieste
Nu-i deprins sa-nghita-n sec.
Iar un general zevzec,
Raspunzand pe latineste
Zise: Dobre ciolovec !
Si-ntinzand sub zid armata,
Iata-l ciolovecul gata.
Si bum-bum apoi cu tunul,
Fire-ar ei de ras, poleci!
Mai pe vine sa te pleci,
Carlanas! Si da ceaunul
Mai departe, tu, Berheci,
Ca ni-l sparg cu-mpuscatura
Mai Spancioc, mai tine-ti gura.
Dar plaiesii din cetate
Raspundeau vartos si ei:
Comandantul Onofrei,
Cel cu pletele-ncurcate,
Si cu straiu-ncins cu tei,
Dand adanc zavorul portii,
Se zbatea ca-n ceasul mortii.
Si-au batut o saptamana
Lesii-n zid; dar zidul, prost,
Sta pe loc, pe cum a fost.
Insusi riga, intr-o mana
C-un pistol, din adapost,
Da pe Stefan la toti dracii
Si-mpusca la rand copacii.
Deci, vazand ca nici nu-l lasa
Sa se duca-n treaba lui,
Si nici pomeneala nu-i
De-a-l pofti la ei la masa,
Si flamand vai, ce mai spui
O lua mai pe departe,
Pe genunchi scriind o carte.
Hai si descuieti odata!
Si tovarasi sa va fim.
Mandru cantec ce mai stim,
Mars francez, fara de plata.
Nu vi-e mila ca pierim?
Poate-o ploaie sa ne-apuce
Nu stim drumul, ca ne-am duce.
Dupa ce-au citit pitacul,
Onofrei iesi pe zid:
Mai, poleci, eu va deschid,
Dar sa nu va puie dracul
Sa mintiti, ca va ucid!
Iar de marsuri mi-e cam scarba,
Trageti-mi mai bine-o sarba!
Iata poarta se descuie.
Lesii,-n vale, pe sub plopi,
Se crucesc, se cred miopi
Ce vad ei? Din cetatuie
Doi cu doi, vro zece schiopi,
Onofrei ridica tonul:
Un doi, un! Si stati, plutonul!
Cu sprancenele-ncruntate
Striga rex: Sto pojo boi?
Cine dracul sunteti voi?
Noi? Plaiesii din cetate.
Zece-am fost, pierira doi.
Rex facu o mutra lunga,
De credeai ca vrea sa-mpunga.
Pentru voi a fost galceava?
Dar boierii? Ce gandesti!
Noi sa stim? Prin Tirchilesti.
Domnul unde-i? E-n Suceava.
Dar poporul? La Plaiesti.
Drace, asta-i de poveste!
N-ati ascuns prin turn neveste?
Noi? Da ce, ni-e mintea slaba?
Noi suntem crestini curati:
Astia nu sunt insurati,
Eu de zece ani n-am baba,
Voi dupa femei umblati?
Zbarlea are-n Husi, saracul,
Dar urata, goala-dracul!
Dar comori ascunse-n oala
Si-ngropate! Oale, spui?
Le-am lasat sa faca pui.
Una-i stirba, si-alta goala;
Nici o pricopseala nu-i!
De le vrei plocon ori prada
Ia fugi, Zbarleo, si le ada!
Rex atunci: Va tai gramada!
Dar a stat cu mana-n sus
Caci aminte si-a adus
Ca-i e teaca fara spada:
In Liow zalog si-a pus
Spada cea cu steme duble
Pentru-un pol si doua ruble!
Dand din maini ca cel ce-alunga
Ganduri rele: Eu sunt bun.
Apropo, ce-am vrut sa spun?
Onofrei, te vad cu punga,
Da-mi o mana de tutun.
N-am fumat de-o saptamana,
Pune-l ici, te rog, in mana.
Si-aprinzand chibritu-n pripa,
Multumit privea la fum.
Onofrei, sa-mi spui acum ,
Si-apasa cu unghia-n pipa,
Cum mi-ai stat tu mie-n drum?
Nu stiai tu de-a mea faima
Ca sa stai nauc de spaima?
Dar glumesc asa! ma iarta,
Esti erou, s-a hotarat,
Desi porti pe dupa gat
Traista hai, si nu-i desearta?
O vazui numaidecat
Ai intr-insa plumbi, de toate.
Branza, cas si paine poate?
Branza nu, dar am pogace
S-usturoi, maria-ta.
Usturoi! Si-l poti manca?
Dar la urma, cui i place
Mon Dieu! Nu te supara:
Tot facuram noi doi pacea:
Ia sa vad, cum e pogacea?
Si apucand cu maini grabite,
Rupt de foame ca un lup,
Rupe rex, cu totii rup,
Onofrei al meu, iubite,
Vin la neica sa te pup!
Si-l pupa viteazul riga
Si-ndopa la mamaliga.
Ce-a mai fost putin ne pasa.
Au plecat polonii-n sus,
Iar plaiesii-n jos s-au dus
La Neculcea drept acasa,
Iar acesta-n carti i-a pus.
Si din Dorna pana-n Tulcea,
Toti citesc ce-a scris Neculcea.
Cetatea Neamtului
Cred că cea mai bună recitare a poeziei, incluzând un delicios, dar fake, accent moldovenesc, aparține lui Florian Pittiș.
https://www.youtube.com/watch?v=KoZiwzSY6IU
OFF TOPIC
Domnule Cranganu, au iesit cicadele?
Si mai datoram un raspuns. In timpul eclipsei a fost nevoie sa-mi iau o geaca pe mine. Dupa ce a scazut temperatura cu…cred 10 grade.
Am mai aflat ca lui Durak nu-i plac eclipsele. Bun ca doar Irlanda a apucat sa vada o portiune.
Nu stiu daca ati vazut, incredibil sa se intample in America:
https://twitter.com/MEMRIReports/status/1776937541897261126?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1776937541897261126%7Ctwgr%5E5b1a9396e57109416f1488a331e7a9c64092f9e1%7Ctwcon%5Es1_&ref_url=https%3A%2F%2Fpetreiancu.com%2F2024%2F03%2F23%2Flive-israel-ucraina-in-razboi-cele-mai-noi-stiri-saptamana-5-anul-3%2F
https://adevarul.ro/economie/camioanele-si-autobuzele-diesel-vor-fi-eliminate-2353869.html
Bruxelles-ul nu doarme! Cu ultime sfortari înainte de europarlamentare, noua clica rosu-verde continua sa o dea de gard pana la victoria finala!
Un singur avantaj, pe termen cat de lung o vrea Austria, as vedea : Puritatea aerului la trecerile de frontiera spre vest si implicit sănătatea vamesilor. Pasagerii masinilor si autocarelor vor putea face adevărate pick-nick-uri intre vehicule pe durata celor cateva ore pana vor reusi treacă, reconfortand-usi membrele si sporind coeziunea intre popoarele UE+ tari terte participante la coada. Daca rezultatele din Ro se dovedesc a fi pozitive, agentiile UE ar putea chiar recomanda implementari de masuri similare si la alte granite interne because : The jurney is more important than the destination! Have fun!
Solutii:
Rickshaw
Car cu boi
Car cu cai
Car cu vaci
Roaba
Carca
E.T.C
Sunt o sumedenie de solutii, doar sa vrea omenirea.
PS. Am omis vehiculele electrice, my bad!
Păcat, ce fain ar arata pe autobahn cate un trenulet de electrocare precum cele din garile noastre de pe vremuri😎
Ma faceti sa rad. Mi-aduc aminte de electrocarele din uzina-n care am lucrat 9 ani in Romania. Erau doi tot timpul, unul stia drumul celalalt stia sa conduca. De cate ori treceau pe langa mine, fluieram sa se opreasca si le spuneam ” bah, ti-a cazut biciul”.
Ori asta, turnuri de turbine din placaj.
https://www.cnn.com/world/europe/wooden-wind-turbine-towers-modvion-climate-scn-spc-c2e/index.html
Pentru geofizicieni:
https://www.bbc.com/future/article/20240410-mercury-the-solar-systems-smallest-planet-may-once-have-been-as-large-as-earth