Cum au devenit directorii companiilor de AI cei mai cunoscuți copywriteri ai planetei
I. Un tweet de milioane de vizualizări
Duminică, 6 septembrie 2026, Jensen Huang, directorul general al Nvidia, a scris pe X, într-o postare scurtă: „From ChatGPT to o1 to Astra in 4 years. AGI has arrived.” Au urmat felicitarea adresată echipei OpenAI, precizarea că modelul Astra fusese antrenat pe peste 100.000 de sisteme Nvidia Grace Blackwell NVLink72 și anunțul că alte 400.000 de procesoare grafice urmau să intre în funcțiune. Până luni, postarea acumulase deja milioane de vizualizări. Cifra exactă a continuat și continuă să crească.
Să citim atent structura: o afirmație istorică fără definiție, fără dovezi, fără nicio referire la un test, încadrată de două cifre despre hardware. Cel mai important eveniment din istoria tehnologiei, dacă e adevărat, a fost anunțat ca o notă de subsol la un comunicat de vânzări.
Și nu e prima dată. În martie 2026, pe podcastul lui Lex Fridman, același Huang declarase deja: „Cred că am atins AGI” — într-o discuție în care Fridman propusese ad hoc drept criteriu un sistem capabil să creeze și să crească o companie tehnologică evaluată la un miliard de dolari. Huang a acceptat criteriul tocmai pentru că succesul nu trebuia să dureze: a dat exemplul unei aplicații care ar putea deveni virală și apoi să iasă din afaceri la scurt timp. Pe 26 august 2026, într-un apel cu investitorii Nvidia, a repetat că, „pentru multe sarcini”, s-ar putea spune că AGI a fost deja atinsă, adăugând imediat că asemenea borne i se par „lipsite de sens”. Până la postarea din 6 septembrie sunt, așadar, trei declarații publice în același an, în contexte și după criterii diferite. Când un prag e trecut de mai multe ori, fără un test comun, riscă să funcționeze mai degrabă ca slogan decât ca prag.
II. Cronologia unei promisiuni care se reînnoiește trimestrial
Declarația lui Huang nu e o anomalie, ci punctul culminant al unui nou „gen literar” care s-a maturizat în 2025–2026: proclamația executivă a iminenței. Iată corpusul, în ordine cronologică.
Ianuarie 2025. Sam Altman scrie, într-un eseu personal, că OpenAI este acum încrezătoare că știe cum să construiască AGI „așa cum am înțeles-o tradițional” și că, în 2025, „am putea vedea” primii agenți AI „intrând în forța de muncă” și schimbând în mod semnificativ producția companiilor. Nuanța modală contează: textul original spune may see, nu formulează predicția ca pe o certitudine.
Martie–mai 2025. Dario Amodei, directorul Anthropic, prezice că, în trei-șase luni, AI va scrie 90% din cod, precizând însă că programatorii vor continua să stabilească specificațiile și deciziile generale de design. Apoi avertizează, într-un interviu pentru Axios, că inteligența artificială ar putea elimina jumătate din locurile de muncă de nivel începător din birouri și ar putea urca șomajul la 10–20% în unu-cinci ani. Formula sa din 2024, „o țară de genii într-un centru de date”, devine refren.
Iunie 2025. Altman publică „The Gentle Singularity”: omenirea a trecut de „orizontul evenimentelor”, decolarea a început. Astronomia împrumutată e revelatoare: orizontul evenimentelor este, prin definiție, locul de unde nu se mai poate ieși. Cititorul e invitat să accepte că alegerea este deja făcută.
Iunie–iulie 2025. Meta lansează, pe 30 iunie, Meta Superintelligence Labs; pe 30 iulie, Mark Zuckerberg își publică viziunea despre „superinteligență personală” pentru fiecare. Tot în iunie, Reuters relatează declarația lui Sam Altman potrivit căreia Meta ar fi oferit unor angajați OpenAI bonusuri de semnare de până la 100 de milioane de dolari; Meta nu confirmase public acea cifră. Termenul de referință a sărit, discret, de la AGI la superinteligență, ca și cum prima ar fi fost deja bifată.
Aprilie 2024 – iunie 2026, în glisare. Elon Musk oferă unul dintre cele mai clare exemple de termen care fuge. În aprilie 2024, în dialog cu Nicolai Tangen, spune că vom avea AI mai inteligent decât orice om „probabil pe la sfârșitul anului viitor”, adică 2025. Gary Marcus îi oferă public un pariu de un milion de dolari că nu se va întâmpla asta, dar nu primește răspuns. La Davos, în ianuarie 2026, Musk reia: AI mai inteligent decât orice om „până la sfârșitul acestui an” și „nu mai târziu de anul viitor”; în aceeași intervenție, plasează depășirea inteligenței colective a omenirii în 2030–2031. Pe 22 iunie 2026, reformulează această a doua țintă ca „patru sau cinci ani”. Pragurile și termenele se deplasează. Marcus va publica, pe 2 septembrie 2026, un text intitulat semnificativ Elon Musk is on a prediction rampage, and most of the media can’t seem to figure out what to do about it („Elon Musk e într-o adevărată frenezie a predicțiilor, iar cea mai mare parte a presei pare incapabilă să-și dea seama cum să le trateze.”).
Martie și august 2026. Huang, în podcastul lui Fridman: „cred că am atins AGI”. Fortune titrează, pe 30 martie, că nimeni nu se poate pune de acord asupra sensului termenului. Pe 26 august, în apelul Nvidia cu investitorii, Huang spune că, „pentru multe sarcini”, s-ar putea afirma că AGI a fost deja atinsă, numind astfel de borne „lipsite de sens”.
3 septembrie 2026. OpenAI lansează GPT-6 Astra, prezentat drept „cel mai inteligent și mai aliniat model din lume”, și raportează 98% la FrontierMath Tier 4, 99,9% la ARC-AGI-3 și 100% la ExploitBench. Într-un briefing de presă, Greg Brockman spune că modelul ar putea marca începutul AGI și încheie sesiunea cu „Bine ați venit în era AGI”.
6 septembrie 2026. Huang: „AGI has arrived.”
Ce leagă aceste momente nu e o descoperire comună, ci o gramatică comună: timpul prezent sau perfectul compus („a sosit”, „am atins”), absența unei definiții operaționale împărtășite și apariția frecventă în proximitatea unei lansări de produs a unui apel cu investitorii ori a unei competiții de recrutare și finanțare. Asta aduce aminte de ceea ce Edward Bernays numea în 1947 „ingineria consimțământului”, după ce, în Propaganda (1928), formulase deja ideea modelării deliberate a opiniei publice. Așadar, nu neapărat neadevăr, ci fabricarea unui climat în care întrebarea „E adevărat?” pare deja depășită.
III. Zona gri a indiferenței față de adevăr
Filosoful Harry Frankfurt a distins, într-un eseu publicat inițial în 1986 și reluat ca volum în 2005 (On Bullshit, Princeton University Press), între mincinos și bullshitter. Mincinosul respectă adevărul: trebuie să-l cunoască pentru a-l ascunde. Bullshitter-ul e indiferent față de adevăr: vorbește pentru a produce un efect, corespondența cu realitatea fiindu-i secundară sau irelevantă.
Citită în acest registru, declarația „AGI a sosit” nu e o minciună. Nici nu poate fi, pentru că nu e falsificabilă. Și aici ar putea interveni Popper: o afirmație pe care nicio observație nu o poate infirma nu aparține științei, oricât de tehnic ar suna. E ceea ce J. L. Austin ar fi numit un performativ: „declar ședința deschisă” nu descrie o stare de fapt, ci o instituie. „AGI a sosit”, rostit de omul care vinde cipurile pe care rulează AGI, nu raportează un eveniment, ci încearcă să-l producă în capitalizarea bursieră, în bugetele de achiziții ale guvernelor, în anxietatea părinților și, de ce nu, în programele școlare.
Dovada cea mai clară este că nici autorii nu iau termenul, în sensul său tare, în serios ca descriere: Sam Altman însuși a spus, în 2026, că, „în cel mai bun caz”, AGI este „un termen foarte prost definit”, fiind pe punctul de a-l numi „un termen de marketing irelevant”. Iar Brockman, chiar sub postarea lui Huang, s-a sustras cu grijă subtil ironică: intrăm în era AGI „fie că o vezi în acest model, în cel anterior sau în următorul”. Paranteza face toată treaba: asociază compania cu proclamația, fără a fixa un criteriu verificabil. E un performativ cu clauză de reziliere.
IV. Cine „plătește” pentru cuvântul „general/generală” din AGI?
Ar fi naiv să tratăm acest gen de afirmații și declarații drept simple excese de entuziasm, fără să observăm că există o arhitectură a stimulentelor care le produce cu regularitatea unui ciclu.
Nvidia vinde infrastructura. Fiecare lansare citită ca „validare a AGI” este, simultan, un argument că cererea de procesoare va rămâne ridicată. Un director care declară că AGI a sosit nu face doar o afirmație epistemică; face și una cu efect economic. OpenAI a anunțat în martie 2025 o rundă de finanțare de 40 de miliarde de dolari, iar Anthropic a atras 13 miliarde de dolari în septembrie 2025. Meta și Alphabet/Google nu se finanțează prin runde comparabile, fiind companii publice, dar au alocat zeci de miliarde investițiilor în infrastructură pentru AI. Structurile sunt diferite; stimulentul comun este să convingă investitorii și clienții că cererea și capabilitățile vor continua să crească. De aici poate apărea o narațiune de proximitate: nu doar „am construit un produs bun”, ci „suntem foarte aproape de pragul care schimbă totul”.
Aici intră benchmark-urile și tot aici intră legea lui Goodhart, în formularea popularizată de antropoloaga Marilyn Strathern: „când o măsură devine țintă, încetează să mai fie o măsură bună”. Astra a obținut 99,9% la ARC-AGI-3 cu Provider Adapter. În Standard harness al ARC Prize, același model a obținut 62,7%. Diferența nu dovedește că unul dintre scoruri ar fi „fals”; arată cât de mult poate depinde rezultatul de protocolul de rulare. ARC Prize precizează că Standard harness folosește o interfață comună, neutră între furnizori, în timp ce Provider Adapter păstrează starea opacă de raționament între cereri și folosește compactarea contextului. OpenAI demonstrase deja, la 29 iulie, că pentru GPT-5.6 Sol păstrarea raționamentului și compactarea ridicaseră scorul public ARC-AGI-3 de la 13,3% la 38,3%. François Chollet a subliniat, pe 3 septembrie, că saturarea ARC-AGI-3 nu este, prin ea însăși, dovadă de AGI. Cu alte cuvinte, chiar creatorul familiei de teste refuză să transforme scorul într-un certificat ontologic. Interesant, nu?
V. Cei care refuză să aplaude
Există o linie de rezistență la asemenea lucruri și la asemenea anunțuri, producătoare de uimire, încântare sau îngrijorare. Există, de altfel, asemenea linii de rezistență în toate câte sunt și vor fi pe lumea piețelor concurente.
Gary Marcus, cognitivist, profesor emerit la NYU și unul dintre cei mai vechi critici ai ideii că scalarea rețelelor neurale e suficientă în AI, a răspuns în aceeași seară: Huang nu a oferit „nici dovezi, nici definiții”, iar gestul pare, în lectura lui Marcus, o încercare de a tranșa prin decret corporativ o întrebare care ar trebui să rămână științifică. Marcus trimite la două repere. Primul: pariul său din decembrie 2024 cu Miles Brundage, fost Senior Advisor for AGI Readiness la OpenAI: zece sarcini concrete, dintre care 8 din 10 ar conta drept dovadă puternică a „G”-ului din AGI. În actualizarea sa din 6 septembrie, Marcus spune că autoformalizarea ar putea fi, în sfârșit, aproape și că poate și codarea fiabilă, dar se îndoiește că Astra îndeplinește celelalte opt criterii. Al doilea: lucrarea A Definition of AGI (Hendrycks et al., 2025; doi:10.48550/arXiv.2510.18212), semnată de 33 de autori, între care Bengio, Tegmark, Brynjolfsson și Marcus, care definește AGI ca egalarea versatilității și competenței cognitive a unui adult bine educat, măsurată pe zece domenii inspirate din psihometrie. În versiunea curentă a preprintului, GPT-5 obține 58%. Pentru Astra nu am găsit, până la 7 septembrie 2026, un scor publicat în această metodologie.
Andrej Karpathy, fost șef al AI la Tesla și cofondator OpenAI, afirma încă în octombrie 2025 că industria „face un salt prea mare” și „se preface că e uimitor, și nu e” și că modelele sunt remarcabile, dar mai e încă mult de lucru. Chollet, cum am văzut, a refuzat explicit să certifice victoria pe propriul test. Yann LeCun argumentează în aceeași direcție că modelele centrate pe limbaj nu înțeleg suficient lumea fizică și că acest fapt rămâne o limitare majoră pentru inteligența de nivel uman.
Se observă că poziția instituțională a acestor critici nu este identică cu aceea a directorilor care vând hardware sau conduc laboratoare dependente de investiții masive. Asta nu invalidează automat nici afirmațiile directorilor, nici criticile opozanților, fiind însă o variabilă relevantă atunci când citim declarații publice cu efect comercial.
VI. Ce rămâne când scoatem reclama
Angajamentul față de onestitate ne cere să analizăm și cealaltă jumătate: Astra pare un salt real. Evaluări externe precum ARC Prize confirmă un avans important pe anumite sarcini, iar datele publicate de OpenAI indică și ele îmbunătățiri puternice în utilizarea calculatorului, programare și știință. Aceste categorii de dovezi nu trebuie confundate: unele sunt evaluări independente, altele sunt rezultate raportate de furnizor. Nici Marcus nu ignoră progresul; dimpotrivă, numește Astra „un sistem impresionant” și spune că mai multe relatări sugerează un avans autentic. Problema nu e produsul. Problema e că, în 2025–2026, distanța dintre produs și proclamație a devenit un spațiu locuit permanent de cei mai vizibili oameni din industria AI, cu declarații adesea calibrate pentru piețe, nu doar pentru cunoaștere.
Guy Debord scria că spectacolul nu e o colecție de imagini, ci o relație socială mediată de imagini. „AGI a sosit” e o astfel de imagine: nu ne spune ce poate mașina, ci reorganizează relația noastră cu ea, ne mută din poziția celui care verifică în cea a celui care asistă. Iar pentru educație, care e prin definiție locul verificării, acesta e riscul real: nu că elevii vor folosi Astra, ci că vor învăța de la cei mai bogați oameni ai lumii că o afirmație fără definiție, spusă suficient de tare și de sus, trece drept fapt certificat.
Când AGI va sosi cu adevărat, și eu cred că va sosi, nu vom avea nevoie să mijim ochii, cum spune Marcus. Și nu va fi nevoie de aprobarea nimănui. Și mai cred și că întrebarea corectă nu e „Chiar a sosit?”, pentru că, iată, avem toate dovezile unui viitor continuu, ci una mai veche și mai incomodă, pe care Kant o punea iluminismului: cine va avea curajul și puterea să se folosească, atunci când AGI va sosi, de propria rațiune? Chiar dacă cel care va vorbi (și, poate, tocmai de aceea !) va avea miliarde de vizualizări și zeci de milioane de procesoare în spate.
Referințe
Notă: sursele web pentru afirmațiile din 2025–2026 au fost reverificate la 7 septembrie 2026.
Altman, S. (6 ian. 2025). Reflections. https://blog.samaltman.com/reflections
Council on Foreign Relations (10 mar. 2025). CEO Speaker Series With Dario Amodei of Anthropic. Transcript/eveniment CFR.
Axios (28 mai 2025). Behind the Curtain: A white-collar bloodbath. https://www.axios.com/2025/05/28/ai-jobs-white-collar-unemployment-anthropic
Altman, S. (10 iun. 2025). The Gentle Singularity. https://blog.samaltman.com/the-gentle-singularity
Reuters (18 iun. 2025). Sam Altman says Meta offered $100 million bonuses to OpenAI employees.
Reuters (30 iun. 2025). Meta deepens AI push with “Superintelligence” lab.
Zuckerberg, M. / Meta (30 iul. 2025). Personal Superintelligence for Everyone. https://about.fb.com/news/2025/07/personal-superintelligence-for-everyone/
Karpathy, A. (17 oct. 2025). Interview with Dwarkesh Patel. https://www.dwarkesh.com/p/andrej-karpathy
Hendrycks, D. et al. (2025). A Definition of AGI. arXiv:2510.18212. https://doi.org/10.48550/arXiv.2510.18212
World Economic Forum (ian. 2026). Conversation with Elon Musk, Davos 2026. https://www.weforum.org/podcasts/meet-the-leader/episodes/conversation-with-elon-musk-davos-2026/
Fridman, L. (23 mar. 2026). Jensen Huang: NVIDIA – The $4 Trillion Company & the AI Revolution, transcript. https://lexfridman.com/jensen-huang-transcript/
Fortune (30 mar. 2026). Nvidia’s Jensen Huang says “We’ve achieved AGI.” But no one can agree on what that means.
MIT Sloan Management Review Middle East (22 iun. 2026). Elon Musk Predicts AI Will Eclipse Human Intelligence in 5 Years.
OpenAI (29 iul. 2026). How enabling two settings tripled our scores on the ARC-AGI-3 benchmark. https://openai.com/index/how-two-settings-tripled-our-arc-agi-3-scores/
Nvidia (26 aug. 2026). Q2 FY2027 Earnings Call, corrected transcript.
Marcus, G. (2 sept. 2026). Elon Musk is on a prediction rampage, and most of the media can’t seem to figure out what to do about it. garymarcus.substack.com
OpenAI (3 sept. 2026). GPT-6 Astra: A new generation of intelligence. https://openai.com/index/gpt-6-astra/
ARC Prize (3 sept. 2026). OpenAI’s GPT-6 Astra on ARC-AGI-3. https://arcprize.org/blog/astra
Marcus, G. (3 sept. 2026). Hot take on GPT-6 Astra. garymarcus.substack.com
Marcus, G. (6 sept. 2026). Sad to see Jensen Huang claim that AGI has arrived, with no evidence and no definitions. garymarcus.substack.com
Morris, M. R. et al. (2024). Levels of AGI for Operationalizing Progress on the Path to AGI. ICML 2024. arXiv:2311.02462. https://doi.org/10.48550/arXiv.2311.02462
Chollet, F. (2019). On the Measure of Intelligence. arXiv:1911.01547. https://doi.org/10.48550/arXiv.1911.01547
Frankfurt, H. G. (1986). On Bullshit. Raritan, 6(2), 81–100; republicat ca volum de Princeton University Press (2005).
Austin, J. L. (1962). How to Do Things with Words. Oxford University Press.
Popper, K. (1959). The Logic of Scientific Discovery. Hutchinson.
Bernays, E. (1928). Propaganda. Horace Liveright.
Bernays, E. L. (1947). The Engineering of Consent. The ANNALS of the American Academy of Political and Social Science, 250(1), 113–120. https://doi.org/10.1177/000271624725000116
Strathern, M. (1997). “Improving ratings”: audit in the British University system. European Review, 5(3), 305–321.
Debord, G. (1967). La Société du spectacle. Buchet-Chastel.
Marcus, G. & Brundage, M. (30 dec. 2024). Where will AI be at the end of 2027? A bet. garymarcus.substack.com
