duminică, martie 16, 2025

Victoria mondială a socialismului și salvarea omenirii de la „criza climatică” – utopie sau posibilitate?

Născută în a doua jumătate a secolului al XX-lea, mișcarea ecologistă, amorsată de autori precum William Vogt, Rachel Carson ori Paul Ehrlich, și-a propus la începuturi salvarea mediului înconjurător de la otrăvirea cu DDT, apoi cea cu azbest, CFC ș.a. Pe lista obiectivelor ecologiste s-au înscris apoi ploile acide și radiațiile produse de centralele nucleare (v. grupul Greenpeace).

Dar acestea se pare că nu au fost suficiente pentru a potoli patosul revoluționar și activist al membrilor mișcării. Ei tânjeau după ceva mai important: o amenințare ecologică existențială, care să le insufle mai multă energie și sens luptei lor. O vreme, s-a speculat ideea anihilării globale din cauza războiului nuclear. La sfârșitul anului 1983, un grup de oameni de știință, avându-l printre ei pe faimosul fizician Carl Sagan, au publicat un articol care introducea scenariul apocaliptic al unui război nuclear planetar, care, susțineau autorii, s-ar solda cu o „iarnă nucleară”. Dar alți specialiști, civili și militari, au dezamorsat imediat bomba lui Sagan et al., declarând că „iarna nucleară” a murit, cauza morții fiind o lipsă notorie de integritate științifică. Mai mult chiar, s-a spus că toată afacerea cu „iarna nucleară” a fost motivată politic: O politizare a științei suficientă ca să producă comercializarea unei simple conjecturi drept dovadă irefutabilă Produsul pentru care se face reclamă nu este știință, ci o fantasmagorie mortală care lovește direct fundațiile managementului de criză, o încercare de a transforma doctrina Alianței [NATO] despre un răspuns flexibil într-o viziune periculoasă. [i]

Ei, și?! Ecologismul poate muri , dar nu se predă!

La începutul anilor 1990, Războiul Rece se terminase, Uniunea Sovietică dispăruse, „Sfârșitul istoriei” devenise un bestseller, așa că popoarele din Occident s-au trezit fără dușmanul extern împotriva căruia să-și focalizeze energiile negative. Implozia comunismului a măgulit orgolii, pe de o parte, dar a creat și un gol neliniștitor, pe de altă parte: „Fiind singurul câștigător într-un conflict, însemna să concentrezi asupră-ți toate acele critici care ar fi putut să se îndrepte asupra altora”. S-a ajuns astfel la o situație inedită, greu de imaginat: Dați-ne dușmanul înapoi ! (Pascal Bruckner). În aceeași perioadă, printr-o prestidigitație ingenios-amuzantă, încălzirea globală antropogenă a devenit schimbare climatică, un termen voit ambiguu pentru că nu dădea nicio indicație precisă cu privire la direcția în care s-ar schimba clima. În actualul limbaj climatico-orwellian, schimbarea climei funcționează ca un eufemism prost deghizat al încălzirii globale antropogene.

Schimbarea climei a devenit astfel noul dușman împotriva căruia trebuia luptat cu orice arme și muniții posibile. Rezultatul exagerărilor și propagandei neîngrădite din ultimele trei decenii a condus la transformarea schimbării climei într-o posibilă catastrofă intens mediatizată.

Obiectivele mișcărilor climatice s-au concentrat pe o serie de parametri diferiți deveniți rapid obiective politice: stabilizare (Rio 1992), reducerea procentuală a emisiilor (Kyoto 1997), concentrații atmosferice ale CO2 (Copenhaga 2009) și schimbarea temperaturii medii globale față de perioada preindustrială (Paris, 2015). Începând din 1995, Națiunile Unite au organizat anual 28 mitinguri internaționale (COP) unde sute de participanți discută, propun și aprobă măsuri de reducere a emisiilor de CO2 și alte politici climatice.

Care sunt rezultatele zecilor de ani de lupte pe frontul climatic? Cititorilor mei le-am oferit de-a lungul timpului, date concrete pentru a putea evalua eficiența acestor strădanii din ultimele decenii. Iată mai jos ultimele statistici publicate în studiul publicat pe 22 august 2024 în revista Science: Climate policies that achieved major emission reductions: Global evidence from two decades

  • În perioadă 1998 – 2022, doar 4% din politicile climatice evaluate au avut un impact substanțial (63 din 1.500)
  • Emisiile totale în perioada respectivă au fost de 778Gt CO2e  
  • Reducerea totală a emisiilor din 41 țări, incluzând SUA, China, India ș. a. a fost de 0,6 – 1,8 Gt CO2, adică 0,08 – 0,23%
  • Două decenii de politici climatice vizând reducere emisiilor de CO2 au avut impact aproape zero – 0,15%

Cine este de vină pentru nereducerea așteptată a emisiilor de gaze cu efect de seră? Cine este de vină că lumea continuă, de zeci de ani, să-și asigure necesarul energetic (electricitate și căldură) în proporție de circa 80% din arderea combustibililor fosili? De ce s-a orientat omenirea spre cărbuni, petrol și gaze ca să producă oțel, ciment, îngrășăminte, mase plastice, medicamente ș.a.m.d.? Răspunsurile mele sunt cunoscute și repetate de multă vreme. Dar aș dori să discut aici o idee care a început de câțiva ani să fie vehiculată de stânga climatică și de unii universitari:

Omenirea și planeta însăși nu s-ar mai confrunta cu amenințarea schimbării climei (aka încălzirii globale) dacă sistemul capitalist ar dispărea și ar fi înlocuit cu socialismul.

Atacurile la adresa capitalismului, considerat responsabil pentru creșterea nesustenabilă, maximizarea profiturilor, lipsa unei planificări economice centralizate și tot soiul de alte imoralități, au adăugat și „păcatul” climatic.  În 2014, Naomi Klein a început asaltul publicând o carte-manifest – This Changes Everything: Capitalism vs. the Climate. Au urmat și alții: Kate Raworth (2017), Doughnut Economics: Seven Ways to Think Like a 21st-Century Economist; Jason Hickel (2020), Less is More: How Degrowth Will Save the World; Kohei Saito (2024), Slow Down: The Degrowth Manifesto. După cum se poate observa din citirea ultimelor două titluri, atacurile anti-capitalism folosesc un eufemism – Descreștere – pentru a propovădui un fel de socialism mondial care ar desființa capitalismul și ar reduce activitățile economice. Ca și mișcarea fracktivistă din perioada 2010 – 2015, care, după difuzarea pseudo-documentarului Gasland, a mobilizat cohorte de activiști și unii universitari impostori (fără cunoștințe experte despre fracturarea hidraulică sau forajele orizontale dirijate), mișcarea Descreștere și-a găsit publicitate din ce în ce mai favorabilă în publicații precum The New York Times[ii] (nu-i de mirare!) sau Nature.[iii] Este foarte posibil totuși, ca, urmând soarta fracktivismului, mișcarea Descreștere, în ciuda celor aproape 44.000 articole listate pe Google Scholar, să-și găsească locul cuvenit în lada de gunoi a istoriei.[iv] Sau pe ziduri (Fig. 1).

Fig. 1. Singura creștere sustenabilă este descreșterea. Fotografie realizată de Paul Sableman.

Să admitem, totuși, ca ipoteză, că Descreșterea și forțele eco-socialiste și-ar atinge scopul final și vor elimina sistemul capitalist, în principal proprietatea privată, piețele libere, comerțul liber, concurența economică în vederea creșterii profitului. Ce ar putea socialismul pune în loc pentru eliminarea „crizei climatice” contemporane?

Planificare centralizată : În cadrul socialismului, economia ar fi planificată în mod centralizat (stil Gosplan, pentru toate sectoarele), ceea ce ar permite o alocare mai rațională a resurselor, în conformitate cu limitele ecologice. Acest lucru contrastează cu natura haotică a piețelor capitaliste, în care deciziile de producție sunt adesea motivate mai degrabă de profit decât de considerente sociale sau de mediu. Descreșterea sprijină această viziune prin susținerea unei economii planificate care respectă limitele ecologice și ar adopta politici concepute pentru a ține cont de contribuția și responsabilitatea comunității.[v]

Proprietate colectivă și autogestionare: Descreșterea se aliniază principiilor socialiste prin promovarea proprietății colective a resurselor și a autogestionării proceselor de producție. Această abordare urmărește eliminarea exploatării și împuternicirea lucrătorilor, creând un sistem în care producția vizează în mod direct satisfacerea nevoilor comune, mai degrabă decât generarea de profit. Proprietatea obștească asupra industriilor-cheie, în special asupra producției de energie, ar elimina motivațiile bazate pe profit care conduc adesea la daune ecologice. De exemplu, trecerea la sisteme publice de energie obținută din surse regenerabile ar putea facilita eforturile rapide de decarbonizare fără constrângerile impuse de concurența de piață.

Cum s-ar putea face tranziția de la capitalism la socialism? Ca și tranziția inițială, prin revoluție. Mulți susținători ai Descreșterii pledează pentru o abordare revoluționară a dezmembrării capitalismului, mai degrabă decât pentru o simplă reformă a acestuia. Aceștia consideră că adevărata durabilitate poate fi obținută numai prin instituirea unui sistem socialist care modifică fundamental relația dintre oameni și natură.

Închei formularea ipotezei și încep să întreb:

Cum ar putea concret noul socialism să reducă încălzirea globală? Printr-o formă de control mondial al economiei? Prin controlul prețurilor, așa cum promite candidata democrată pentru Președinția SUA?

Ce exemple ne oferă vechile și actualele economii socialiste despre rezolvarea problemelor climatice?

În Uniunea Sovietică și Europa de Est socialistă, bilanțul realizărilor ecologice este un prim semnal de avertizare. Aceste regimuri au prioritizat în mod frecvent producția industrială în detrimentul sustenabilității ecologice, ceea ce a dus la o poluare gravă și la distrugerea habitatelor. De exemplu, dezastrul din Marea Aral ilustrează modul în care practicile agricole impuse de stat au condus la rezultate catastrofale pentru mediu.

Pentru a pune în practică definiția lui Lenin – Comunismul înseamnă puterea Sovietelor plus electrificarea întregii țări – s-au ars cantități imense de cărbuni, producându-se o poluare semnificativă. Cărbunele din bazinul Donbas (Ucraina) a fost proslăvit de propaganda oficială drept „inima care bate a economiei sovietice”. Este drept că pe vremea aceea încălzirea globală antropogenă nu fusese încă inventată, iar Lenin și Troțki (originar din Ucraina și puternic implicat în exploatarea cărbunilor din Donbass) aveau alte preocupări.

Nici în România socialistă, catastrofele ecologice nu au lipsit, afectând largi suprafețe și mulți oameni. Cîteva exemple:

Dezastrul chimic de la Deva (1968): O deversare chimică majoră la fabrica Combinatul Chimic din Deva a provocat poluarea gravă a râului Mureș și a mediului înconjurător.

Dezastrul din satul Geamăna (1978): Satul Geamăna a fost înghițit de deșeuri toxice de cupru de la mina Roșia Poieni. Deșeurile, amestecate cu cianură și alte substanțe chimice, au dus la contaminarea gravă a mediului.

Poluarea Deltei Dunării: Deșeurile industriale, scurgerile agricole și deversările de petrol au contribuit la poluarea semnificativă a Deltei Dunării, un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO. 

Despăduriri: În perioada comunistă au avut loc defrișări extinse pentru a satisface cererea de lemn și pentru a crea terenuri agricole, ceea ce a dus la eroziune, pierderea habitatului și impact climatic.

Ploi acide: Emisiile industriale au cauzat ploi acide, deteriorând pădurile, lacurile și culturile agricole.

Poluarea aerului în zonele industriale: Orașe precum București, Ploiești și Copșa Mică s-au confruntat cu o poluare gravă a aerului din cauza industrializării intensive. Emisiile de la fabrici și centrale electrice au cauzat probleme de sănătate și degradarea mediului.

Negru de fum: Copșa Mică, considerat cel mai poluat oraș din România și al doilea din Europa, după Cernobîl. 

Pe alte meleaguri, în 2006, Republica Populară Chineză a depășit SUA, devenind cel mai mare emițător anual de gaze cu efect de seră din lume. În 2022, emisiile chineze de CO2 au fost enorme: 11,4 miliarde de tone metrice, iar locuitorii de acolo au în prezent amprente de carbon mult peste media globală.

Există în prezent țări socialiste (Cuba, Coreea de Nord, Venezuela ș.a.) în care Descreșterea sau creșterea aproape-zero sunt prezente. Dar nu există niciun fel date care să demonstreze capacitatea sistemului lor de a rezolva „criza climatică”. Există, de asemenea, multe țări cu lideri de stânga (Brazilia, Columbia, Chile, Mexic, Sri Lanka ș.a.) ale căror realizări climatice merită observate și evaluate în viitor.

Ceea ce m-a surprins cercetând literatura eco-socialistă este că niciun autor, din zecile de mii care au pledat pentru Descreștere, nu trăiește într-o țară socialistă, ci undeva în Vestul prosper și opulent. Este ca un elogiu al sinuciderii în fața unei mese îmbelșugate (A. Schopenhauer).   

Capitalismul și adaptarea la schimbarea climei

Geofizicianul și climatologul Patrick T. Brown, pe care l-am prezentat cititorilor români aici și aici, a publicat recent un eseu instructiv și interesant despre Descreștere –  Don’tGiveUpOnGrowth. Brown argumentează pertinent că, departe de a fi un dezavantaj în ceea ce privește adaptarea la schimbarea climei și, în cele din urmă, soluționarea acesteia, productivitatea economică – susținută de proprietatea privată, piețe și prețuri – este principalul nostru atu.

În legătură cu planificarea economică centralizată, Brown scrie:

În apărarea sa pentru o economie planificată, Karl Marx a afirmat că numai ceea ce este planificat este rațional. Atunci când s-a încercat punerea în aplicare a ideilor lui Marx [în Rusia țaristă], cel mai important obstacol a fost găsirea unor autocrați și planificatori binevoitori. Cu toate acestea, mai relevantă pentru problema adaptării la schimbarea climei a fost presupunerea lui Marx că planificatorii tehnocrați ar putea avea suficiente informații și cunoștințe pentru a fi efectiv raționali, chiar dacă ar fi binevoitori. În schimb, Ludwig von Mises a susținut în 1920 că „socialismul înseamnă abolirea economiei raționale”, susținând că, fără proprietate privată și mecanisme de stabilire a prețurilor pe piața liberă, nu există nicio modalitate de a calcula cea mai „rațională” alocare a resurselor.  O analiză a peisajului măsurilor de adaptare la schimbarea climei în economiile productive îl sprijină mai mult pe von Mises decât pe Marx.

În acest context, Brown aduce în discuție și un studiu publicat în 2018 de National Bureau Of Economic Research despre rolul esențial al piețelor în adaptarea la schimbarea climei:

…piețele din agricultură semnalează în mod eficient riscurile climatice emergente, determinând ajustări precum modificarea modelelor de cultivare, a practicilor de irigare și chiar deplasarea geografică a producției agricole către zone mai puțin vulnerabile. Dacă anumite culturi devin mai puțin viabile într-o regiune, acestea pot fi cultivate în altă parte și comercializate pe piața mondială, mediind orice efect asupra aprovizionării totale cu alimente. Acesta este un exemplu specific al principiului mai general al avantajului comparativ Ricardian, în care, în acest caz, capitalismul facilitează în mod natural distribuția eficientă a producției în întreaga lume, permițând regiunilor să se specializeze în bunurile și serviciile pentru care sunt cele mai potrivite.

Dacă un observator obiectiv ar dori să facă o listă cu contribuțiile capitalismului la creșterea rezilienței în fața schimbării climei, Brown propune o listă pe care nicio țară socialistă, veche sau actuală, n-ar putea-o egala:

John Deere, o întreprindere privată, a fost la originea dezvoltării a numeroase utilaje care au îmbunătățit productivitatea culturilor, inclusiv agricultura de precizie recentă ajutată de tractoare ghidate prin GPS și alte echipamente de „agricultură inteligentă” care permit agricultorilor să optimizeze mai bine plantarea, irigarea și recoltarea.

– Firme precum Nutrien și Yara International au dezvoltat îngrășăminte avansate care sporesc productivitatea culturilor, iar companii precum Bayer au inovat în domeniul editării genetice, facilitând crearea de culturi rezistente la secetă și la dăunători.

– Dezvoltarea industriei de oțel american – un element esențial al infrastructurilor care asigură reziliența climatică, a beneficiat de o figură emblematică a capitalismului, Andrew Carnegie.

– Mai recent, firme private precum LafargeHolcim și CEMEX sunt în spatele dezvoltării betonului de înaltă performanță, Saint-Gobain produce sticlă temperată de cinci ori mai rezistentă decât sticla normală, iar clădirile, podurile, digurile, barajele etc. sunt asamblate la costuri relativ scăzute cu ajutorul mașinilor produse de Caterpillar și Komatsu.

– Una dintre cele mai importante invenții care asigură confort climatic a fost aerul condiționat. În timp ce lucra pentru compania privată Buffalo Forge Company în 1902, Willis Carrier a inventat primul sistem modern de aer condiționat și apoi a fondat Carrier Engineering Corporation. De la răcirea spațiilor mari, industriale, s-a ajuns în 1929, prin contribuția companiei Frigidaire, la producerea unei instalații AC pentru răcirea locuințelor. Au urmat succesiv multe alte contribuții ale altor companii private –General Electric, Carrier, Trane, Daikin și Lennox  – care au îmbunătățit eficiența și accesibilitatea aerului condiționat. Existența unei concurențe economico-tehnologice între firmele menționate a condus la dezvoltarea unor inovații precum sistemele VRF (debit variabil de agent frigorific), termostatele inteligente și compresoarele eficiente din punct de vedere energetic.

Pentru românii care au trăit în „anii de glorie ai socialismului multilateral dezvoltat”, posedarea unui aparat AC în locuințele lor era un vis care a devenit realitate doar după răsturnarea regimului impus de Armata Roșie în 1945.

Concluzii

Deși s-a creat o nișă foarte redusă de discuții și lansări de idei despre Descreștere, urmată de victoria totală a socialismului ca soluție finală pentru „criza climatică”, avem de-a face, în cel mai bun caz, cu o utopie, cu absolut nicio șansă de a deveni vreodată lege sau politică oriunde pe glob. Dar, în timp ce propunerile actuale ale fanilor Descreșterii sunt neserioase, rizibile și nu au nicio șansă de a deveni lege, atitudinea anti-creștere care stă la baza lor este mult mai răspândită – și această atitudine nu ar trebui ignorată total.[vi]

Adaptarea la schimbarea climei a fost și este încă un succes răsunător al Creșterii economice capitaliste rapide, de la debutul Revoluției Industriale. Eco-socialiștii și, în general, criticii capitalismului, propun alternative care pot fi încadrate în Nirvana fallacy (de exemplu, Purtarea unei măști este inutilă deoarece nu mă va proteja total pe mine sau pe alții de coronavirus. Deși măștile nu oferă protecție completă, o anumită protecție este mai bună decât deloc). Nu alegem între un sistem imperfect, dar funcțional, și o soluție perfectă, dar utopică. Alegerea trebuie să fie făcută între aranjamente alternative din lumea reală, nu din cea a viselor.

P.S.1 Dacă cineva dorește să urmărească o eco-socialistă prezentându-și poziția față de „criza climatică”, poate irosi 1 min 13 sec aici. Este vorba de Carola Rakete, o europarlamentară din Germania, născută în 1988. Pe 18 septembrie 2024, dumneaei a adus la cunoștința popoarelor UE cine a produs recentele inundații din Polonia, Ungaria și România:

Inundațiile actuale din întreaga Europă sunt o crimă climatică provocată de corporațiile fosile! Trebuie să le facem să plătească pentru crimele lor, trecute și prezente, în Europa și în Sudul global!

Cum să le facem să plătească? Foarte simplu și revoluționar, ca pe timpul lui Lenin, Stalin sau Gheorghiu-Dej:


Trebuie să interzicem rapid combustibilii fosili, să naționalizăm corporațiile fosile și să le folosim banii pentru a plăti daunele.

Respectiva europarlamentară are toate șansele să o depășească pe fosta vedetă eco, Greta Thunberg. Nu am văzut/auzit nicio reacție din partea auditoriului, care s-o tragă ușor de mânecă pe înfocata eco-socialistă și să-i spună că acele corporații fosile nu se ocupă, totuși, cu producerea ploilor, vânturilor sau inundațiilor.

P.S.2 Oricine a admirat-o pe Greta Thunberg atunci când pretindea că sprijină cauza climatică trebuie să se simtă ca un idiot* acum, când s-a transformat într-o jihadistă în toată regula: From climate change to Islamic Jihad

*Idiotul lui Dostoievski credea că frumusețea va salva lumea.

Idiotul contemporan credea că Greta va salva lumea de apocalipsa climatică.


Note:

[i] Crânganu, C., 2017, Carl Sagan – De la bombardamente atomice și „iarna nucleară” la activism politic și „fake news”.

[ii] Szalai, J., 8 June 2024, Shrink the Economy, Save the World? Economic growth has been ecologically costly — and so a movement in favor of ‘degrowth’ is growing, The New York Times.

[iii] Hickel, J., et al., 2022, Degrowth can work — here’s how science can help

Wealthy countries can create prosperity while using less materials and energy if they abandon economic growth as an objective, Nature, vol. 612, pp. 400-403.

[iv] Savin, I., and van den Bergh, J., 2024, Reviewing studies of degrowth: Are claims matched by data, methods and policy analysis?, Ecological Economics, vol. 226, December 2024, 108324.

[v] Empson, M., 2024, Degrowth and Marxism, International Socialism, Issue 183, 26th June 2024.

Işıkara, G., and Narin, Ö., 2023, Degrowth and Socialism: Notes on Some Critical Junctures, Monthly Review An Independent Socialist Magazine.

[vi] Piper, K., Sep 12, 2024, Shrinking the economy won’t save the planet. 561 research papers in, the case for degrowth is still weak.

Idem, Aug 3, 2021, Can we save the planet by shrinking the economy?

The “degrowth” movement to fight the climate crisis offers a romantic, utopian vision. But it’s not a policy agenda

Distribuie acest articol

162 COMENTARII

  1. Nu-i intereseaza salvarea omenirii, ci doar salvarea lor din anonimat si salvarea nivelului lor de trai; s-au invatat numai cu caviar. Da dependenta. Iar idioti utili se gasesc cu ghiotura.

  2. Cu toata părerea de rau pt. noua realitate a celor doua activiste de mediu din : https://www.g4media.ro/activisti-ecologisti-din-cadrul-just-stop-oil-stropesc-din-nou-cu-supa-floarea-soarelui-a-lui-van-gogh-la-londra-alte-doua-activiste-condamnate-la-inchisoare-dupa-ce-au-stropit-cu-supa-lucrarea-din.html ; aceasta este o prima reactie sanatoasa a societatii fata plaga reprezentata de noul curent revolutionar al eco-marxismului.
    S-ar putea spune ca „ordinea naturala” pana la urma tot reuseste sa se impună.
    Tot „ordinea naturala” si nu „planificarea rationala” este cea care modifica directii si nise economico-sociale spre restabilirea echilibrului, stimuland astfel aparitia si dezvoltarea diversilor actori economici care, in concurenta fiind, vor trebui so investească inerent in R&D pt. a exsita si creste in piete. Iar o investitie privata este mult mai flexibila, ieftina si putin dăunătoare mediului decât orice dirijam de stat, suprastat sau uniune de state. In plus, in loc de propaganda apocalipto-depresiva se promovează printr-un marketing, uneori chiar foarte reusit de funny 😊.
    Raportul Draghi, desi imbibat de ideologie cam de stânga dpdv al posibilelor solutii, ne arata clar la ce duc dirijismul, planificarea si reglementarea excesiva : Pierderea abrupta a competitivitatii economice si stagnarea sau scăderea nivelului de trai (us ai china – vs ue in ultimii 15 ani).
    Cu atâtea reglementari justificate climatic UE a ajuns sa piardă inclusiv in tehnologiile „prietenoase mediului” : Masini electrice – China, panouri solare -China, eoliene – din ce in ce mai mult China, devices -china, hidrogen – China, electrocasnice – China…… Banii alocati UE politicilor de sustenabilitate, mediu etc. – merg pana la urma tot in China!
    Despre AI nici nu are sens sa mai discutam.

  3. Articolul cade in extrema cealalta, la fel de gresita ca si extremismul climatic. Aceea de a respinge a priori ecologismul si reducerea efectelor climatice. Ni se prezinta niste companii care au revolutionat la vremea lor agricultura, cimentul, producerea sticlei, utilajele, etc. Evident ca acestea au fost benefice, nu contesta nimeni asta. Dar lumea evolueaza si trebuie sa se adapteze daca vrea sa aiba o viata normala in viitor. Schimbarile climatice sunt clare, documentate de marea majoritate a expertilor, si vizibile (ierni fara zapada blande in Romania, cresterea nr de uragane si tornade, topirea ghetarilor, etc). Evident ca greta si nebuna din germania sunt persoane instabile psihic si fara prea mult discernamant. Dar ecologismul e foarte important. Altfel, in cautarea oarba a profitului, maretele companii private pe care le proslaveste autorul, vor polua la greu aerul, apa, pamantul. De fapt companiile se pot angrena in cercetarea pt noi energii, masini electrice, etc. Totul este un echilibru intre stanga si dreapta, ecologism si dezvoltare economica, capitalism si socialism. Un capitalism feroce e o prostie, la fel ca si comunismul…

    • E drept, schimbările c,imatice sunt clare,clima nefiind niciodată o stare stabila, dar cauzele nu sunt clare. Intelegerea unui fenomen complex nu se face prin vot (aka cei 97%) si ideologie ci prin stiinta si bun simt.
      Prin urmare e de-a dreptul tembel sa-ti distrugi economia, doar tu, UE, bineinteles, mergând orbeste înainte pe baza unor presupuneri neverificate in realitate (ma refer la cauze si va rog combateti acest aspect doar dupa ce cititi măcar 30% dintre peste 100 de articole ale domnului Cranganu).
      Hmm, sa intelem ca us are un capitalism salbatic? Va sugerez sa iesiti dim paradigma secolului XIX. Nu de alta dar inclusiv acel model echilibrat la care v-ati putea referi, adică social democratia, tocmai ce au dat un mare chix in De, Suedia…
      Nu de ideologii si echlibre controlate de la centru avem nevoie ci de bun simt, ratiune, masura si respect din partea politicului, de business, sursa lor de taxe, ne putem ocupa si singuri,

      • Se vede ca nu ati citit cu atentie sau nu ati inteles ce am scris mai sus. Am spus ca trebuie gasit un echilibru intre dezvoltare economica si ecologie, capitalism si socialism. NU am spus nicaieri ca US are un capitalism salbatic (alte tari insa au, si intotdeauna exista tentatia revenirii la un capitalism salbatic). US nu are in acest moment un capitalism salbatic tocmai din cauza unor masuri „socialiste” in economie luate in timp. Daca ar fi lasate complet dupa capul lor, evident ca aceste masuri ar fi scoase de marile corporatii.
        Nu a „votat” nimeni in proportie de 97% cum spuneti fals mai sus, e o aiureala ce ziceti. Pur si simplu 97% din experti sunt de acord, in urma unor studii aprofundate, indelungate si foarte serioase (vezi National Academy din USA, Imperial College din UK, EU, etc) ca in mare parte schimbarile climatice sunt produse de om. Daca nu va convine rezultatul acesta, veniti cu niste cauze credibile si dovedite alternative…!
        La final va contraziceti singur, cica „nu de ideologii si echlibre controlate de la centru avem nevoie ci de bun simt, ratiune, masura si respect din partea politicului”….! Nu a zis nimeni sa fie niste ideologii sau masuri fortate de la centru, n-ati inteles, dar aveti cumva impresia naiva simplista ca lucrurile se auto-controleaza singure?? Trebuie discutii in societate si intre companii si evident cu implicarea politicienilor.

        • ”Pur si simplu 97% din experti sunt de acord, in urma unor studii aprofundate, indelungate si foarte serioase”

          În articole mai vechi, Dl.Crânganu a demontat în repetate rânduri minciuna cu ”97%”.

          Numai activismul eco-marxist are în continuare în repertoriu povestea cu ”97%”

          • Ok, spuneti-le si expertilor ca ei zic o minciuna si ca sunt marxisti… Vechea obsesie cu „neo-marxistii”.. cam expirata.. Evident ca sunt si pareri stiintifice contra, fenomenul climatic e complex. Nu detine nimeni adevarul absolut! Totusi sa respingi cu totul o opinie preponderenta in randul expertilor climatici si adoptata de cele mai importante organisme stiintifice din lume, e cam exagerat.

            • Exagerat e să manipulezi fiecare frază, pentru a promova o minciună. Între a respinge procentul de 97% și a respinge ”cu totul o opinie” e o diferență foarte mare, numită strawman.

              În trecut, semnai comentariile ca @DanielS sau @ClaudiuS. Sunt foarte rari manipulatorii de profesie cu o asemenea onctuozitate, de asta sunt ușor de recunoscut 😀

            • @harald. Vezi ca dai cu stangu’ in dreptu’… ai impresia ca esti taxat doar de cativa? Induiosator de slabut…se crede oprimat. Ai auzit si tu de „strawman”, habar n-ai ce inseamna, dar folosesti clisee simpliste. Ai facut facultatea ori la G.G. Dej, ori la vreo Ecologica daca esti mai recent. Lasa-te de comentarii!

      • https://www.g4media.ro/cum-am-pregatit-noi-viitoarea-recesiune-op-ed-de-lucian-croitoru.html
        Posibil sa fi inteles usor gresit primul dvs comment dar haideti sa facem diferenta intre ecologie si ideologia climatica. Prima este o atitudine cu un scop benefic, a doua este deja o încercare de dirijism la nivelul întregii societati catre nu e clar ce (desi, realitatea o trăim iar dl. Croitoru rezuma toarte logic e(in)volutiile economiei ue din 2008 incoace) folosind un motiv subtire rau.
        Da, exista multe studii din ambele puncte de vedere doar ca paradoxal, politicul promovează (guvernele plates si media rastalmaceste) doar partea apocaliptica.
        Ce înseamnă in mare masura? Ceva procentaje nu gasiti prin studiile acelea? Mai mare decât radiatia solara/ eliptica si oblicitatea, miscarea corpurilor ceresti dim sistemul solar/ vulcanii etc? Sunt dinamici cu frecvente si vechime mult mai mari decât istoria scrisului. Au perioade in istorie când 97-99% dintre oamenii de stiinta considerau ca soarele se roteste in jurul pământului – doar se vedea cu ochiul liber, cum sa fi fost altfel? Pana si autoritatea (biserica pe atunci) decretase acest lucru, deci era la mi tea cocosului!
        Prin urmare, cum omul nu a evoluat dpdv al inteligentei semnificativ de atunci, fiind
        doar mai tehnologizat, imi permit sa am dubii fata de cei 90si cat dvs la suta + autoritatea actuala(laica in prezent).
        Ca putem influenta ceva local! E corect, de aici si fenomenul de insula de caldura urbana (dar de ce nu si rezidentiala?, pana la urma daca faci cald intr-o casa poti influenta microclimatul la 1m in exterior😉).
        Si ca sa revin – când cineva simplica atât de grosolan cauzele unui fenomen pe care si dvs il recunoasteti a fi extrem de complex, pt. a buscula vietile oamenilor, ceva nu se leagă. Nu vad mare diferenta ideologica intre cei cu promisiunea vietii de apoi, cu cele 72 de fecioare si cei cu scăderea temperaturii globale ca sa ne fie bine in 2100 si ceva! E doar o simpla lupta pt control si ciolan!

      • Foarte logic sunteti domnule:” Intelegerea unui fenomen complex nu se face prin vot (aka cei 97%) si ideologie ci prin stiinta si bun simt.” Si cine stabileste care este „stiinta de bun simt”?
        Credeti ca mie imi convine sa-l vad pe Ciolacu premier, sau pe Sosoaca in Parlametul UE? Nu e o chestie „de bun simt” sa nu ai astfel de oameni in functii inalte?
        Democratia poate ca nu este un sistem perfect, dar anarhia, totalitarismul in niciun caz nu sunt alternative mai bune.
        E la fel ca si cu vaccinul COVID. Au existat persoane vaccinate care tot au murit de COVID. Au existat persoane vaccinate care au murit din cauza vaccinului. A fost „bine” sau „rau” sa te vaccinezi impotriva COVID? Pai depinde. Problema este ca nu avem 2 universe paralele astfel incat in unul din universe sa te vaccinezi de COVID si in celalalt sa NU te vaccinezi si dupa 2-3 ani sa poti sa tragi concluziile cum ar fi fost mai bine.

        In concluzie, la nivel decizional, in orice privinta, sunt de acord cu deciziile luate de „majoritate” chiar daca logica mea imi spune ca unele decizii sunt gresite. Fiecare om percepe „realitatea” intr-un mod cat se poate de subiectiv.

        • Faptul ca nu pun vot in ghilimele nu schimba sensul metaforic al expresiei. Sa punem consens atunci ca si in anii 90 ne-am dus de gard tot dintr-un consens si emanatie intr-alta 😊.

          Stiinta +(in loc de si) bun simt nu înseamnă „stiinta de bun simt”, asta e chiar mishto! Bunul simt in stiinta sau in orice te(ar trebui sa) impiedica sa denaturezi interpretarea si rezultatele in scopul impunerii opiniei tale întregii societati, cu orice pret, atâta vreme cat nu ai ajuns la elucidarea fără urma de dubii a cauzelor unui fenomen. Pana la momentul respectiv poti lansa eventual o teorie care, daca va fi dovedita, se va impune de la sine. Daca nu, va ajunge in arhive, la fel ca multe alte teorii atât de dinaintea cat si de dupa ea.
          Ceea ce vad eu este ca avem teoria schimbarilor climatice induse de om (aproape exclusiv) si desi inca nu intelegem mare branza din complexitatea climei, incercam sa tragem de orice fenomen sau temperatura ca fiind o dovada, neacceptand in acelasi timp nici macar scepticismul, necum opiniile contrare. Ultima gaselnita se numeste Ashley!
          Stiinta nu e decizie ci demonstratie!

    • Terra a trecut prin N schimbari climatice. Nu se pot pune in carca oamenilor. Unele au fost cu mult inainte de aparitia omului.
      Intii stabiliti cauzele reale ale schimbarilor, apoi veniti si cu solutii, daca exista. Nu distrugeti economia pe baza unor presupuneri!
      Este o chestie de bun simt.
      Oricum, veti opri poluarea datorata arderii carbunilor si hidrocarburilor (doar in unele tari) si veti polua pamintul (si apele freatice, probabil) cu litiu din baterii. Ce-ati obtinut?

      • Nu va opri nimeni poluarea, arderea cărbunilor a ajuns în 2023 la cel mai înalt nivel din istorie. Oamenii nu stau fără energie electrică, iar Merkel n-ar fi rămas în funcție timp de 4 mandate, dacă Germania ar fi ajuns să stea fără energie electrică.

        Dar sub pretextul salvării planetei, niște corporații au primit bani publici europeni ca să instaleze panouri și moriști pe dealuri, iar o mare parte din acești bani europeni s-au dus în China.

    • Un capitalist adevarat ar admite ca schimbarile ckimatice exista, au un cost, fie in consecinte(costul mai mare, in opinia mea), fie in masuri de combatere. Si asta se adauga la costurile mentinerii societatii umane, fie ca admitem sau nu. Asa ca sa facem ceea ce stie capitalismul sacfaca mai bine, sa calculeze, sa inoveze, sa gaseasca solutii. E doar un cost de productie suplimentar, nu socialism.

      • @tiberius a.k.a. @Richard a.k.a. ClaudiuS a.k.a. DanielS – chiar uitasem că foloseai și @tiberius, thanks for reminding me about 😀

        Nu e treaba unui activist neomarxist să decidă ce ar face ”un capitalist adevărat”, la fel cum nu e treaba unui ateu să decidă ce ar face ”un creștin adevărat”, la fel cum nu e treaba unei femei să decidă ce ar face ”un bărbat adevărat”.

        Toate astea fac parte din repertoriul consacrat al activiștilor, care se urcă pe caii cei mari ai superiorității morale autodeclarate și enunță emfatic norme de comportament pentru alții, în condițiile în care respectivii activiști nu fac parte dintre cei pentrru care enunță norme de comportament. Obama și Merkel sunt cei mai celebri, dintre activiștii neomarxiști cu un asemenea repertoriu, bazat pe superioritate morală autoproclamată.

        Partea care nu li se spune activiștilor la instructaj este că ”fundația” pentru un asemenea comportament datează încă din copilărie și e patologică: se bazează pe narcisism. În educația tradițională creștină, manifestările de narcisism sunt reprimate, pentru că ele sunt dăunătoare individului, pe termen lung, chiar dacă îi aduc satisfacție pe termen scurt. În educația neomarxistă modernă, manifestările de narcisism sunt încurajate, mai ales pentru disfuncționali, întrucât ei sunt ”oprimații” pe care ideologia pretinde că îi apără.

        Așa se explică lumea în care am ajuns să trăim astăzi, numai că lumea asta a ajuns deja la apus. Spre ghinionul tău și al tovarășilor tăi 😀

    • @ Richard
      din ce am tot citit in ultimii ani , se pare ca un capitalism feroce e in China …sau sclavagismul socialist de stat daca ne luam dupa reprimarea miscarii sindicale
      probabil ca nici India nu e prea departe

  4. Este temeinic argumentată superioritatea pseudo-Capitalismului față de Socialism. În Capitalism abuzuri, precum cele invocate de către autor, nu ar fi posibile.

  5. Catastrofe ecologice au lovit șah din plin și țările capitaliste, nu numai pe cele socialiste. Să ne amintim doar de Fukushima (2011). Pur și simplu nu văd ce legătură ar avea modelul de organizare a activității (capitalism sau socialism) cu „criza climatică” sau catastrofele ecologice, de aceea consider că argumentul respectiv cam scârțâie.

    Deși sunt întrutotul de acord cu dumneavoastră că există argumente mai bune în favoarea capitalismului ca model de organizare a activității, nu aș politiza discuția. Mai ales că măsura utopică numită „controlul prețurilor” este foarte seducătoare pentru foarte multă lume – aflată dincolo sau dincoace de ocean. Nu uitați că România beneficiază de astfel de măsuri socialiste (TVA redus la produsele de bază, subvenții la plata energiei), iar eliminarea lor completă ar conduce la revolte!

    Cu siguranță, acest subiect ar merita să fie dezbătut într-un articol separat. Iar despre Carola Rackete ar merita să amintiți un pic și rolul pe care l-a avut în incidentul cu vasul de imigranți din Lampedusa. Mi se pare de-a dreptul fascinant cum unii oameni forțează legile aflate în vigoare și cu toate acestea reușesc să scape nepedepsiți.

    • ”România beneficiază de astfel de măsuri socialiste (TVA redus la produsele de bază, subvenții la plata energiei), iar eliminarea lor completă ar conduce la revolte!”

      Fiscalitatea aberantă din Europa este cauza principală a situației actuale. TVA-ul a ajuns să fie folosit ca o taxă vamală mascată, complet diferit de scopul ei inițial.

      TVA-ul redus nu e măsură socialistă, nu e subvenție. Măsură socialistă e aplicarea TVA-ului în sine. Numai cineva care trăiește din bani publici poate pretinde că TVA-ul redus ar fi o binefacere acordată de stat. Alimentele de bază au TVA 0 (zero) în UK, iar în urmă cu 20 de ani la fel era și în Germania.

  6. M-ati prins numai bine Domnule Cranganu. Pledoarie pentru bunul simt; asa simt articolul.
    Off topic:
    Saptamana trecuta am avut un zoom cu un furnizor din Italia; sunt in intarziere cu un utilaj. Perdaf de la CEO-ul nostru, etc. Sunt in intarziere pentru ca aliajul de aluminiu marca 7xxx merge in industria de aparare iar timpul de livrare a crescut cu o luna jumate. Au dat vina pe razboiul din Ucraina.
    On topic:
    L-am intrebat cum merge industria auto stiind de cea din Germania. Si-mi spune, cu un sentiment de lehamite, ca Fiat are monopol in Italia si ca nu sunt investitii straine si ca EV-urile chinezesti fac dumping si ca nu sunt statii de incarcare si ca etc. etc.
    Si uite asa economia planificata scartaie ca osia de la caruta caci na, e criza de seu de oaie.
    Interesant de citit mai jos o istorie succinta a firmei Fiat. In US cunoscuta sub numele de „Fix It Again Tony”

    https://www.encyclopedia.com/books/politics-and-business-magazines/fiat-group

    • @Robert
      Mi am adus aminte cum casele de lemn din America si Canada erau denumite FORD = Fix Or Repair Daily
      Am avut la firma 3 van Fiat Ducato carora le a cazut tabla dar motoarele au ajuns aproape de 1 milion de km, si FIAT Doblo care a avut acelasi parcurs , a ruginit dar motor(benzina) in perfecta stare pe la 350.000 km
      Nu inteleg cum Fiat are monopol in Italia …sau are acelasi monopol care il are Dacia in Romania , adica ceva ce se descrie cu alte cuvintesi care nu au legatura cu monopolul

      • Dom Vaida, asta cu casele FORD e un business, sunt posturi TV care numai asta prezinta DIY (do it yourself). Lemnul e ieftin in America iar casele sunt bine izolate termic. Mai e si standardizarea care duce la scaderea pretului. Totul e in inch (25,4 mm = 1″), subunitati de doua feluri (fractionare si decimale) apoi ai multipli, picior (foot). Sistemul imperial de masura e folosit doar de 3 tari, US, Liberia si Myanmar (fosta Burma) lucru care reflecta cat de mare e economia US de nu poate sa-si schimbe sistemul in metric, cu toate ca au fost incercari. Cat despre Fiat, nu motorul in sine e problema ci perifericele. Fiat a facut si motoare de avion pe vremea lui Mussolini, care au si trecut Atlanticul.
        PS. aveti nume interesant.

  7. Trăim în cea mai rece perioadă din ultimii 485 milioane ani

    Pe 20 septembrie 2024, revista Science a publicat studiul A 485-million-year history of Earth’s surface temperature.

    Editorul revistei descrie astfel conținutul studiului:

    Înțelegerea modului în care temperatura medie globală de suprafață (GMST) a variat în ultima jumătate de miliard de ani, perioadă în care modelele evolutive ale florei și faunei au avut o influență atât de importantă asupra evoluției climei, este esențială pentru înțelegerea proceselor care determină clima în acest interval. Judd et al. prezintă o înregistrare a GMST pe parcursul ultimelor 485 de milioane de ani pe care au construit-o prin combinarea datelor proxy cu modelarea climei. Aceștia au constatat că GMST a variat într-un interval cuprins între 11° și 36°C, cu o sensibilitate climatică „aparentă” de ∼8°C, de aproximativ două până la trei ori mai mare decât în prezent.

    Partea esențială a noului studiu este re-confirmarea unui fapt bine-cunoscut de climatologi (și de studenții mei, cu care am discutat studiul😊) – răcirea continuă a climei, începută cu circa 50 milioane în urmă. O simplă studiere a Figurii 5 din studiu indică clar, fără niciun dubiu, că în prezent trăim în cea mai rece perioadă din ultima jumătate de miliard de ani!

    Când mass-media alarmistă anunță cu surle și trâmbițe că „anul 2023 a fost cel mai cald in istorie”, o simplă invitație la studierea unei figuri deconspiră rapid minciunile și gogorițele propagandistice.

    • Foarte pe scurt!
      Să vorbim totuși despre evoluția unei omeniri din care facem cu toții parte, adică să vedem și să vorbim de acești ultimi 7000 (șaptemii) de ani!

      • De ce nu de ultimii 14000 de ani(holocen ii spune)? Sau sunteti inca in anul 7000 de la facerea lumii?
        Dar averi dreptate, ereziile trebuie combatute ci agresivitate nu cu argumente!

  8. Cind scriu e 17:58. Peste doua minute trebuie ca incepe prapadul, coduri galbene si portocalii, ba sugera cinava ieri ca s-a putea sa-l si inroseasca de-a binelea pe cod. De ce? Pai zice ca ciclon, ca prapad si ca kestii. (Colac peste pupaza zice unu’ ca si Dunarea vine mare si-o s-o ia in sus. Bon, in sfirsit o sa fie Bukres port la Dunare, mareata idee ramasa din Ceausescian si picata de costuri si de insuficienta debitului de apa. Sic.
    Pina miine la 6 seara cind expira codu’ ma-ncui in casa si o sa citesc noul ucaz Tralalaynian: 26 de state evopenesti n-au facut ce trebuia si s-a suparat femeia, ne da cu infringementu’ peste deste si daca nu sintem cuminti scoate si facaletu’ la noi si dracii ne gaseste.
    Pisica se uita urit la mine, am uitat sa-mi calculez amprenta de carbon.
    Apdeit: e sase si-un sfert, afara e o seara linistita, cer senin si adie un vinticel. Ou sont le cliclons d’antan?

    • O da n-ai primit încă ROAlertul?!!! :)))
      Când vezi că deja Agenția Națională de Protecția Mediului se bagă în rigole, pe sub poduri și podețe și constată că e plin de varză dar dă NUP , sau că la control, Apele Române sunt cu duse undeva cu pluta pe Prut și tot se zice NUP – adică ie bine băieții, ie bine …
      Nu va dura mult până se va umple și sparge și conducta cu rahatul dulce aromat al tronurilor.

  9. In loc sa vinda creioane din pahar la colt de strada Guterres scrie traznai:

    „11. Climate change is one of the greatest challenges of our time, with adverse impacts that are disproportionately felt by developing countries, especially those that are particularly vulnerable to the adverse effects of climate change. We commit to accelerate meeting our obligations under the United Nations Framework Convention on Climate Change2 and the Paris Agreement”

    „In pursuit of the objectives of the United Nations Framework Convention on Climate Change and of the Paris Agreement, we reaffirm the importance of accelerating action in this critical decade on the basis of the best available science, reflecting equity and the principle of common but differ entiated
    responsibilities and respective capabilities, in the light of different national circumstances and in the context of sustainable development and efforts to eradicate poverty. We decide to:
    (a) Reaffirm the Paris Agreement temperature goal of holding the increase in the global average temperature to well below 2 degrees Celsius above pre -industrial level levels and pursuing efforts to limit the temperature increase to 1.5 degrees Celsius above pre-industrial levels, recognizing that this would significantly reduce the risks and impacts of climate change, and underscore that the impacts of climate change will be much lower at the temperature increase of 1.5 degrees Celsius compared with 2 degrees Celsius and resolve to pursue efforts to limit the temperature increase to
    1.5 degrees Celsius;
    (b) Welcome the decisions adopted at the twenty-eighth session of the Conference of the Parties to the United Nations Framework Convention on Climate Change, including the decisions adopted under the United Arab Emirates consensus, which includes the outcome of the first global stocktake of the Paris Agreement, at the fifth session of the Conference of the Parties serving as the Meeting of the Parties to the Paris Agreement;
    (c) Further recognize the need for deep, rapid and sustained reductions in greenhouse gas emissions in line with 1.5 degrees Celsius pathways and call on parties to contribute to the following global efforts, in a nationally determined manner, taking into account the Paris Agreement and their different national circumstances, pathways and approaches: tripling renewable energy capacity globally and doubling the global average annual rate of energy efficiency improvements by
    2030; accelerating efforts towards the phase-down of unabated coal power;
    accelerating efforts globally towards net zero emission energy systems, utilizing zeroand low-carbon fuels well before or by around mid-century; transitioning away from fossil fuels in energy systems, in a just, orderly and equitable manner, accelerating action in this critical decade, so as to achieve net zero by 2050 in keeping with the science; accelerating zero- and low-emission technologies, including, inter alia, renewables, nuclear, abatement and removal technologies such as carbon capture and utilization and storage, particularly in hard-to-abate sectors, and low-carbon hydrogen production; accelerating and substantially reducing non-carbon dioxide emissions globally, including in particular methane emissions by 2030; accelerating the reduction of emissions from road transport on a range of pathways, including through development of infrastructure and rapid deployment of zero- and lowemission vehicles; and phasing out inefficient fossil fuel subsidies that do not address
    energy poverty or just transitions, as soon as possible”

    Toata gargara asta prosteasca si plina de idei ciuce: https://documents.un.org/doc/undoc/ltd/n24/252/89/pdf/n2425289.pdf

    • Guteras? Aceeasi teapa cu Bergoglio. Niste ipochimeni nu doar mascti comuniti ci si antisemiti…
      L-ati auzit pe Bibi ieri la ONU? A dat in ei ca la fasole.
      Na ca-m intrat un pic in politica, dar macar e aia verde.

  10. Trebuie să recunoaștem faptul că titlurile articolelor dvs intră în categoria de indicatori de brainstorming in care inteligența artificială va da chix, cu multe virgule după virgulă :)

  11. Nu cred ca ar fi posibil ca miliardarii si milionarii sa renunte la averi si la putere. Si la noi, bogatii (burghezi, mosieri, chiaburi, meseriasi) desi erau printre saracii lumii civilizate, au fost adesea arestati sau omorati pentru ca nu renuntau la avere.

  12. Un studiu publicat recent (9 iulie 2024) analizează rolul norilor în încălzirea globală din ultimii 200 ani:

    Interacțiunea nori-mare influențează în mod substanțial clima Pământului prin modelarea tiparelor de precipitații și a bilanțului radiativ. Cu toate acestea, înțelegerea noastră despre variațiile pe termen lung ale acoperirii noroase terestre, care se extinde pe decenii, secole și chiar mai mult, rămâne limitată. Acest studiu prezintă cea mai amplă reconstituire până în prezent a fracțiunii totale anuale a acoperirii noroase în Marea Mediterană, în perioada 1500-2022 d.Hr.

    O schimbare notabilă a avut loc după 1818, marcată de o creștere a variabilității multidecadale și de o scădere susținută a acoperirii noroase. Această schimbare a fost atribuită mai multor factori, printre care erupția vulcanului Tambora din Indonezia în 1815, intensificarea radiațiilor solare și o fază pozitivă a oscilației multidecadale atlantice, factori care, împreună, au remodelat nebulozitatea noroasă dincolo de variabilitatea de fond tipică.

    Prin punerea în lumină a interacțiunilor complexe cu sistemul climatic, constatările noastre sugerează că schimbările de temperatură pot determina o creștere a nebulozității în Marea Mediterană atunci când sunt influențate de masele de aer rece prin advecție. Acest lucru subliniază necesitatea unei explorări mai aprofundate a impactului norilor asupra circulației atmosferice regionale și a schimbărilor climatice. În cele din urmă, înțelegerea noastră îmbunătățită a relației dintre nebulozitate și schimbările climatice oferă informații valoroase pentru modelele climatice. Deși aceste modele prevăd în mod constant o creștere a gradului de nebulozitate deasupra Mediteranei, constatările noastre pot fi, de asemenea, utile în înțelegerea variabilității norilor în alte părți ale globului.

    Dincolo de rezumatul tradus mai sus, studiul atrage atenția asupra faptului că ultimii 200 de ani de încălzire globală sunt asociați cu scăderea acoperirii norilor, iar această scădere a albedo-ului norilor poate fi legată de „rolurile dominante ale forțelor externe – vulcanice, solare și oceanice – în influența lor reciprocă după LIA [Mica epocă glaciară]”. Apoi, autorii indică alte posibile cauze ale recentei încălziri globale: Această combinație de factori [revenirea AMO la o fază pozitivă, o creștere semnificativă a radiațiilor solare] a contribuit probabil la o scădere substanțială a acoperirii noroase în zona mediteraneeană.

    Nimeni nu exclude rolul CO2, dar a face din acest gaz cu concentrații minore, singurul buton climatic este o exagerare neîntemeiată. Prezentarea ultimei mele cărți de la Editura Trei conține fraza explicativă: Pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili.

    Detalii,

    Downward Mediterranean Cloudiness Beyond Little Ice Age Background Variability. Ocean-Land-Atmos. Res. 2024;3: Article 0053.

  13. Când la începuturi se spunea despre “verzi” că promovează idei roșii, fel de fel de deontologi săreau ca arși spunând gloatei needucate că sunt exagerări. Acum măștile le-au căzut făcând loc fețelor hâde și nici măcar nu se mai rușinează de asta!
    Când acum mulți ani oamenii o acuzau pe Gretuța că ascunde idei de-a dreptul comuniste sub cortina verde, alții ca Richard de mai sus, ne spuneau că nu e corect să generalizăm. Că nu avem destui “rami” să înțelegem subtilitățile!
    Când Rakete intra în porturi cu vasul plin de migranți pe care întâmplător îi salvase la un kilometru doi de locurile unde îi lăsaseră traficanții de oameni, judexii, Hantzyi și alții asemenea ne spuneau că e normal să “cauți ce nu ai acolo unde au alții”. Că suntem gunoaie care avem excremente în loc de inimă când vorbim de musulmani ieșiți la vânătoare prin capitale europene care i-au primit cu brațele deschise! Că majoritatea sunt de fapt plini de iubire și crapă de hărnicie!
    Și când li se spune, la fel ca la Richardul-sus-numit, că promovează idei neomarxiste, îl acuză pe cel care îl trage de mânecă că are o fixație pe tema asta! Dar nu peste puțin timp, la fel ca Rakete o vor spune pe șleau: vrem sa înlocuim capitalismul cu comunismul, să planificăm tot, iar dacă realitatea se încăpățânează să ne contrazică, GHINION!

  14. Când o extincție în masă nu este, totuși, o extincție?

    Pe 25 septembrie, revista Science a publicat un articol cu un titlu click-bait:

    Fossils tell tale of devastating mass extinction when Mediterranean dried up (Fosilele spun povestea unei extincții în masă devastatoare atunci când Marea Mediterană a secat). Autorul articolului se bazează pe studiul Late Miocene transformation of Mediterranean Sea biodiversity, publicat simultan în aceeași revistă Science.

    Problema acestui titlu șocant, menit să sperie lumea sau să atragă curioșii de știri apocaliptice, este contrazicerea lui, oferită de însuși autorul său:

    Agiadi și colegii ei au urmărit acum extincțiile și refacerea ulterioară cu ajutorul unei analize cuprinzătoare a majorității fosilelor din această regiune, publicată astăzi în Science Advances. [s.m.]

    Fosilele spun povestea unei extincții în masă devastatoare, care a dus la secarea Mediteranei.

    Păi, dacă a fost o „extincție în masă devastatoare”, dar urmată de „o refacere ulterioră”, înseamnă că trebuie vorbit mai degrabă de o extirpare, sau de o extincție locală. Este adevărat că extincții locale au avut loc în Oceanul Atlantic, de-a lungul timpului, și au fost declanșate de episoade glaciare, nu de criza salinității din Messinian și megainundația ulterioară din Zanclean. Geologii cunosc bine aceste evenimente, pentru că Messinianul este stagiul final al Miocenului, iar Zancleanul face tranziția către Pleistocen. Nu a existat nicio extincție în masă în acea perioadă.

    Dar expresii precum „extirpare” sau „extincție locală” nu aceeași putere de atracție emoțională precum „extincție în masă” (cinci la număr până acum în ultimii 500 milioane de ani). Și, dacă vrem să obținem o finanțare pentru cercetare, apelul la emoții puternice crește probabilitatea obținerii de fonduri.

  15. Trăim deja intr-o eră ecofascistă, cel puțin in Europa. Așa se face că o grămadă de corporații locale -pretins capitaliste- pot intra in cârdășii lucrative cu statul chinez -pretins comunist- precum și cu corporațiile sale (pretins capitaliste) pentru a realiza una din cele mai distructive mașinării din istoria planetei -automobilul electric. Asta pentru că ‘eco’ din ecofascism -ideologia dominantă in UE ce a produs GreenDeal- nu are nicio legătură cu ecologia și nici cu mediul, ci strict cu marotele ideologice izvorâte dintr-un socialism de tip menșevic precum și cu antiumanismul elitelor politice. Oamenii care compun cohortele ecofasciste și conduc astăzi UE se văd pe înșiși ca ctitori ai Marelui Edificiu Global, călăuzitorii omenirii prin noua Etapă Istorică. După ei urmează cei pe care domnul Crânganu îi pomenește in articol: ecofanaticii socialiști, revoluționarii de meserie.

    Dacă aceștia -ecoteroriștii ghidați de mizantropi siniștri- vor pune vreodată mâna pe putere la nivel global sau chiar și regional ceea ce va urma nu va semăna deloc cu ceea ce milioane de naivi (ca să fiu delicat) își imaginează astăzi că ar fi paradisul unei lumi ecologizate (la cap), ci va arăta fix ca un cataclism, cu o industrie prăbușită ce va fumega pe tot globul, cu centrale și deșeuri nucleare scăpate total de sub control, cu orașe in ruine, cu întinse zone deșertificate unde agricultura va fi imposibilă. Adică…o lume ca in Mad Max, dar nu pentru că s-ar fi terminat petrolul, ci pentru că exploatarea și utilizarea sa vor fi sabotate de puteri statale intr-un act suicidar dement in timp ce hoarde de idioți vor fi instigați să atace și să distrugă proprietatea privată industrială (ceea ce se întâmplă deja ici și colo…a se vedea hoardele in acțiune in Franța și Germania unde au asaltat deja ‘obiectivele’). In loc de o lume curată și decarbonizată, europeanul sedus de purificaționism va păși printre munți de cadavre carbonizate, iar toți cei ce susțin astăzi nebunia asta vor își vor vedea agoniseala, rudele, prietenii și in cele din urmă propriul trup cuprinși de flăcări. Un eveniment căutat probabil cathartic in viziunea unor tartori.

    • Distopia ilustrată în comentariul dumneavoastră se poate însoți cu un exercițiu mental (thought experiment) pe care l-a formulat un „socialist convins”:

      Luați în considerare acest exercițiu mintal. Să ne imaginăm că Revoluția socialistă germană din 1918-19, care a eșuat în lumea reală, a avut de fapt succes. În loc să fie încercat în Rusia semi-feudală, în mare parte agrară, în istoria noastră contrafactuală socialismul apare în societățile moderne, democratizate și industriale, pe care Marx le-a prezis ca fiind locul său de naștere. Din Germania, socialismul se răspândește în întreaga Europă și, de aici, în întreaga lume. Pentru a simplifica lucrurile de dragul experimentului de gândire, să definim socialismul ca o economie globală care alocă bunuri și servicii prin planificare democratică pe baza nevoilor și nu, ca în cazul capitalismului, în principal prin intermediul piețelor pe baza profitului. În plus, în experimentul nostru de gândire, să le oferim socialiștilor noștri un avantaj temporal suplimentar și să spunem că capitalismul este învins peste tot, să zicem, în 1930.

      Socialismul democratic este triumfător pe tot globul. Nu există niciun dezastru sovietic. Nu există foamete maoistă. Nu există al doilea război mondial. Nu există Război Rece. Colonialismul este destrămat de bunăvoie, rapid, în anii 1920, nu incomplet și violent ca în anii 1950 și 1960. Nu există o criză a rentabilității la începutul anilor 1970 și, prin urmare, nu există o revoluție neoliberală în anii 1980.
      Chiar dacă toate acestea s-ar fi întâmplat, probabil că oamenii de știință nu ar fi înțeles amploarea amenințării schimbărilor climatice în ceea ce privește arderea combustibililor fosili până în anii 1980 – cam în același timp cu sistemul nostru capitalist existent.

      O revoluție germană de succes și guverne socialiste democratice în întreaga lume nu ar fi renunțat în niciun caz la modernitatea industrială. Mai degrabă, socialismul ar fi răspândit industrializarea pretutindeni și cât de repede ar fi permis dezvoltarea forțelor de producție. Locuințe pentru toți, electricitate pentru toți, transport rapid și confortabil pentru toți și, da, chiar și încântătoare mărunțișuri de plastic pentru toți.

      Cu alte cuvinte, în lumea noastră contrafactuală, producția ar fi putut fi organizată în funcție de alte obiective decât profitul (sau o mare parte din acesta, în funcție de cât de mult se favorizează socializarea producției), dar acest lucru ar fi permis de fapt o producție mult mai mare. Și, desigur, aceasta a fost ceea ce Marx și-a imaginat atunci când și-a exprimat frustrarea față de modul în care producția pentru schimbul de mărfuri constrângea irațional ceea ce putea fi produs. Socialismul nu ar fi dus la o producție mai redusă, deoarece setul tuturor lucrurilor profitabile este mai mic decât setul tuturor lucrurilor care sunt utile umanității. În anii 1930, în loc ca fabricile să fie alimentate de centrale pe cărbune, în mare parte doar în Europa și în SUA, acestea ar fi fost alimentate peste tot. Dezvoltarea ar fi fost limitată doar de capacitatea economică globală la un moment dat.

      Punând cap la cap toate acestea, tot ce putem spune este că, deși încălzirea globală ar fi fost probabil mai gravă în timpul socialismului în momentul în care întreaga amploare a amenințării sale a fost descoperită în anii 1980, răspunsul ar fi fost mai rapid și mai egalitar decât cel al lumii noastre capitaliste existente.

      Extrase din Leigh Phillips, 24 July 2023, Would there still have been global warming under socialism? Market failure certainly delays aggressive climate action, but even had the whole world in the 20th century been socialist, the planet would still be heating up.

      • Articolul in sine merita un comentariu mult mai lung si elaborat (de fapt chiar o recenzie), poate o data voi avea timpul necesar. Mutlumesc pt el pt. ca m-a ajutat sa inteleg mult mai bine eterna fascinatie pt. socialism intalnita de-a lungul multor ani de discutii mai mult sau mai putin intamplatoare prin tarile occidentale.
        Daca exercitiul contrafactual e interesant, premisele si concluziile sunt de-a dreptul izvorâte din ceea ce numesc eu la vestici „eterna fascinatie a paradisului pierdut”.
        E atât de usor sa te convingi singur ca domle, socialismul si comunismul sunt idei bune dar acolo une au dat chix (ca dictatura oricum erau de la inceput) n-au fost bine aplicate.
        Eu unul am văzut, ca multi altii, căderea unui întreg bloc socialist care, de bine ce redistribuia totul pe baze rationale (ca daca se lua dupa nevoi ajungeam înapoi in capitalism, nu de alta dar fiecare avem nevoi diferite atat calitativ cat si cantitativ si asta nu va dispărea niciodata) a creat un vast areal de sărăcie si penurie de detoate, inclusiv inovatie si cercetare stiintifica pt. Ca nu mai avea capaciatea sa finateze mai nimic (si socialismul are nevoie de bani!
        Marea diferenta intre socialism si capitalism (adică libertatea capitalului), si e chiar penibil sa ajungem in situatia de a contra-argumenta pe unii care HABAR nu au cum se traieste in soc, rezida in lipsa capacitatii de satisfacere a nevoilor oamenilor la un nivel care sa mentina o societate cu un psihic sănătos si pe un trend evolutiv tehnologic.
        Si in cuba, venezuela sau coreea de nord ori china poti scrie de pe un smartphone dar nici acesta si nici software-ul nu au apărut in acele tari! De ce? Pt. Ca n-au fost capabile sa creeze un mediu propice aparitiei, finantarii si desfasurarii unor oameni sau companii( si in socialism avem companii de stat) vizionare de genul – ibm, apple, intel, steeve jobs, blackberry, etc, si, cu exceptia chinei care are un model de economie capitalist de ceva vreme, orice societate socialista nici nu va fi vreodată capabila.
        Autorul articolului repectiv pledează pt. un ipotetic avantaj in viteza de implementare a unor masuri de combatere a schimbarilor climatice intr-o societate socialista – sigur, si ceausescu a implementat rapid circulatia alternativa, economisirea de energie etc. Oare cum ar fi aratat masurile lui luate la scara planetara?
        Planificare? Una e sa planifici precum China care isi maximizează foarte capitalist capacitatile, resursele si puterea de influenta in lume si alta sa planifici obiective ambitioase dar fără a avea nici capcaitatea si nici resursele precum face UE. A treia cale, acel „joint-venture” intre stat si actori economici precum s-a aplicat in US de la cailor ferate transcontinentale încoace nu doar ca pare cea mai corecta, respectand rolul fiecăruia in atingerea scopului ci este si cea mai de success, cel putin in ultimii 170 de ani. Iar pe partea de reduceri a emisiilor tot americanii stau cel mai bine, in ciuda unor reglementari mult mai putin stufoase si politici mai putin sforăitoare decât ale UE.
        Intre obedienta chinezului, dependenta de stat a europeanului si filozofia self-made a americanului o aleg fara ezitare pe ultima, pt. Progresul (si implicit rezolvarea problemelor) unei societati tine de implicarea in mod liber a energiilor creatoare tuturor si nu doar de vointa unor elite efemere.

        • Si in cuba, venezuela sau coreea de nord ori china poti scrie de pe un smartphone dar nici acesta si nici software-ul nu au apărut in acele tari! De ce?

          Poate că cel mai mare mister al întregului Război Rece este de ce Paradisul Clasei Muncitoare nu a fost în stare să producă o pereche decentă de blugi.

          Niall Fergusson, The West and the Rest

        • In capitalism indivizii legati prin contracte liber consimtite sunt actorii economici, sociali, culturali principali, in socialism cativa indivizi impart ce au de impartit incepand de la alimente si pana la cultura, impartirea neputinad fi niciodata nici rationala si nici echitabila !! Este himera nascociata acum 200 de ani si care nici pana in zilele de astazi n-a putut fi eradicata !!

  16. de fapt si hazardul distributiei maselor de aer rece influenteaza cantitatea de radiatii incidenta; la sfarsit de septembrie, pe la ora 10, un obiect plasat la o fereastra catre est se incalzeste mai putin decat in iulie la aceasi inaltime a soarelui, pe la ora 8, iar orizontul nu mai e rosu, nici la rasarit, nici la apus;
    aici (curs in Ro): https://fizica.unibuc.ro/Fizica/Studenti/Cursuri/doc/MasterFAPM07.pdf
    e o diagrama in care norii reflecta vreo 20% , dar chiar si atmosfera senina reflecta 6% in timp ce suprafata terestra reflecta de-abia 4% ….
    iar impreuna cerul senin si norii absorb vreo 19%

    • Există în prezent discuții potrivit cărora furtunile solare recente au favorizat formarea norilor – ceea ce ar contrazice efectul Svensmark-Shaviv și efectul Forbush. Dar se știe că atmosfera Pământului este mult mai complicată decât modelele computerizate ale cercetătorilor climatici. Prin urmare, radiațiile solare pot avea un efect diferit în circumstanțe diferite. O probabilă schimbare de paradigmă și în acest domeniu este în pregătire, considerând un număr consistent de studii științifice publicate în ultimii 10-15 ani.

      • Apropo de modele computerizate si nori.
        Stiind ca discreditarea modelelor e facuta in cuburi cu latura de 10 Km datorita puterii de calcul limitata, este posibil a se lua influenta norilor in calcul? Inafara de cazurile in care cerul e inorat dintr-un vazduh in altul? Cred ca nu.

        • Un răspuns scurt: O rezoluție de 10 km este insuficientă pentru a rezolva detaliile proceselor care au loc în interiorul norilor, cum ar fi formarea picăturilor de ploaie sau a fulgilor de zăpadă.

          Un răspuns mai lung: Contribuția climatică a norilor este imensă și decisivă, chiar dacă ne limităm doar la controlul albedo-ului și al cantității de vapori de apă, cel mai important gaz cu efect de seră. Climatologii sunt într-o continuă căutare de algoritmi mai performanți, ecuații (rezolvate) cu grad mai ridicat de comprehensivitate, simulări cu rezoluții mai mari, de tipul Large-Eddy Simulation (LES),includerea efectului Buoyancy care va ajuta la explicarea modului în care temperatura aerului și acoperirea cu nori sunt influențate de vaporii de apă, un aspect adesea neglijat în modelele existente. În câteva din ultimele mele articole am subliniat apăsat că reconsiderarea vaporilor de apă, cu concentrații mult mai mari decât ale dioxidului de carbon, va marca o schimbare de paradigmă climatică.

          • @Robert
            rezolutia de 10km se refera la care parametri ? si cu ce fel de integrare pe inaltime ? cat e calcul indirect si cat e inregistrare directa ? la frecvente ridicate poti compara mai multe efecte diferite, dar cum masori o energie difuza, in toate cadranele, pe toata inaltimea (ba chiar si pe adancime) si in acelasi timp (cam ca si cum ai numara muste-n zbor) ? accept ca fiind acceptabile procentele aproximative, dar care e tolerenta unui bilant care chipurile nu se inchide cu cativa w/mp, ca sa fie acceptabila ? care sunt parametri de intrare si care de iesire ? ca de regula parametrii de intrare au prostul obicei sa depinda de parametrii de iesire…

            • Dom Prototipescu, aveti o minte alambicata. Ca sa intelegeti ce am vrut sa spun cu discretizarea modelelor in cuburi cu latura de 10 Km, asta inseamna, 1Km latime,1 Km lungime si in sfarsit 1Km inaltime.
              Ce se intampla in interior e ceea ce primeste modelul sub nu stiu ce forma; probabil o matrice ce contie sa spunem temperatura, umiditate, albedo, radiatie incidenta, procent CO2, etc etc. Frecventa cu care primeste datele e iarasi o necunoscuta pt mine,”cine credeti ca sunt eu ca sa stiu atatea fleacuri” Important e ca aceste date sunt discrete, cub cu cub. Cu cat e cubul mai mic cu atat mai precise datele de intrare.
              Va rog sa va uitati mai jos la 3 poze cu definitie descrescatoare de sus in jos (prima pagina in dreapta)
              https://en.wikipedia.org/wiki/Large_eddy_simulation
              E ceea ce spune Domnul Cranganu mai sus. Practic o metoda de inbunatatire a parametrilor de intrare a datelor in algoritm, fara a fi necesara o discretizare eccesiva. Cu alte cuvinte, nu conteaza ce-a ascuns pisica.
              PS. de obicei ce iese depinde de ce intra, nu invers.

            • @Robert
              exemplu: energia fotonului este h x frecventa; aparent, poti deduce temperatura dintr-o estimare a energiei emise Nxhxf; dar atat N cat si f depind de temperatura; termodinamica spune la fel: coeficientul de transfer termic depinde de temperatura; apoi mai intervin presiunea, viteza vantului, umiditatea etc si ele in corelatie bidirectionala cu temperatura;
              energia unui laser o masori usor; caldura cu ce o masori si pe baza carui principiu de etalonare ?

            • @Prototipescu
              Ati vrut sa faceti un segway? Nu v-a iesit. Ce ati scris nu e nici tangent la subiect.

            • @Robert
              doar pun niste intrebari la care n-am raspuns, dar pana la raspuns pare dificil si subiectul intrebarii

  17. Pe 25 septembrie 2023 revista Nature a publicat articolul Modeling transformational policy pathways on low growth and negative growth scenarios to assess impacts on socioeconomic development and carbon. emissions

    Rezumat

    Susținătorii Descreșterii pledează pentru transformări structurale în ceea ce privește modul în care economiile și societățile acordă prioritate acumulării bogăției materiale pentru a reduce efectele negative ale viitoarelor schimbări climatice antropice. Susținătorii Descreșteii susțin că activitatea economică umană ar putea fi diminuată, iar societățile transformate pentru a prioritiza bunăstarea îmbunătățită, reducând astfel amenințarea schimbărilor climatice.

    Această lucrare explorează implicațiile modelelor alternative de creștere economică cu căi de politică transformaționale (de exemplu, redistribuirea) pentru a evalua ce efecte au creșterea economică și politicile mai ample asupra schimbării modelelor de dezvoltare umană atât în Nordul, cât și în Sudul Global. Folosind modelul International Futures, acest articol arată că o creștere negativă și transformări societale în Nordul Global sunt posibile fără a afecta în mod dramatic dezvoltarea socioeconomică globală pe termen lung, deși aceste intervenții nu rezolvă criza climatică globală, reducând viitoarele emisii cumulative de carbon cu 10,5% până în 2100.

    Pe de altă parte, un scenariu global de creștere negativă va reduce semnificativ viitoarele emisii cumulate de carbon (45 %), dar subminează, de asemenea, în mod dramatic urmărirea obiectivelor de dezvoltare globală, cum ar fi eliminarea sărăciei. Chiar și în cazul unor politici globale care cresc în mod semnificativ transferurile de numerar către persoanele sărace și pensionari, îmbunătățesc în mod dramatic inegalitatea veniturilor și elimină cheltuielile militare, scenariul de creștere globală negativă cu impulsuri mari conduce la o creștere cu 15 puncte procentuale a sărăciei extreme la nivel mondial până în 2100.

    Ideea principală a articolului este că Descreșterea nu salvează clima, ci ucide zeci de milioane de oameni până în 2100 (vedeți Figura 7). Paradoxul Descreșterii este că, dacă o limităm doar la țările bogate, obținem beneficii foarte limitate în ceea ce privește reducerea emisiilor, iar dacă o extindem la nivel global, condamnăm miliarde de oameni la sărăcie extremă, pentru că nevoile lor stringente de energie multă, ieftină, abundentă, fără intermitențe funcționale etc. nu pot fi satisfăcute pe deplin de surse regenerabile precum vântul și soarele. Nu există o alternativă justă la decuplarea tehnologică.

    • Într-un anume sens, tone metrice sună ca un pleonasm. Dar am păstrat această denumire nu pentru urechile sensile românești, ci pentru studenții mei și diverși cercetători care îmi traduc în engleză contribuțiile mele în limba română. Menționarea caracterului de tonă metrică evită posibile confuzii, pentru că în limba engleză trebuie precizat despre ce fel de tonă scriu:

      As a unit of mass, ton can mean:

      the long ton, which is 2,240 pounds (1,016.0 kilograms)
      the short ton, which is 2,000 pounds (907.2 kilograms)
      the tonne, also called the metric ton, which is 1,000 kilograms (about 2,204.6 pounds) or 1 megagram.

      • O mica poveste reala: cum stii cite tone ai incarcat intr-un vrachier/bulk carrier de, sa zicem, 90 000 de tone? Si de care tone? Felul de tona il stabilesti in clauza „Cantitate” a oricarui contract, obisnuim sa lucram in tone metrice insa nu e deloc neobisnuit ca americanii sa coteze in altfel de tone. Eu nu vad o problema aici.
        Tonajul navelor (TDW) este intotdeauna dat in tone in sistem metric, altfel ar iesi haloimas la certificarea navelor si la asigurarea marfii.
        Totusi, cum naiba stii ca ai incarcat 88 000 de tone de ce-or fi? Sa zicem carbuni incarcati undeva intr-un punct de ancoraj in larg pentru ca pescajul navei e prea mare pentru a se apropia de portul de incarcare si este incarcata din 4 barje oceanice de 20 000 de tone fiecare, barje care aduc marfa (minereu, carbuni) din, sa zicem, Kalimantan la Muara Berau Anchorage? Nu exista cintar de 88 000 de tone de care-or fi ele!
        Raspuns: Nava are pe bordaj (asta e exteriorul navei) pictate niste linii orizontale care arata cit se scufunda in functie de cit e incarcata. Restul zice Arhimede ce si cum. Inginerul sef mecanic e cu ochii ca pe butelie pe tancurile de balast si pe incarcarea navei, altfel exista pericolul ca nava sa se rastoarne sau sa se rupa! Daca cumva marea e agitata cind incarci treaba poate fi cu cintec!

          • Logistica in comert international chiar e un domeniu foarte interesant. Nu e o stiinta, e un mestesug, insa e interesant de inteles cum se gindesc de fapt lucrurile. La noi la scoala exista un modul de asa ceva axat insa pe altceva: JIT – Just In Time (cred ca Toyota l-a inventat), adica cum organizezi ca la muncitorul de la masina x din tara y sa ajunga exact atunci cind are nevoie piesa a produsa in tara b, cu scopul de a minimiza costurile cu transportul si depozitarea. Care productie si depozitare pot avea loc pe continente diferite. Si asta 24/7 tinind cont si de timpii de productie a variilor piese si subansamble care compun de fapt o masina si care piese si subansamble sint produse in mai multe locuri.
            Mai simplu, am o cunostinta care lucreaza la unul dintre Depozitele de distributie regionale Kaufland (unul e la Turda, celalalt linga Ploiesti). Tipul e la raionul Legume Fructe (nu cumparati, luati din piata, de la taran!) si are 37 000 de intrari zilnice, basca retururi si deprecieri. Sa gindesti si apoi sa concepi proceduri ca sa intelegi ce se intimpla si sa tii in mina asa ceva 24/7 (esential, altfel ti se blocheaza treaba si lipseste marfa de la raft) chiar e o chestie interesanta.
            La fel la Substante Minerale Utile, de la mina la metal se pot schimba continente, trebuie transportate milioane de tone pe sol, pe mare, sint foarte multe domenii si specialitati implicate pina la produsul finit iar logistica e pe masura.

  18. Biserica Verde și Creșterea economică de aceeași culoare

    Deși guvernele din UE, SUA, Canada, Australia și alte țări bogate au alocat sume astronomice diverselor Green Deal-uri, cu rezultate îndoielnice, Biserica Verde a ajuns să adăpostească proprii ei enoriași sceptici, din ce în ce mai radicalizați, care se îndepărtează de linia verde a „creșterii ecologice”. Scepticii nu sunt alții decât cei din sanctuarul interior al bisericii, un grup global de 789 de „cercetători în domeniul politicilor climatice”, care au fost intervievați în Nature Sustainability, o revistă peer-reviewed publicată de prestigioasa Nature.

    Studiul Shades of green growth scepticism among climate policy researchers, publicat pe 7 august 2023, a constatat că „un număr tot mai mare de cercetări din cadrul comunității științifice contestă ideea că o creștere ecologică este fundamental posibilă sau chiar de dorit”. Autorii studiului concluzionează că „în ciuda promovării puternice a creșterii ecologice de către factorii de decizie politică și instituțiile internaționale, există critici din ce în ce mai numeroase cu privire la compatibilitatea creșterii economice continue cu obiectivele de sustenabilitate”.

  19. Din nou, despre idioții climatici:

    Două activiste climatice în vârstă de 20 de ani au fost condamnate vineri la închisoare de un tribunal londonez pentru că au aruncat supă peste pictura „Floarea-soarelui” a lui Vincent Van Gogh în timpul unui protest împotriva combustibililor fosili. Phoebe Plummer, în vârstă de 23 de ani, și Anna Holland, în vârstă de 22 de ani, din grupul de protest Just Stop Oil, au fost încarcerate pentru doi ani, respectiv 20 de luni, potrivit PA Media.

    Activistele au aflat pe pielea lor că prostia are consecințe. Judecătorul le-a spus activistelor: „E clar că voi credeți că convingerile voastre vă dau dreptul să comiteți crime atunci când aveți chef. Nu este așa”.

    Incredibil, dar după anunțarea sentinței alți doi activiști de la Just Stop Oil au aruncat supă pe alte două picturi ale lui Van Gogh din expoziția „Poeți și îndrăgostiți” de la Galeria Națională.

    Să arunci cu supă pe tablourile lui Van Gogh nu te pune de „partea bună a istoriei”. Te face doar arogant, răsfățat, destructiv, fără creier, cu o părere mult exagerată despre propria importanță. Poate că anii pe care-i vor petrece la închisoare le vor scoate gărgăunii din cap.

    Comparația pe care am făcut-o cu Idiotul dostoievskian este exagerată. Idioții climatici aparțin unei alte categorii de stupid people.

    https://x.com/JustStop_Oil/status/1839670072530317423

    • Mai bine mai tarziu decat niciodata.
      Preferabil ar fi fost ca astfel de pedepse
      sa fi fost aplicate inca de la primele tampenii.
      Ironic, uneltele regimului la care viseaza activist”x”
      i-ar fi „unflat” inca de la discutii.

      „- to’ar’su’ pluton’er, ocupa-te de baiatu’ asta care are ceva cu scrisoarea a III-a.
      Pluton’eru il impinge pe scarile spre subsol…
      Dupa o vreme reapare, transpirat, cu vestonul descheiat,
      manecile suflecate, degetele zdrelite si incearca cu greu o pozitie de drepti.
      – S’ traiti to’ar’se l’ent, pana la urma a recunoscut c-a scris-o.
      – Foarte bine plotonere…
      – Servesc patria!
      – … da’… de celelalte doua a zis ceva?”

    • Oare cum ar fi fost judecat de lume astăzi Iisus pentru faptul că ..a alungat pe toți cei ce vindeau si cumpărau in templu si a răsturnat mesele schimbătorilor de bani si scaunele celor care vindeau porumbei.” ?!!!

  20. Domnule profesor, cred ca ati gresit cu incendiul de la Cernavoda 1975. In acel an nici nu era gata studiul de fezabilitate, daramite constructia. Materialul radioactiv a fost adus la Cernavoda prima data in 1996 cand a si inceput productia de energie electrica. In timpul constructiei reactorului nu cred ca exista materiale radioactive prin santier. Aveti grija ca dati material ecologistilor care detesta energia nucleara. Exista deja o miscare in Romania care se opune vehement constructiei celorlalte 2 reactoare (3 si 4) la Cernavoda.

    • Aveți dreptate. În fișele mele de lucru era scris altceva: În timpul perioadei sale de viaţă, la centrala de la Leningrad au avut loc mai multe accidente, dintre care un accident sever în 1975 şi o emanaţie de gaz radioactiv în 1992.

      Incendiul de la centrala Cernavodă, Unitatea 2, a avut loc anul acesta pe 11 iunie.
      11 iunie 2024, la Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la

  21. Cred ca nu trebuie ignorata importanta capitalismul verde. Militanții ecologiștii sunt doar simple unele în lupta dintre noii capitaliști ai secolului 21, pretins verzi și cei ai secolului 20. Capitalul vede este o noua forma de capitalism, bazata, cel putin in parte, pe subventii si rente economice. Capitaliștii verzi si-au dat mana cu o parte a sistemului financiar bancar, cu tycoonii social media, ai mass media si politicieni. Fără cei din urma ofensiva propagandistica a catastrofismului schimbărilor climatice n-ar putea funcționa.
    Sistemul nou este un amestec de economie de comanda, planificată și capitalism rentier.
    Rentele economice sunt bazate pe taxe și creșterea prețului la energie si sunt practic un transfer de avuție de la consumatori către noii capitaliști verzi. Un exemplu simplu: garantata de preturi minimale pentru producătorii de energie verde, indiferent de prețul curent pe piața.
    Creșterea preturilor la energie duce bineînțeles si la un transfer de avuție către state prin taxe directe sau indirecte.

    • Capitalul vede este o noua forma de capitalism, bazata, cel putin in parte, pe subventii si rente economice.

      Ceea ce mi se pare surprinzător este că, în paralel cu incitările la Descreștere, au loc manifestări serioase de Creștere, care musai trebuie să fie colorată:

      Inflation Reduction Act (IRA) a președintelui Biden n-are nimic de-a face cu inflația, care a atins valori mari de când a devenit el președinte. Dar alocarea celor 369 de miliarde de dolari este cea mai agresivă acțiune federală de combatere a crizei climatice din istoria Americii. Aceasta promite să „ridice nivelul de trai al lucrătorilor americani și să creeze locuri de muncă sindicalizate bine plătite în întreaga țară”, reducând în același timp nu numai emisiile de carbon, ci și costurile energiei prin „stimularea producției interne de tehnologii energetice curate, precum energia solară, eoliană, captarea carbonului și hidrogenul curat”. Acceptăm Creșterea, dar numai dacă este „verde”.

      Green Deal Industrial Plan aprobat de UE în 2023 alocă 270 de miliarde de dolari cu scopul de a spori competitivitatea industriei europene cu zero emisii de dioxid de carbon în competiție cu subvențiile ecologice din SUA promise de IRA a lui Biden. Acceptăm Creșterea, dar numai dacă este „verde”.

      – În octombrie 2021, Regatul Unit a adoptat strategia sa istorică Net Zero, care stabilește modul în care va asigura investiții în valoare de 90 de miliarde de lire sterline până în 2030, în ideea eliminării contribuției sale la schimbarea climei până în 2050.

      – Alte economii occidentale importante, precum Australia și Canada, au propriile versiuni ale planurilor de creștere ecologică pentru „combaterea” schimbărilor climatice.

      Deci, Descreșterea este propovăduită pe de o parte, dar pe de altă parte, noi fumăm Creșterea „verde”. Aferim, bubicule!

      • Regatul Unit și-a devalorizat la jumătate moneda, în termeni reali, în ultimii 20 de ani.

        ”£100 in 2004 is equivalent in purchasing power to about £192.41 today, an increase of £92.41 over 20 years. ”

        https://www.in2013dollars.com/uk/inflation/2004

        Ceva similar s-a întâmplat și în Germania: la introducerea euro, valoarea lui era aproximativ dublă față de marca germană (1,95 a fost cursul de conversie). În prezent, 1 euro valorează mai puțin decât valora o marcă germană la acel moment.

        Inflația reprezintă o formă de fiscalitate feroce, o metodă arbitrară de a lua bani de la cei care îi au, fără nicio justificare și fără niciun suport legal, prin devalorizarea monedei. În esență, este o formă de expropriere forțată a proprietății private. Exproprierea fiind foarte dragă ideologiei aflate în prezent la putere.

    • Un al doilea exemplu sunt subventiile pt. Masini electrice, produse de firme private, unele chiar foarte nou aparute, nu de stat. Da, ati observat bine ce se intampla de ceva vreme. Iar băncile au intrat ca de obicei in hora (finantari pt act sustenabile), bursele ibidem (certificatele).
      Totusi, capitalismul de sec XIX nu te taxa suplimentar daca foloseai in continuare caruta sau focul cu lemne si nici nu subventiona achizitia de automobile. Exista totusi o oarecare etica.

  22. Singurul lucru pe care il face bine socialismul este propaganda. Spre deosebire de nazism, care era specializat pe genocid. La noi, in perioada comunista, capitalismul era viu chiar daca era dezavuat. Era calea catre supravietuire, capitalism de subzistenta. Fara ala, cu ideile marxist-ceausiste, se murea la propriu de foame. Are capitalismul destule probleme azi (concurenta prea mare, optimizarea in sensul obiectivelor pe termen scurt, nu lung etc.) dar are un mare merit: e un sistem natural. A fost dintotdeauna intr-o forma sau alta.

    • Manufacturing Consent: The Political Economy of the Mass Media is a 1988 book by Edward S. Herman and Noam Chomsky.
      It argues that the mass communication media of the U.S. „are effective and powerful ideological institutions that carry out a system-supportive propaganda function, by reliance on market forces, internalized assumptions, and self-censorship, and without overt coercion”, by means of the propaganda model of communication.
      De atunci au trecut ceva ani, nu s-a schimbat nimic, din contra, fenomenele tot mai virulente, vezi consensul climatic !! iar noile technologii si medii nu sunt altceva decat acceeratoriii de incendiu, adica benzina pe foc !

  23. Asta urlam aici de ani buni: eco-socialismul este una dintre politicile progresiste adoptata pe scară largă în UE. Este un fel de neo-marxism adoptat de stanga radicală și implementat din ce în ce mai mult. Cumva a trebuit inventat un “dușman” adaptat vremurilor moderne. Deja UE a declanșat războiul economic cu SUA și corporațiile IT + de petrol, prin politicile climatice și “reglementările “ privind AI, chiar dacă Europa este paralelă cu aceste tehnologii. Nici nu vreau să-mi imaginez ce va fi dacă individa colorată de la Casa Albă câștigă președinția SUA. Va urma disoluția capitalismului și libertăților noastre.

    • Cumva a trebuit inventat un “dușman” adaptat vremurilor moderne.

      După ce a căzut cortina de fier, vestul și-a pierdut dușmanul. Natura umană, din vechime, are nevoie de „ceva” cu care sa se lupte.

      La începutul anilor 1990, Războiul Rece se terminase, Uniunea Sovietică dispăruse, „Sfârșitul istoriei” devenise un bestseller, așa că popoarele din Occident s-au trezit fără dușmanul extern împotriva căruia să-și focalizeze energiile negative. Implozia comunismului a măgulit orgolii, pe de o parte, dar a creat și un gol neliniștitor, pe de altă parte: „Fiind singurul câștigător într-un conflict, însemna să concentrezi asupră-ți toate acele critici care ar fi putut să se îndrepte asupra altora”. S-a ajuns astfel la o situație inedită, greu de imaginat: Dați-ne dușmanul înapoi! (Pascal Bruckner).

      Schimbarea climei a devenit astfel noul dușman împotriva căruia trebuia luptat cu orice arme și muniții posibile. Rezultatul exagerărilor și propagandei neîngrădite din ultimele trei decenii a condus la transformarea schimbării climei într-o posibilă catastrofă intens mediatizată.

      (auto-citare)

      • Si dai si lupta cu dusmanul inchipuit. Lupta pusa la cale de mult timp. Brejniev a platit; cam calic fiind, ceva ruble spre impanzirea zvonului cu CO2-ul. Na c-a mers si unde se ajunge? La tampenii, de la supa de rosii pe tablouri celebre la zgaraie nori absolut verzi ca asta-i culoarea preferata pe acolo prin zona:

        https://www.cnn.com/style/cairo-forbes-international-tower-hydrogen-nac-spc/index.html

        Ce-i culmea e ca zgaraie norii sunt un simbol al succesului capitalismului. Cum, daca tot sunt anticapitalisti si vor sa demonstreze ca-s mai buni, nu construiesc in jos, asa de-al naibi…

  24. Dacă mai trebuie adăugat un exemplu despre diferențele dintre capitalism și socialism, iată-l oferit de Elon Musk:

    Coreea și Germania sunt două exemple de trasare aleatorie a unor linii de demarcație, o parte fiind guvernată integral (comunism total), iar cealaltă parte fiind guvernată doar pe jumătate (socialistă, adică jumătate comunism și jumătate capitalism).

    Un test bun pentru a vedea care sistem este mai bun este „cine trebuie să construiască un zid pentru a ține oamenii înăuntru?” – acesta este cel rău.

    Un alt test: Să împărțim o țară în două: o jumătate socialistă și cealaltă jumătate capitalistă. Și să verificăm rezultatele după 70 ani.

    • In opinia mea, singura tara din UE (!) profund pro-americana si pro-capitalism este Olanda. In rest…socialismul este politica de baza. Totusi, olandezii au fondat New York-ul, simbolul capitalismului si cel mai puternic centru economic. Insa, atunci cand stiinta este ignorata total, apar astfel de „dusmani globali” pentru care noi, oamenii, suntem desigur „responsabili”. Ca urmare, oamenii trebuie pedepsiti, iar libertatile lor ingradite. Prima afectata este libertatea de miscare si circulatie, UE impunand prin decrete diverse cote care trebuie atinse, precum si interdictii pentru masinile diesel si benzina pana in 2030. Este doar un exemplu. => industria auto germana (care nu era pregatita pentru trecerea brusca la productia de masini electrice) este in prag de colaps si multe fabrici se inchid in Europa. => chinezii cumpara pe bucati aceste fabrici si incep productia de masini electrice chinezesti care se vand „ca painea calda” catre norodul „verde” european, speriat de apocalipsa climatica. In multe state UE incep penele de curent programate intre anumite ore (Belgia), asta in conditiile in care Belgia importa petrol si gaz doar din Qatar si Arabia Saudita si, in plus are cateva centrale nucleare care produc energie in exces. Cu toate acestea, propaganda verde continua agresiv, iar belgienii incep sa inchirieze masini (electrice desigur) pentru a se putea deplasa, cele diesel fiind deja interzise in Belgia.
      Elon Musk este un geniu, asmenea lui Steve Jobs, iar guvernul SUA nici macar nu poate lansa un satelit fara Space X. Daca ar fi trait Jobs, ar fi criticat si el noile politici marxiste, sunt convins de asta.

  25. In cartea „The road to Serfdom” F.A. Hayek afirma, economia centralizata planificata de tip socialist nu sunt compatibile cu democratia ! si asta in 1944 , anul aparitii acestei carti.
    Fiecare economie planificata de stat are tendinte majore totalitariste si nu poate exista un drum de mijloc pe care se incearca acum sa se mearga in multe tari occidentale, un drum intre socialism si economie de piata respectiv „economie asistata” de stat.
    Daca privim catre UE si tendintele tot mai prountate in aceste directii, vezi interzicerea motorului cu ardere interna, vezi interzicicerea centralelor de apartament, vezi fortare digitalizarii, vezi eliminarea banilor si multe altele sa nu ne miram ca apar tot mai multe curente de dreapta care se opun tot mai mult, ultima, in Austria partidul de dreapta ÖFP a gastigat ieri detasat alegerile !! inspre spaima restului spectrului politic.
    Oamenii intre timp incep sa-si dea seama ca suntem pe un drum gresit si periculos.
    Socialismul a nivelat calea nationalsocialismului, fascismului si comunismului, diferente intre aceste forme ale suprimarii ale libertatilor individuale nefiind semnificative cu mentiunea socialistii nu-au avut curajul sa puna in aplicare ideile nascocite, pt aplicarea acestora fiind de nevoie de radicalismul urmatoarelor nivele sus mentionate.
    Schimbari climatice au loc de cand lumea. in ultimii ca. 500.000 milioane de ani fiind mai cald decat astazi ! iar perioada actuala intreglaciara, ceva mai calda fiind si ea pe terminate daca analizam marile cicluri ale schimbarilor climatice.
    Toate rapoartele IPPC si modelele climatice NU TIN CONT DE ACTIVITATILE SOLARE !! am scris-o cu majuscule pt a atrage atentia asupra acestui fapt in opinia mea scandalos, intre timp existand o sumedenie de lucrari stiintifice verificate care demonstraza contrariul !!
    Aportul omului la incalizrea globala este undeva la 20 % , factorii naturali care produc aceste schimbari fiind dominati iar „efectul de sera” de care se tot discuta nu exista, este o terminologie falsa !! care induce in eroare perceptia asupra fenomenlor naturale.
    Nu CO2 este gazul care produce „batie de cap” , sunt vaporii de apa din atmosfera care au o influnta mult mai mare asupra climei dar povestea care ne se spune este cu totul alta, CO2 este inamicul public NR1 care trebui combatut !!
    Actuala concentratie de CO2 de 420 ppm este este suboptima pt cresterea plantelor, valori mult mai mari ar fi ideale, vezi perioada dinozaurilor, perioada in care concentratia de CO2 a fost peste 1000 ppm iar temp medie cu mult peste cea de astazi !! adevarat, la poli n-a fost gheata si nici in munti n-au existat ghetarii insa flora si fauna s-au dezvoltat ca nici o data !!
    Descrestere economica, reducerea consumului de energie si multe altele propagate de ecosocialisti puse in aplicare vo produce declinul societatilor dezvoltate, a bunastarii si este ridicol cum dintr-o data bicicleta si trotineta sa fie sarbatorite drept in pas inainte in loc sa fie vazute ca ceace sunt, pas 100 de ani inapoi in trecut !!
    Multi confunda salvarea climei cu mentinirea mediului incojurator cat mai intact si nealterat, este o diferenta ca de la cer la pamant !! daca in sensul mentinerii intacte a mediului putem lua masuri destule si inteligente care pot fi puse la dispozitie numai de sistemul capitalist care poate gestiona optim si eficient resursele finite ale pamantului in schimb asupra schimbarilor climatice nu putema avea nici cea mai mica influneta !!
    Inaintea oricarei discutii controversate asupra climei sa ne punem mai intai intrebarea ce inseama clima, care este etimologia cuvantului klinein in greaca veche si ce putem deduce din acesta !!

  26. O ipoteza f personala despre cauzele care au dus la nasterea fanatismului climatic.
    1. Cred ca nasterea comunismului s-a datorat inegalitatii economice a populatiei. Unii aveau f mult, altii f putin, pina mai deloc. Cred ca si unii, cei care aveau mult, si altii, cei care nu aveau mai nimic, isi meritau pe undeva soarta. Cei care aveau, ei sau stramosii lor, au reusit sa acumuleze, e drept uneori prin jaf, dar si f des prin lucruri constructive, benefice omenirii. Prin urmare pare firesc ca aceeia care nu au sa-si doreasca si ei sa aiba. Averea obtinuta prin munca, creativitate e extrem de anevoioasa, deci mai bine facem o revolutie si redistribuim.

    2. Acelasi proces a stat la baza creeari ecofascismului. Unii, care nu erau bagati in seama, fie „savanti” fie politicieni au inventat o problema care de fapt nici nu exista pt. se erija in salvatori si deci pt a deveni mari personalitati. Asta seamana cu casatorie o asociatie de a rezolva in doi problemele pe care nu le aveai daca erai singur. Respectivii au fost talentati, nici vorba, au acelaeasi calitati ca multimea de guru de toate nuantele care propavaduiesc verzi si uscate. In definitiv e idilic sa descrii o lume cu pasarele cintatoare, chiar daca le injuri dimineata devreme, cu panselute, aproape oricine si-ar dori asa ceva, chiar daca f putini sunt gata sa traiasca in natura, cei mai multi ee inghesuie in orase supraaglomerate.

    3. In adolescenta eram un mare admirator al lui Thoreau si cartea sa The Maine Woods, era si perioada Hippie, al carui adept eram si deci as fi fost o victima sigura a religiei ecologice.

    4. Acum insa visatorii incep sa se trezeasca, rezultatele catastrofale ele verzilor in Ge, in Austria si mai peste tot dovedesc ca nu se poate trai numai din vise. Sunt studii serioase care dovedesc ca verzii au distrus mai mult natura decit au incercat s-o ajute, de fapt mai toate partidele robuste au componente ecologice, componente cit de cit realiste.

    • ”nasterea comunismului s-a datorat inegalitatii economice a populatiei. Unii aveau f mult, altii f putin, pina mai deloc. ”

      Populația n-a avut niciodată nimic de-a face cu nașterea comunismului. Marxismul e doar una dintre ideologiile criminale născute pe bandă rulantă în Germania. Înainte de 1945, Germania a fost un stat militarist, bazat pe promovarea și glorificarea unor comportamente patologice, la fel ca Japonia.

      Neomarxismul e născut tot în Germania, în anii ’30 (Școala de la Frankfurt).

      În perioada comunistă, oamenii nu au avut acces la documentele istorice reale, așa au ajuns să accepte propaganda regimului, de genul ”nasterea comunismului s-a datorat inegalitatii economice a populatiei. ”

      În esență, niște psihopați folosesc o ideologie pentru a justifica preluarea prin forță a puterii și păstrarea ei pe termen nelimitat. Asta înseamnă comunismul, să-l ai pe Ceaușescu 25 de ani la putere, fără să aibă niciodată un contracandidat pe care populația să-l voteze. Dacă populația își dorea comunism, comunismul s-ar fi bazat pe alegeri libere și ar fi dat lecții Occidentului, la capitolul libertate.

    • Verzi sint intre perceputi ca si comunistii si ar fi bine sa plateasca pretul politic pt politicile care ne afecteaza, pe fiecare in parte.
      A trecut cu totul cu vederea reuniunea de saptaman trecuta ONU unde ministra de externa germana, ecologista declara:
      „Este clar: pentru o lume mai pașnică și mai durabilă, ONU trebuie să devină potrivită pentru viitor. Acesta este unul dintre motivele pentru care Germania, împreună cu Namibia, a lucrat atât de mult în favoarea Pactului pentru viitor care tocmai a fost adoptat. Acesta este semnalul de plecare pentru a face ONU mai echitabilă, mai incluzivă și mai eficientă.
      Cu toate acestea, este, de asemenea, clar că nu va fi suficient doar să lustruim instrumentele. Trebuie să le îmbunătățim și să le perfecționăm și să reechipăm setul de instrumente în anumite domenii. Germania își asumă responsabilitatea în acest sens: prin colaborarea cu partenerii noștri pentru a dezvolta în continuare Statutul de la Roma – astfel încât cei care comit cele mai grave încălcări ale dreptului internațional să poată fi trași la răspundere. Colaborând cu partenerii noștri pentru a reforma Consiliul de Securitate – deoarece cel mai înalt organism al ONU nu poate reprezenta lumea de astăzi decât cu o voce și o greutate din Africa, Asia și America Latină.”
      Cu alte cuvinte, multipolarismul este oficial.
      „….. „pacea, dezvoltarea în continuare a dreptului internațional, climatul bun, sănătatea și politica de dezvoltare și, de asemenea, drepturile fetelor și femeilor din țări precum Afganistanul”. Aceasta înseamnă că „inima lumii” va bate la New York în zilele următoare. ”
      Se pun bazele „guvernului mondial” condus de ONU si vom vedea cine va sustine aceste idei. In orice caz SUA, China si Rusia probabil nu vor face parte din acesta organizatie care se doreste a fi creata.
      Uniformizarea, egalitarismul si societati colectiviste produc totalitarism pt cine intelege.
      Spaima a intrat in nemti si doresc intezicerea partidului de dreapta AFD care da atata batie de cap spectrului politic german.
      Este falimentul partidelor mainstream daca nu au gasit retetele necesare prin care pot atrage votantii de partea lor. In 3 landuri germane ADF a castigat alegerile si probabil la nivelul intregii tari trendul se va continua. Germania este intr-o criza economica profunda, rezultatul politicilor verzi respectiv a celor la nivelul UE iar Romania direct afectata !!

      • Annalena, biata de ea, habar nu are ce vorbeste, i-o fi soptit si ei cineva ceva si recita poezia in speranta ca ar putea fi considerata dasteapta. Isi imagineaza ca prin magulirea si perierea tarilor mai amarite ii va putea manipula, fara sa-si dea seama ca astea sunt mult mai inteligente decit crede ea. Si asta dupa ce a reusit sa-i enerveze chiar si pe chinezi.

    • Omul e o fiinta religioasa prin excelenta. Asa zice Mircea Eliade. Asta, in opinia mea, explica unele miscari ce au loc in societatea moderna, societate care devine din ce in ce mai laicizata. Toata energia, setimentele, trairile si emotiile religioase tipice spiritualitatii umane se manifesta sub alte forme din cauza laicizarii societatii. Extazul in fata naturii (ecologisti), sensul misterului, al lucrurilor ascunse perceptiei umane [gazul de sist], sentimentul de dependenta de „ceva” [CO2], sentimentul de vinovatie fata de divinitate (in cazul ecologistilor fata de de planeta Terra] si de o eventuala judecata finala[ [ecologistii – „Ce vom lasa urmasilor?”] precum si sentimentul de pace si paradis pe Pamant dupa obtinere iertarii divine se regasesc in ceea ce dl. prof. Cranganu numeste „biserica verde” (de fapt sunt mai multe) si care urmeaza „patternul” tipic al unei religii: dogme, apostoli, procesiuni, excomunicarile „necredinciosilor”. Acesta ar fi dupa mine cauza principala: lipsa canalizarii acestei energii ce era inainte „captiva” religiilor traditionale. Identificarea „raului” de dupa caderea comunismului se inscrie in aceasta laicizare, nu a generat-o. Ne putem pe viitor astepta si la alte tipuri de „miscari”, amplificate de retelele sociale.

  27. @nman
    Ati făcut observatii pertinente despre raportul Draghi.
    Raportul Draghi da un diagnostic corect dar prescrie o un medicament greșit. El propune și mai multe împrumuturi la nivel comunitar, adică acolo unde nu este nimeni responsabil de plata lor.
    Nu lipsa de capital este problema Europei, ci de idei de afaceri credibile.
    Un ziarist spunea despre raportul Draghi ca dacă îți trebuie 400 de pagini ca să spui ceva înseamnă că nu prea ai ceva clar de spus.

    • Am o banuiala ca raportul Draghi (comandat daca nu ma insel chiar de catre comisie) este un instrument de negociere a unei schimbări aparent fine de director in politica UE. Justifica o potentiala atenuare a green deal, o posibila anulare sau temporizare a unor masuri de genul interzicerea motorelor cu ardere interna etc., dar arata celor dispusi sa urce in barca si premiul : O bagatela de 800 mld euro pe an! Numai buni de portionat intre magnatii, organizatiile si e entitatile respective! Pe banii nostru, of course, ca cine va suporta inflatia.
      Modelul e cunoscut si aplicat cel putin de la PAC încoace,
      Mai e si u. Roadmap priviind evolutia structurilor de putere unionale, un mic plan velev de repartitie pe baze „rationale” a capacitatilor de productie si a ramurilor industriale intre diverse regiuni.
      Pe de alta parte ce sa ceri unor oameni care nu scapa de stânga si dirijism! Asa s-au format, asa mor.
      E doar o presupunere personala, sunt curios de evolutiile din următorul an.

      • Romania a respins pe buna dreptate planul Valev, dar accepta orice măsură dirijista de azi.
        În 10 ani ar trebui sa închidem uzinele Dacia, cel mai mare succes industrial al României. Sa crezi ca Dacia va fi competitiva si in automobile electrice e un salt acrobatic cam mare pentru ca principala ei piața, România, esre una cu venituri mici.
        Luna trecuta fabricanții europeni de mașini au raportat o prăbușire mare a vânzărilor de mașini electrice, 67% in Germania și 12.7% in Franța. Au crescut insa vânzările la automobilele hibride. Afectate au fost în special Volkswagen, dar și Renault.
        Mi-au trezit o comparatie incorect politica. Potrivit teoriilor economice clasice fiecare tara ar trebui sa se specializeze in domenii în care au un avantaj comparativ. Potrivit teorii lui Ricardo europenii nu au un avantaj comparativ in domeniul mașinilor electrice (nu au resurse naturale și au un cost mai riducat al muncii). La rândul lor chinezi nu au (sau n-au avut) expertiza in domeniu. Cum ar transa Ricardo dilema? E adevărat ca Ricardo a pus un accent mai mare pe cantitatea de munca necesara și mai puțin pe costul orar al muncii.
        Paradoxal pana și planul Valev era o reflectare a teorii ricardiene, rusii susțineau ca România și Bulgaria nu au experienta industriala și condamnau aceste tari la subdezvoltate perpetua asa cum Ricardo condamna Portugalia la specializarea în producția de vin.
        Dacă sud-coreenii îl citeau pe David Ricardo se specializau în producția de orez și n-ar fi produs niciodată mașini sau telefoane mobile.

        • Automobilele hibride sunt greenwashing, nimic altceva. Intre timp preturile la masinile clasice, motoare cu ardere interne au crescut si vor creste in continuare, atat cele noi cat si cele second hand , ele fiind cele cu care industria europeana auto mai castiga ceva bani.
          Pe viitor daca se continua pe fortarea celor electrice industria auto europeana de masa va dispare si vor ramane doar segmentele de lux. Se doreste restrangerea masiva a mobilitatii cetateanului de rand.

  28. Permiteți-mi să semnalez un nou caz de “ingeniozitate” verde prin bătaie de joc al banului public german.
    https://m.bild.de/regional/schleswig-holstein/oeko-schiff-untauglich-der-faehren-irrsinn-von-schleswig-holstein-66f963f7e15ac00f29428635
    Un scurt rezumat.
    În Schleswig-Holstein, timp de decenii a existat un feribot care mergea câțiva kilometri pe marginea coastei idilice. Frumos. Dar avea o mare problemă: mergea pe motorină. Astfel că genialele minți verzi au sărit în apărarea planetei și au comandat un feribot nou. Un mizilic, vreo 3 milioane de euro.
    Au vândut bătrânul feribot cu 17.000 de euro și au cumpărat feribotul-solar cu 3.000.000.
    Banii nu contează când vorbim de salvarea planetei!(asta cu banii nu contează le e dragă verzilor dar și trolilor de pe aici. Vezi esop, Lili, etc).
    Problema e că feribotul nu prea are putere a se lupta cu valurile care “dujmăneste” sabotează planurile verzi. Realitatea nu vrea să se supună ideologiei!
    Chilipirul de 3 milioane trebuie să se întoarcă atelier, să i se atașeze alte 2 motoare. Bineînțeles că pe banii contribuabililor! Doar nu a venii vreun verde cu banii de acasă! Problema e ca durează!! Mult!
    Și atunci tot verzii cu scăfărlia genială au găsit soluția: cumpărăm înapoi feribotul pe motorină ! Zis și făcut. L-au răscumpărat! Dar nu pentru 17000 de euro. Nuuuuuu! Pentru exact 100.000! Adică dacă tot am cumpărat de milioane, ce mai contează 83000? Ciubuc nu alta!
    Și bineînțeles au dat o derogare ca bătrânul feribot să poată circula până în 2028!
    Dar cetățenii din Missunde(orașul cu pricina) s-au săturat de atâtea binefaceri verzi și au pornit o acțiune de strângeri de semnături ca bătrânul feribot să funcționeze pe termen nelimitat!
    De râsul plânsul!

  29. Cea mai mare crimă ecologică din România s-a comis la finalul anilor 49 începutul anilor 50 prin distrugerea bălților Dunării, îndiguiri pentru agricultură socialistă. A crescut pericolul de inundații și a dispărut o avuție națională, peștii din aceste bălți. Inclusiv primul document despre români Diploma Cavalerilor Ioaniți se referea la drepturile asupra bălții de la Celei de lângă Olt. Iar Câmpia Doljului s-a deșertificat că a dispărut vântul Băltărețul care aducea ploaie în zonă

  30. Nu poate fi comparat comunismul din URSS sau România cu demersurile din prezent pentru protecția mediului. Astfel de comparații nu țin… E ca și cum ai spune ca Revoluția industriala din capitalism a cauzat doar poluare și de aceea capitalismul este rău…

  31. Un nou film despre manipularea „climate change” , realizat de Joel Gilbert, va ajunge pe ecrane. Al Gore, cel care a lansat mișcarea aceasta a schimbarii climatice și a strecurat stiinta în politicile comunisto-globaliste, este demascat și prezentat ca mințind despre profesorul sau de la universitate pentru a-si justifica agenda.
    https://youtu.be/QzxVjHScU40?si=GIUofW0qEPPBU-3H

  32. Din nou, despre beneficiile creșterii concentrației de CO2 în atmosferă

    Am scris de mai multe ori despre rolul benefic al CO2 (înverzirea planetei – singura situație în care folosirea culorii verde are sens), dar, pentru cei nou veniți ca și pentru cei mai vechi, care au uitat ce am scris, reiau ideile principale:

    Dioxidul de carbon (CO2) contribuie din plin la creșterea plantelor în două moduri:

    – În primul rând, crește rata fotosintezei. Plantele folosesc lumina soarelui pentru a crea zaharuri din CO2 și apă. Atunci când există mai mult CO2 în atmosferă, acest proces se poate desfășura mai rapid.

    – În al doilea rând, beneficiind de creșterea CO2, plantele pot utiliza apa mai eficient. Atunci când există mai mult CO2 în atmosferă, porii de pe suprafața frunzelor care eliberează apă se pot închide ușor, permițându-le să absoarbă aceeași cantitate de CO2 și să piardă mai puțină apă.

    Ambele efecte au un impact pozitiv, CO2 ajută efectiv la creșterea plantelor.

    Se știe că în ultimele decenii, concentrația CO2 a crescut cu câteva sutimi de procent, iar temperatura, cu câteva zecimi de grad Celsius. Dar, pentru plante ambele, creșteri au produs creșteri remarcabile ale producțiilor de grâu, porumb, orez și soia – principalele cereale care hrănesc populația plantei.

    Datele publicate în 2023 de Food and Agriculture Organization of the United Nations indică faptul că producțiile la hectar din perioada 1961 – 2022 sunt impresionante. În ultima jumătate de secol,

    – producția de grâu a crescut cu 239% tone/ha
    – producția de porumb a crescut cu 184% tone/ha
    – producția de orez a crescut cu 152% tone/ha
    – producția de soia a crescut cu 131% tone/ha

    Omenirea a avut mai multă mâncare, 50 ani la rând. Care a fost principalul efect?

    În 1961, populația globului a fost estimată la 3,08 miliarde.
    În 2022, populația globului a fost estimată la 7,92 miliarde.

    Creșterea populației în perioada 1961 – 2022 a fost de 157%, oglindind valori similare cu creșterile producțiilor la hectar al celor patru cereale principale.

    Este CO2 un binefăcător sau un dușman al înflorii speciei umane?

    Detalii: https://ourworldindata.org/crop-yields-climate-impact

    • @Constantin Cranganu- in mod nu numai CO2-ul este responsabil de creșterea productivității in agricultura. Mai există și progrese tehnologice la mașinile agricole, îmbunătățirea soiurilor de plante, fertilizare … Nu uitați niciodată să scoateți în evidență că fără combustibilii fosili agricultura moderna nu ar fi posibilă. O fi având și creșterea concentrației de CO2 in atmosfera o contribuție, dar nu estentiala si la nivelul la care lăsați sa se înțeleagă…

      • ”O fi având și creșterea concentrației de CO2 in atmosfera o contribuție, dar nu estentiala si la nivelul la care lăsați sa se înțeleagă…”

        Ba da, exact la nivelul la care lasă Dl.Crânganu să se înțeleagă. Până și lemnul din fiecare crenguță de copac se formează pe baza CO2 absorbit din aer, așa ”funcționează” plantele în realitate.

      • Aha, de-asta am inceput sa boscorodim mai nou pe sus prin Retezat si prin Piatra Craiului cind dam de niste jnepenisuri crescute in ultimii 30 de ani pina la umeri, au urcat acolo masini agricole, au imbunatatit soiurile si-au fertilizat de-s dese de nu mai stii unde-i lespedea si unde-i vipera.

        • Ei Dom far de nume…cu atatia impatimiti ai muntelui creste si aportul de ingrasamant natural. Hai sa nu punem in carca CO2 chiar toate alea…😁

  33. De ce e criticat capitalismul?

    Pe scurt, conform lui Cristian Muresan, acum 4ani in urma:
    1. clasa de mijloc din occident si NEcorporatista e marele pierdant al ultimilor 4-5 decenii
    https://www.youtube.com/watch?v=5XcvtGcU09Y

    2. optimizarea fiscala – sora eleganta si legala a hotiei – si aici, tot de la C.M., sora eleganta (modificati legislatia aplicabila la nivel global/occidental!) a celebrei ziceri a lui Vantu, anume „intariti-va statul!”:
    https://www.youtube.com/watch?v=eWUVmxCUdvk

    Alti factori contributori la criticarea occidentului si, implicit, capitalismului (desi corect ar fi coporato-capitalism), pe buna dreptate:
    3. permiterea cetateniilor multiple, chiar si amestecate BRICS+ cu NATO/G7/UE/SEE
    4. programe tip vize de aur
    5. paradisuri fiscale inca active si in occident, altfel spus transparenta fiscala doar pentru catei/unii
    https://hotnews.ro/patru-tari-europene-in-clasamentul-top-10-al-paradisurilor-fiscale-din-jurul-lumii-pentru-corporatii-1803581

    Cine e Cristian Muresan?
    O persoana dintr-o nisa a unei corporatii globale/multinationale,
    https://www.spglobal.com/en/research-insights/market-insights/energy-commodities
    care face parte din asa-numita industrie de servicii financiare si care corporatie, prin ramura sa de rating, la momentul 2008, a pus umarul la criza declansata.

    O imagine de ansamblu a „industriei” sus-mentionate: https://www.theofficialboard.com/moves/financial-services/-

    Mai mult si mai recent de la acelasi C.M. si despre capitalism:
    https://www.contributors.ro/cristian-muresan-declinul-economic-capitalismul-incotro/
    https://panorama.ro/economist-cristian-muresan-lumea-in-care-traim/

  34. „La ce nu va rezista democratia actuala, scaderea nivelului de trai pe timp de pace respectiv o stagnare indelungata a activitatii economice”
    F.A. Hayek 1944 !!!!

  35. Uraganul Helene și inundațiile din Ashville, Tennessee

    Ori de câte ori vreun uragan afectează sudul ori sud-estul Statelor Unite, eco-activiștii sar ca arși și uită de regula „vremea este diferită de climă” și astfel, evenimente meteorologice precum Helene sunt atribuite automat (și convenabil propagandistic) schimbării climei. În realitate, ravagiile provocate de Helene sunt o lecție care infirmă catastrofismul climatic propovăduit de Biserica Verde.

    În 1933, Tennessee Valley Authority (TVA) a primit mandatul de a controla inundațiile în valea râului Tennessee și a afluenților săi. În următorii 40 de ani, au fost construite 49 de baraje, dintre care 29 erau generatoare de energie. În următorii 50 de ani, TVA a construit 0 (ZERO) baraje de control al inundațiilor.

    În timp ce inundațiile din Tennessee erau cândva catastrofale, oamenii mai tineri de azi nu mai sunt conștienți de ele. Râul French Broad (Asheville) este un afluent din amonte al râului Tennessee, acolo unde barajele de control al inundațiilor nu au fost construite din cauza opoziției locale.

    În loc ca devastarea produsă de Helene asupra orașului Asheville să ilustreze efectul schimbării climei, succesul barajelor de control al inundațiilor din alte sectoare ale Văii Tennessee ilustrează succesul programului TVA de control al inundațiilor acolo unde acesta este implementat.

    Uraganul Helene nu a ilustrat efectul schimbării climei, ci ceea ce se întâmplă cu așezările umane de-a lungul afluenților din Valea Tennessee în cazul inundațiilor „naturale” (adică acolo unde barajele de control al inundațiilor au fost respinse.)

    Mutând discuția în cazul recentelor inundații din județele Galați și Vaslui (care au avut loc și în trecut), observăm că daunele produse de ploi abundente puteau fi lesne evitate prin lucrări de amenajare a albiilor locale și alte soluții tradiționale de protecție împotriva inundațiilor (baraje, diguri, canale etc.). Dar este întotdeauna mai ușor și mai convenabil de a arunca vina pe schimbarea climei și nu pe propriile neglijențe în implementarea unor îmbunătățiri funciare necesare.

    Detalii,

    https://x.com/ClimateAudit/status/1841532176866635907

    • Cantitatea de ploaie dezlănțuită de furtuna tropicală Helene asupra Carolinei de Nord a fost atât de intensă, încât niciun fel de pregătire nu ar fi putut preveni în totalitate distrugerile care au urmat. Dar deciziile luate de oficialii statului în anii care au precedat Helene au agravat, cel mai probabil, o parte din pagube, potrivit experților în standarde de construcție și reziliență la dezastre.

      În ultimii 15 ani, legiuitorii din Carolina de Nord au respins limitarea construcțiilor pe pante abrupte, care ar fi putut reduce numărul de locuințe pierdute din cauza alunecărilor de teren; au blocat o normă care impunea ca locuințele să fie ridicate deasupra înălțimii unei inundații preconizate; au slăbit protecția zonelor umede, crescând riscul scurgerii periculoase a apelor pluviale; și au încetinit adoptarea unor coduri de construcție actualizate, ceea ce a îngreunat calificarea statului pentru subvențiile federale pentru reziliența la schimbările climatice.

      Detalii,
      https://www.nytimes.com/2024/10/03/climate/north-carolina-homes-helene-building-codes.html

  36. Comparatia intre socialism si ecologie este exagerata si falsa. Asa la orice se pot scoate in evidenta doar partile negative si trecute sub tacere cele pozitive. Si capitalismul are destule bube, la fel ca socialismul. Acestea sunt insa curente politice. Ecologismul, desi unii il clameaza ca orientare politica, nu este de fapt una. Ecologia este o stiinta necesara in contextul lumii de azi. Fara restrictii ecologice si lasate de capul lor, firmele polueaza fara oprelisti.
    Cresterea randamentului in agricultura nu are legatura cu cresterea concentratiei de CO2 (infima de altfel), ci cu tehnici agricole mai bune, folosirea ingrasamintelor, a mecanizarii, etc.
    Cresterea necontrolata a CO2 in atmosfera poate atrage schimbari climatice, miliardele de tone de CO2 pompate in atmosfera (si de acolo in oceane) au consecinte, nu sunt chiar nimic. Ce consecinte se cam vad deja..

    • ”Cresterea necontrolata a CO2 in atmosfera (…)”

      N-a fost niciodată controlată și nici nu va fi controlată în viitorul previzibil. Exact așa se vede diferența între omul care gândește și activistul care predică sub 10 nickname-uri.

      În apa de mare se află de 140 de ori mai mult CO2 decât în aer, pe unitate de volum. Dată fiind suprafața mărilor și oceanelor, emisiile de CO2 generate de expunerea la soare nu sunt și nici nu vor fi controlate prea curând de oameni. Apa sărată încălzită nu absoarbe CO2, ea degajă CO2.

      ”Ecologia este o stiinta necesara”

      Da, ecologia este o știință necesară, dar ecologismul este ideologie politică. Ideea neroadă că planetei i-ar merge mai bine în lipsa oamenilor, aceea e baza ecologismului.

    • @Dan7

      Cresterea randamentului in agricultura nu are legatura cu cresterea concentratiei de CO2 (infima de altfel), ci cu tehnici agricole mai bune, folosirea ingrasamintelor, a mecanizarii, etc.

      O astfel de declarație vă retrogradează din categoria „comentator onest, cu lecturi imparțiale”, și vă promovează în categoria „comentator care scrie cu năduf”.

      Ca să vă mai treacă năduful, vă recomand să studiați o serie de publicații care, sper, vă vor ajuta să reveniți în categoria „comentator onest”:

      Effects of Elevated CO2 on Wheat Yield: Non-Linear Response and Relation to Site Productivity

      Effects of Elevated CO2 and Heat on Wheat Grain Quality

      Elevated CO2 Impact on Common Wheat (Triticum aestivum L.) Yield, Wholemeal Quality, and Sanitary Risk

      The global greening continues despite increased drought stress since 2000

      China and India lead in greening of the world through land-use management

      Characteristics, drivers and feedbacks of global greening

      Human Activity in China and India Dominates the Greening of Earth, NASA Study Shows

      Greening of the Earth and its drivers

      Este foarte ciudat, dacă nu ipocrit, faptul că creșterea înverzirii planetei, datorată creșterii concentrației de CO2, nu este pe placul enoriașilor din Biserica Verde, care visează, de fapt, alți cai verzi pe pereții bisericii lor.

    • Dom Dan al VII-lea, va citez:

      „Cresterea randamentului in agricultura nu are legatura cu cresterea concentratiei de CO2 (infima de altfel), ci cu tehnici agricole mai bune, folosirea ingrasamintelor, a mecanizarii, etc.
      Cresterea necontrolata a CO2 in atmosfera poate atrage schimbari climatice, miliardele de tone de CO2 pompate in atmosfera (si de acolo in oceane) au consecinte, nu sunt chiar nimic. Ce consecinte se cam vad deja..”

      Afirmatii contradictorii dupa mine dar puteti contradictiona in continuare pentru ca intradevar CO2-ul nu ajuta plantele la crestere. Dovada este comentariu Dl-lui far de nume de mai sus. Dumnealui, un impatimit motaniard, jura cu mana pe inima ca jnepenisul de pe munte a ajuns pana la umeri si ca nu mai vezi picior de vipera de raul lor. Pai stim cu totii din scoala ca CO2-ul e mai greu ca aerul si deci de asta e aerul curat pe munte si ca toata murdaria asta de codoi e undeva in vale. Deci, ca sa concretizez, ce verdeata creste pe munte nu foloseste codoi ci cacareaza de capra neagra. Corect?

    • Vaporii de apa participa cu ca 89 % la asa numitut „efect de sera” , CO2 cu 10 % , restul fiind celalate gaze.
      Actualmente concentratia de CO2 este 420 ppm, daca ar urca la 800 ppm temp medie ar creste cu ca 0,6 grade, cu alte cuvinte, marirea concentratiei de CO2 datorita activitatilor umane nu are efecte substantiale asupra climei cat si a temp globale !!
      Din 1958 pana astazi concentratia de CO2 s-a marit de la 315 ppm la 420 , 33 % , procente care sunt puse in totatalitate pe seama activitatilor umane, FALS !!
      Aportul maririi concentatiei de CO2 incepand din 1750 ( anul de referinta zero ) datorita activitatilor umane pana in 20018 este de 12 % !! atat, factorii naturali care produc acest efect fiind predominati.
      Datele sunt urmarea unor studii recente, toate dupa 2020 insa neluate in seama.

  37. Chomolungma rising.
    Everestul se ridica cu 0.2/0.5 mm/ an. Explicatia e eroziune creata de raul Kosi care a absorbit si deviat cursul raului Arun ducand la fenomenul de „Isostatic rebound” de care vorbea si Domnul Cranganu.
    Articolul citit pe Reuters nu mentioneaza nimic de topirea ghetarilor, cresterea temperaturii, schimbari climatice etc. Doar geologie si nu geosinclinale ci deriva continentelor.

    https://www.reuters.com/science/scientists-explain-mount-everests-anomalous-growth-2024-09-30/

    Ca sa vezi, pe CNN articol pe aceeasi tema dar cu urmatoarea fraza la exact la sfarsit; cum ar fi „finis coronat opus”:

    “As we face a future with changing climates and shifting weather patterns, understanding these processes could help us predict how our planet’s iconic landscapes might evolve in the future.”

    https://www.cnn.com/2024/09/30/science/everest-height-growth-river-piracy/index.html

    Extraordinar CNN!

    • CNN nu merită a fi considerată o sursă credibilă de informații oneste și integrale; mai degrabă, o sursă de BS mediatic.

      Revenind la studiul recent publicat despre creșterea elevației Everestului, mai există o cauză serioasă și persistentă, pe care, straniu, autorii nu o iau în considerare. Este vorba despre influența coliziunii continui dintre plăcile tectonice indiană și eurasiatică, un proces care a început în urmă cu aproximativ 50 de milioane de ani. Această coliziune continuă și astăzi, făcând ca Himalaya, inclusiv Muntele Everest, să se înalțe cu o rată de aproximativ 4 mm pe an din cauza mișcării spre nord a plăcii indiene, care în prezent avansează cu aproximativ 5 cm pe an.

      • Multumesc pentru clarificare.
        PS. am mentionat CNN pentru ca ma asteptam la un comentariu insidios…I-am facut de ras ca-n bancul ala cu taranul care-si duce calul la targ.

    • CNN s-a aliat in România cu Antena 3 (numita si Latrina 3), canalul de știri al lui Voiculescu-Varanul. Si asta spune tot.

  38. Asteroidul Chicxulub, care a provocat a 5-a extincție în masă, nu a fost singur

    Un nou studiu publicat astăzi în Nature – Communications Earth & Environment descrie craterul Nadir din largul coastei Africii de Vest ca fiind creat de un al doilea asteroid, mai mititel decât celebrul Chicxulub (prezentat pe această platformă de mai multe ori).

    Craterul Nadir are un diametru de aproximativ 9 km, pe când Chicxulub a fost măsurat la circa 180-200 km. Rocile în care se află se găsesc la limita K/Pg (Cretacic – Paleogen), ca și în cazul „fratelui” mai mare din nordul Peninsulei Yucatán (Mexic).

    Asteroidul care a creat craterul Nadir a măsurat aproximativ 450-500 m lățime, iar oamenii de știință cred că a lovit Pământul cu aproximativ 72 000 km/h. Cel mai apropiat eveniment de această amploare la care au ajuns oamenii a fost evenimentul Tunguska din 1908, când un asteroid de 50 de metri a explodat pe cerul Siberiei.

    Asteroidul Nadir avea aproximativ dimensiunea lui Bennu, care este în prezent cel mai periculos obiect care orbitează în apropierea Pământului. Oamenii de știință spun că cea mai probabilă dată la care Bennu ar putea lovi Pământul este 24 septembrie 2182, potrivit Nasa. Dar este încă doar o probabilitate de 1 la 2.700.

    Detalii,
    3D anatomy of the Cretaceous–Paleogene age Nadir Crater

    The asteroid that killed the dinosaurs was not alone

    • Asteroizii cunoscuți sunt monitorizați și li se calculează / recalculează mereu orbita, nu din partea lor vine pericolul real. În urmă cu câțiva ani, Apophis a ținut și el prima pagină a ziarelor, până când actualizările și recalculările orbitei au arătat că nu prezintă un risc real de coliziune cu Pământul.

      Însă o ciocnire întâmplătoare între doi asteroizi aflați în centura din Marte și Jupiter poate modifica orbita unuia dintre ei sau poate genera fragmente de asteroid de dimensiuni comparabile cu Bennu și Apophis, care să ajungă pe o traiectorie de coliziune cu Pământul, iar asta mult mai repede.

      Voyager 1 a avut nevoie de 18 luni ca să ajungă la Jupiter, iar Voyager 2 a avut nevoie de 23 de luni. Deci un asteroid sau un fragment de asteroid, care astăzi nu prezintă nici cel mai mic pericol și care poate e complet necunoscut în prezent, ar putea face impact pe Pământ în mai puțin de 18-24 de luni. Poate chiar sub 12 luni, dacă avem cu-adevărat ghinion.

      • @harald. Vezi ca le incurci… Centura de asteroizi dintre Marte si Jupiter nu e asa cum iti imaginezi un loc in care roiesc asteroizii si se pot lovi, ci sunt la distante uriase intre ei. In plus, din punct de vedere gravitational (gravitatia lui Marte, a lui Jupiter, plus cea a Soarelui care e mai mare), apare in timp fenomenul de rezonanta care ii pune pe niste orbite relativ stabile. Deci sansele ca 2 asteroizi de dimensiuni relativ mari sa se ciocneasca si apoi ca bucatile sa se indrepte spre Pamant, sunt extrem de mici. Altfel, acest lucru ar fi fost frecvent si am fi avut asteroizi destul de mari care sa ciocneasca des Pamantul (ceea ce nu a fost cazul in ultimii 5000 ani).
        In orice caz daca s-ar descoperi vreun asteroid destul de mare sau cometa indreptandu-se spre Pamant, nu prea exista plan de salvare. NASA nu are nicio naveta spatiala functionala acum, iar SpaceX e limitata. Rusia si China au ceva rachete, dar sansele sa se conceapa un plan eficient de aparare planetara sunt mici.

        • @Victor – vezi că și sub nickname-ul ăsta ești obsedat tot de persoana mea. La fel ca mai sus, când ți spuneai @Legolas și tot cu ad hominem te ocupai 😀

          Nu e neapărată nevoie de centura de asteroizi, Bennu sau Apophis se pot ciocni oricând și cu asteroizi vagabonzi, la fel ca ei. Însă în centura de asteroizi sunt mai mulți asteroizi decât în afara centurii de asteroizi, până și pentru tine ar trebui să fie ușor de înțeles asta.

          ”sansele ca 2 asteroizi de dimensiuni relativ mari sa se ciocneasca si apoi ca bucatile sa se indrepte spre Pamant, sunt extrem de mici. ”

          Da, șansele sunt extrem de mici. Dar când e vorba de evenimente izolate, șansele (probabilitățile) sunt nerelevante. Ce crezi, când trenul lovește o mașină, la trecerea peste calea ferată, contează că șansele erau extrem de mici să se întâmple asta? 😀

          P.S. Fă un efort și abține-te de la ad hominem. Eventual, dă-ți singur peste degete când nu te poți abține.

      • @Harald

        Astăzi, 4 octombrie 2024, revista Nature a publicat articolul

        A spaceship punched an asteroid — we’re about to learn what came next
        ESA’s Hera mission will study a rock called Dimorphos, which was blasted by NASA, to work out how successful that approach was in deflecting its course.

        Agenția Spațială Europeană este pregătită să lanseze misiunea Hera, care va evalua cât de bine ar putea omenirea să protejeze Pământul de o posibilă coliziune cu un asteroid.

        Hera urmează să fie lansată nu mai devreme de 7 octombrie cu o rachetă SpaceX Falcon 9 de la Cape Canaveral din Florida, deși decolarea ar putea fi amânată în timp ce SpaceX investighează o problemă cu vehiculul său de lansare. Nava spațială alimentată cu energie solară, care are dimensiunea unei mașini mici, va avea nevoie de doi ani pentru a-și atinge ținta – sistemul binar de asteroizi Didymos și Dimorphos dintre Pământ și Marte – ajungând acolo la sfârșitul anului 2026.

  39. Socialismul este ușor de confundat cu comunismul și cu cei îndoctrinați de comunism.
    Care sunt IMENSELE diferențe de abordare din punctul de vedere al mediului și schimbărilor climatice:
    Comunismul socialist:
    -dă-i la rupere, las că-bine ș-așa;
    – industrii extrem de poluante
    – industrii ineficiente, energofage, accent ZERO pe emisiile puternic poluante
    – grija pentru sănătatea oamenilor afectați de formelor de poluarea industriilor ZERO
    – grija pentru mediul înconjurător ZERO
    – studii temeinice de impact asupra mediului și sănătății ZERO
    – educație ecologică ZERO

    Capitalismul democratic
    – accent pe randamente maxime cu poluare minimă
    – educație ecologică
    – studii ample minuțioase ale efectelor poluării asupra sănătății umane
    – studii ample minuțioase ale efectelor poluării mediului terestru
    – studii ample minuțioase ale efectelor poluării mediului atmosferic
    Ca o paranteza, la începutul anilor 90 îndoctrinații comuniști întrebau de ce sunt „garduri” pe marginile unor autostrăzi!!! Aflau că de fapt sunt protecții fonoabosrbante pentru diminuarea poluării cu zgomote, ba mai mult erau revoltați dacă erau trași pe dreapta definitiv dacă mașina fumega vizibil

    Au trecut anii, iar îndoctrinații comuniști au cucerit democrația occidentală prin desele încercări de a convinge că merge ș-așa!

    • Republica Socialista România, condusa de partidul comunist român în frunte cu secretarul sau galactic, Nicolae de-al lui Ceaușescu.

      • „ Dan Ionescu, scriitor la Europa Liberă, a realizat o compilație de apelative adresate lui Ceaușescu de diferiți scriitori. Acestea includeau „arhitect”, „corp ceresc” (Mihai Beniuc), „demiurg”, „zeu secular” (Corneliu Vadim Tudor), „geniu”, „sfânt” (Eugen Barbu), „miracol”, „luceafăr” (Vasile Andronache), „navigator” (Victor Nistea), „Făt-Frumos” (Ion Manole), „mântuitor” (Nicolae Stoian), „soare” (Alexandru Andrițoiu), „titan” (Ion Potopin) și „vizionar” (Viorel Cozma).[”
        :)
        La cincinalele Marii Adunări Naționale partidul asculta live la tv și radio cu trup și suflet cuvântările tovarășului suprem. Și ce mare era partidul cu membrii lui devotați!

        • Acad. Zoe Dumitrescu Bușulenga, cu prilejul alegerii lui Nicolae Ceaușescu ca președinte de onoare al Academiei Republicii Socialiste România: „Trăim un al doilea secol al lui Pericle!”

          Spre deosebire de ceilalți, citați mai sus, Zoe Dumitrescu Bușulenga si-a pus cenușă în cap, călugărindu-se, sub numele Benedicta, şi petrecându-şi o mare parte din ultimii ani de viaţă la Mânăstirea Văratec. Din păcate, au rămas multe locuri libere în mânăstirile României…

          • Of ce vremuri…! Au trecut, ca o „umbra veche”. Din pacate, nici lichenii nu mai cresc pe unde s-a lasat. Lumina a lipsit atat de multi ani incat germinarea semintelori noi e doar un sper.

    • L-a luat lumea-n brate pe Mario Draghi, ca sa vezi ca raport, ca valeleu, ca EU s-a dus intr-o directie gresita. Bravo, ba, ce esti tu, bancher sau asa, buna dimineata, acuma te-ai prins? Si-aplauda toti ca focile niste banalitati, un loc comun pe care (nu doar) industria il cunoaste foarte bine. Acum va treziti? Trenul a plecat acum 15 ani, Coano Evropo! De nu 20.
      Dar asta nu e tot: „(…) a declarat Draghi la prezentarea raportului în Parlamentul European. „Există încă alte sectoare, cum ar fi bateriile, în care nu dorim să fim complet dependenți de tehnologia străină din motive strategice și, prin urmare, este esențial să păstrăm know-how-ul în Europa.” Cocos, ca „nu doresti” o fi tinind la politrucimea voastra si la bancheri, in fapt n-ai nici un know how in materie in Europa. Acel know how o fi localizat ca productie partial in Europa (cantitativ o nimica toata fata de productia mondiala a acelorasi + China) insa nu e european, e japonez si coreean, pentru ca nici Mitsubishi Materials, nici LG Chem/Energy, nici Toshiba (mai sint inca doua tot asiatice, treaba mea care) nu sint companii europene. Pe scurt Europa nu produce materii prime pentru baterii, doar are citeva linii de asamblare, musiu Draghi! Iar prin comparatie cu productia celorlalte tari, Europa e de departe ultima. Foarte de departe!

      • ? Întrebarea e personala sau tine de forma commentului? ,,, bravo.ba…
        Altfel da, de la Junker încoace UE si-a pregătit cu sirg fiasco-ul actual in care numai politrucii si vb. dvs, focile vad o culme a progresului (palpabil altfel dar directia e gresita).

      • „…Europa nu produce materii prime pentru baterii, doar are citeva linii de asamblare,…”

        „În mod paradoxal, menită să reducă dependența Europei de bateriile chinezești, gigafabrica Skellefteå a ajuns la mâna tehnologiei din China.
        Northvolt se confruntă cu probleme tehnice uriașe după ce a folosit echipamente furnizate de partenerul său chinez, Wuxi Lead.
        Utilajele se defectează foarte ușor și nu pot fi remediate decât de către operatori chinezi. Astfel, au fost aduși peste 500 de chinezi să lucreze în fabrică.
        Lucrătorii din fabrică au fost nevoiți să traducă din chineză cu google translate pentru a înțelege cum funcționează mașinile.”
        https://hotnews.ro/povestea-prabusirii-gigantului-northvolt-si-motivele-pentru-care-china-este-suspectata-de-sabotaj-industrial-1803594

        De „due diligence” or fi auzit capitalistii(CEO, CTO, CFO, board-ul director) aia de la Northvolt?
        Chiar atat de habarnisti intr-ale riscului sunt/au fost sau a fost aranjament de la inceput?

        „Northvolt a fost fondată ca start-up, în 2016, de fostul director Tesla, Peter Carlsson. Acum, eșecul este uriaș, mai ales că Northvolt a atras parteneri care au crezut puternic în acest proiect și au investit circa 15 miliarde de euro în fabrica de baterii.”

        • Northvolt a fost nimic altceva decit o setca pentru prins subventii grele. Dar mi-ati dat o idee, sa aflu cu cit a intrat Carlsson in afacere si cu cit a iesit. Ma indoiesc foarte ca a iesit in pierdere.

          • Povestea e muuult mai (verzuliu-)albastra decat lasa articolul hotnews sa se inteleaga:

            „In January 2024, a 33-year-old Northvolt employee was found dead in his bed after working a shift at the Skelleftea plant. A month later, a 19-year-old man was found dead in the same manner, and in June, a third man, in his 60s, collapsed and died on his balcony after coming home from work.
            Swedish police have launched an investigation into the apparently inexplicable deaths.
            The probe is still ongoing and is expected to be concluded at the end of this year.
            Around the same time, worrying reports about the workplace environment began circulating, with staff claiming they had been forced to handle toxic waste without the proper safety equipment or that that they had been exposed to dangerous gases.”
            https://www.france24.com/en/europe/20241002-mystery-deaths-and-mass-layoffs-europe-s-green-battery-dream-northvolt-turns-into-nightmare

  40. Despre efectele climatice ale aerosolilor antropogeni vs. gazele cu efect de seră

    Un studiu publicat în luna iunie a.c. analizează o situație climatică foarte interesantă: amplificarea topirii ghețurilor din zona artică este datorată aerosolilor poluanți mai mult decât CO2 și alte gaze cu efect de seră.

    Rezumatul articolului, publicat în Nature, este următorul:

    Amplificarea arctică (AA), aducă încălzirea mai mare a suprafeței arctice comparativ cu media globală, a fost atribuită pe scară largă creșterii concentrațiilor de gaze cu efect de seră (GES). Cu toate acestea, se cunosc mai puține detalii despre impactul altor cauze – în special, aerosolii antropogeni (AER) – și cum se pot compara acestea cu impactul GES.

    Aici analizăm seturi de simulări ale modelelor climatice, special concepute pentru a izola efectele AER și GES asupra climei globale. În mod surprinzător, constatăm că AA produsă de AER este mai puternică decât cea produsă de GHG în perioada 1955-1984, când a avut loc cea mai puternică creștere globală a AER. Această AA mai puternică indusă de AER se datorează unei sensibilități mai mari a gheții marine arctice și schimbărilor asociate în schimbul de căldură dintre ocean și atmosferă, la forțarea AER. Constatările noastre evidențiază răspunsul asimetric al climei arctice la forțările GES și AER și arată că politicile privind aerul curat care au redus emisiile de aerosoli ar fi putut exacerba încălzirea Arcticii în ultimele câteva decenii.

    „Mult iubitul și stimatul” CO2 pierde teren în fața vaporilor de apă și aerosolilor. Schimbarea actualei paradigme climatice este mai aproape decât cred unii „tovarăși”.

    Detalii,

    Stronger Arctic amplification from anthropogenic aerosols than from greenhouse gases

  41. Ciclonul care nu a mai „măturat” România

    Recunosc că, interesat fiind de uraganul Helene, n-am mai urmărit mass-media online din România, care, aflu acum, a creat din nimic un ciclon devastator pentru meleagurile natale. Azi am citit o descriere a evenimentelor pre- și post-ciclon făcută de profesorul ieșean Alexandru Călinescu:

    Furtună într-un lighean

    Ceea ce se petrece la noi în mass-media e o flagrantă răsturnare a raporturilor firești. Presa privilegiază imaginația, fantezia, hiperbola, nu relatează, ci interpretează, distorsionând grav faptele. Există câteva formule-cheie care sunt folosite până la saturație: „scandal uriaș”, „scandal monstru”, „haos total”, „fără precedent”. Adevărul știrii respective nici nu mai contează, se urmărește impactul, forța ei de șoc. Este ștearsă, nu o dată, granița dintre realitate și ficțiune. Un caz recent, strigător la cer, dar rămas fără urmări, este „ciclonul” care „a măturat” țara acum câteva zile. Televiziunile nu încetau să transmită informații neliniștitoare, aflam că mii de oameni au fost evacuați, că va fi prăpăd, „dezastru” (alt cuvânt-cheie), că ciclonul e și el o consecință a schimbărilor climatice. Încă și mai grav era că autoritățile statului participau cu sârg la această mascaradă: ni se aducea la cunoștință că în nu știu care localitate a fost nevoie să intervină armata, Raed Arafat ne încuraja la TV, ministrul Mediului, cuprins brusc de un chef de vorbă neînfrânat, făcea bilanțuri, dădea sfaturi, avansa soluții, oferea explicații. Ciclonul devenise, astfel, o problemă de stat. Ba chiar o problemă de partid și de stat pentru că PSD-ul voia să ne arate cum știe el să gestioneze o situație gravă. După ce gogoașa ciclonului s-a dezumflat, nimeni, dar absolut nimeni n-a găsit de cuviință să-și ceară scuze pentru că a contribuit, într-un fel sau altul, la isteria generală. O doamnă meteorolog cu responsabilități importante în branșă a spus, după îndelungi ezitări, reveniri și retractări, că – totuși – a fost un ciclon, dar unul (dacă am înțeles bine) mai mic și care nu mai prezenta pericol. A ocolit însă răspunsul la întrebarea esențială: de ce meteorologii n-au intervenit ca să liniștească populația atunci când zvonurile despre ciclon erau în toi? Ministrul Mediului a dispărut din scenă la fel de brusc cum apăruse și s-a refugiat într-o tăcere propice, probabil, meditației. Televiziunile care prezentaseră „imaginile dezastrului” (erau de fapt imagini de la recentele inundații) au tăcut mâlc. Iar o doamnă de la PSD a rezumat, la un talk-show, poziția oficială: „de ce să mai discutăm despre asta, bine că n-a venit ciclonul, e tot ce contează”.

    Din păcate, și mass-media românești s-au molipsit de apucăturile suratelor lor transatlantice: orice posibilitate de a crea emoții, de multe ori cu orientare politică precisă, este exploatată rapid prin transformarea într-un breaking news. If it bleeds it leads – crimele, accidentele sau dezastrele meteo fascinează și produc audiență sporită.

    • Am citit un articol pe Science BBC si ma face sa ma gandesc la vorba citata de Dumneavoastra „If it bleeds it leads”, care cred ca e mult mai veche decat WWW.
      Una mai noua, in 1974 un grup de greanpeas incercand sa opreasca uciderea balenelor si au venit cu vorba asta: „mind bomb” referitor la poze ori la orice alt material care socheaza vizual si nu numai.
      Sa nu ma intelegeti gresit; sunt impotriva uciderii balenelor cu atat mai mult cu cat reduc incalzire globala prin insamantarea oceanelor (nu spui cum).

      https://www.bbc.com/future/article/20241002-how-greenpeaces-mindbomb-photos-stopped-the-commercial-whaling-industry

      In afara de pozele foarte bune din articol, vreau sa spun ca metoda asta, de a crea rapid opinii, e mult mai usoara raportat la a schimba opinii deja existente. Ma intreb daca nu sunt niste mindebombs care sa urle la falsitatea teoriilor legate de incalzirea globala, legate de codoi de EV-uri, moristi etc.

  42. E vremuri de alegeri politice, scopu scuză mijloacele! (ca să vorbesc in limbajul politicii de pe la noi)!
    Cu ceva zile înainte de inventarea ciclonului au avut loc inundații de proporții înspre zona Galați cu pierderi de vieți omenești. Prin presă mai răsufla că prin zonă existau tot felul de baraje și amenajări ilegale care s-au cam rupt.
    Ca să spele putina Ministrul mediului a văzut ca fiind oportună o reclamă prin care să se arate că instituțiile veghează! Imediat după ploaie au răsărit și ciupercile care afirmau că au făcut treabă grozavă și nu a existat nici măcar un rănit.
    Azi citeam, că oops s-a trecut la demolări fiind descoperite cel puțin 51 de baraje și amenajări hidrotehnice ilegale!!! Astea așa, de ochii lumii că ce o mai fi rămas „legale” de pe la partide …. deja istoria intervii ne lasă loc de înțeles că problemele nu s-au rezolvat.

  43. Acest Musk dependent de „medicamente” – drog a găsit deja teren fertil unde să inerce să falsifice toate studiile numai ca sa implementeze niște idei din dorința avida de putere.
    Si uite asa fiara cea de pe urmă își arată capetele tot mai evident.

    Elon Musk in Romania
    „Astfel, încă din luna iulie a acestui an, în colaborare cu ANCOM, Starlink a demarat în România un test EPFD, programat să dureze cel puțin 6 luni.

    În cadrul acestuia, sub supravegherea Autorității, cei de la Starlink au fost autorizați să depășească actualul plafon EPFD impus la nivel global și să opereze în conformitate cu anumiți parametri operaționali conveniți cu ANCOM, pe o anumită suprafață limitată și exclusiv pe durata testului.

    ”Pariul” lui Musk este că sateliții Starlink pot funcționa la capacități de până la 8 ori mai mari față de cele permise în prezent de limita EPFD a ITU, continuând totodată să protejeze sateliții geostaționari.”

  44. Înverzește și Antarctica?

    Un studiu publicat în Nature, 4 oct 2024 – Sustained greening of the Antarctic Peninsula observed from satellites – susține că :

    Analiza arhivelor Landsat (1986-2021) utilizând date dintr-un „cloud” Google Earth Engine sugerează o înverzire pe scară largă în Peninsula Antarctică. Suprafața acoperită probabil de vegetație a crescut de la 0,863 km2 în 1986 la 11,947 km2 în 2021, cu o rată accelerată de schimbare în ultimii ani (2016-2021: 0,424 km2 pe an) în raport cu perioada de studiu (1986-2021: 0,317 km2 pe an). Această tendință reflectă un model mai larg de ecologizare a ecosistemelor cu climă rece ca răspuns la încălzirea recentă, sugerând viitoare schimbări pe scară largă în ecosistemele terestre ale Peninsulei Antarctice și în funcționarea lor pe termen lung.

    Deși, la prima vedere, pare a fi o chestie serioasă, autorii studiului uită convenabil să menționeze o simplă comparație:

    În 35 ani s-au topit ghețurile de pe ~12 km^2. Suprafața Antarcticii este de ~14.200.000 km^2. A face din țânțar armăsar este o tactică pe care revista Nature a o practică din când în când. A se vedea și articolul meu din 2021 – De ce mor cei mai bătrâni baobabi din Africa? Ați ghicit: din cauza schimbărilor climatice! (cu o explicație parțial românească)

    • Deci totusi clima s-a incalzit in Antarctica; de fapt schimbarile climatice (in Romania) sunt vizibile pt oricine e trecut de 40-45 ani, ca sa nu mai vorbim de studii stiintifice serioase. Apropo de a „face din tantar armasar”, era o parabola cu o broasca: la inceput nu realizeaza dar in final fierbe in oala, daca temperatura apei e marita treptat..

      • Sunt și alte detalii, nemenționate în studiul citat, care v-ar putea calma teama „de a fierbe ca broasca-n oală”:

        – Zona Marie Byrd Land Tundra (1.629.000 km pătrați) a fost lipsit de gheață de când se știe. Vegetația de tip tundră este predominantă.

        – Peninsula Antarctică, studiată în studiul indicat, este o zonă activă din punct de vedere vulcanic, deși deocamdată este latentă. Încă există suficientă căldură geotermală pentru a împiedica formarea gheții acolo.

        – Vârful Peninsulei Antarctice, unde a fost înregistrată topirea gheții, se află la aceeași distanță de ecuator ca și jumătate din Suedia. În această zonă a Suediei există păduri masive de conifere, agricultură și temperaturi de 18 grade Celsius în iulie.

        • Nu va faceti griji, nu mi-e teama de schimbarile climatice; totusi acestea exista si ar trebui sa ingrijoreze factorii de decizie macar putin. Nu putem baga sub pres ce nu ne convine. POvestea cu broasca care fierbe incet, era o parabola, cred ca realizati.
          In ce priveste „Vârful Peninsulei Antarctice, unde a fost înregistrată topirea gheții, se află la aceeași distanță de ecuator ca și jumătate din Suedia. În această zonă a Suediei există păduri masive de conifere, agricultură și temperaturi de 18 grade Celsius în iulie.” –
          Nu era insa la aceeasi distanta si acum 50 ani?
          Apoi d.p.d.v climatic nu conteaza doar distanta fata de Ecuator, asta nu este nici factor principal. Putem lua de exp zone la altitudini mari, sau in mijlocul continentelor (clima diferita de cea oceanica), etc.

          • Faptul că ditamai „broscoiul” Marie Byrd Land Tundra (1.629.000 km pătrați) a fost lipsit de gheață de când se știe este parte a parabolei?

            Sau doar „broscuța” din vârful PA, care acoperă 11,9 km^2, adică doar 0,00008% din suprafața Antarcticii, este parte a parabolei?

            Vă dați seama că fără introducerea click-bait-ului – emisii de aerosoli antropogeni (bine că nu au scris despre emisii de CO2 în Antarctica!) studiul respectiv nu avea practic nicio șansă de publicare în Nature? Dacă respectivii cercetători ar fi scris doar despre înverzirea unei suprafețe minuscule, nesemnificativă la nivelul întregului continent sudic, nu și-ar mai fi văzut studiul publicat într-o revistă de top? E chiar așa de complicat? Ați citit cum a ajuns în revista Nature știrea că unii dintre cei mai bătrâni baobabi din sud Africii au murit din cauza încălzirii globale antropogene? E chiar așa de greu de depistat manipularea mass media?

            • Schimbarile climatice nu se bazeaza doar pe exemplul Antarcticii, desi si acolo sunt vizibile, dupa cum vedem mai sus. Resping alarmismul si exagerarile de orice fel (inclusiv cele care spun ca nu avem deloc sa ne facem griji), dar daca si Nature manipuleaza, la fel CNN si Scientific American, se pune intrebarea: De ce?! Ce interes au sa manipuleze cu „schimbarile climatice”? Sa punem intrebarea si invers: cui foloseste daca Nature, Scientific American, etc ar disparea (sau nu ar mai publica despre clima) ?
              Majoritatea expertilor spun ca masuratorile arata schimbari clare ale climei, topirea ghetarilor, etc. Efectele nu vor fi doar pozitive (gen inverzirea in unele zone), ci si negative. Prin topirea ghetarilor se schimba albedo-ul planetei, asa ca din ce in ce mai multa radiatie solara e absorbita (in loc sa fie reflectata inapoi in spatiu), intr-un efect de domino. A merge pe teorii conspirationiste cum ca schimbarile climatice sunt o minciuna, sau ca e bine ca se intampla, nu e deloc stiintific.

            • daca si Nature manipuleaza

              În 2018 am publicat un articol despre un alt model climatic „fierbinte”:

              Ce „vrăji” mai fac modelele climato-economice supra-încălzite?

              Era vorba despre modelul descris în Global Non-Linear Effect of Temperature on Economic Production, având ca autori trei profesori (Marshall Burke, Solomon Hsiang și Edward Miguel) de la reputatele universități americane Stanford și University of California at Berkeley, publicat pe 15 noiembrie 2015 în revista Nature (vol. 527, pp. 235 -239).

              Conform acelui model, care a făcut ceva valuri prin mass-media încălziristă, gen The New York Times, perspectivele unor țări erau fantastice:

              În 2099, Islanda va avea cei mai bogați locuitori din lume, Mongolia va deveni o super-putere economică, iar România și Statele Unite ale Americii vor avea PIB-uri pe cap de locuitor similare.

              Pe 5 iulie 2024, am publicat articolul O nobilă minciună și în revista Nature. A se (re)citi.

    • Oauuu! Dar e chiar de speriat. 8 Km patrati in 35 de ani? Enorm, un patrat cu latura de aproape 500 m pe an. Pai cred ca si CNN tipa de-i plesneste prapurul.

  45. Iarăși, despre efectul de înverzire al CO2 și viitorul climatic al planetei

    Pe 12 august 2024, revista Nature a publicat studiul Enhanced woody biomass production in a mature temperate forest under elevated CO2 (Creșterea producției de biomasă lemnoasă într-o pădure matură din zona temperată în condițiile unui CO2 ridicat).

    Într-o pădure de stejar din Anglia, cercetători au pompat niveluri ridicate de CO2 în coronamentul copacilor timp de șapte ani pentru a testa modul în care copacii vor răspunde la viitoarele condiții climatice. Rezultatele sunt surprinzătoare: copacii au incorporat cantitatea crescută de CO2 și au transformat-o într-o creștere cu 10% a biomasei lemnoase.

    Această cercetare asupra arborilor cu o vârstă de 180 de ani este de mare importanță, deoarece confirmă rolul major al pădurilor mature din zonele temperate în atenuarea schimbării climei. Ca metodă dovedită de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, studiul sugerează necesitatea unei protecții sporite și urgente a arborilor maturi.

    • Domnule Profesor, cred ca protejarea urgenta a arborilor maturi, nu e deajuns. Trebuie deasemenea marit urgent numarul lor. Nu e timp de asteptat. Trebuie marit procentul de CO2 din atmosfera pentru a accelera cresterea.
      Acest lucru ar fi benefic si stejarilor de lemn de pluta care ar duce la marirea numarului de dopuri eco la sticlele de vin ducand la micsorarea celor facute din petrol care dealtfel au si bretica aia de-i legata de gatul sticlei.

      https://www.euronews.com/green/2024/04/28/portugals-cork-forests-are-major-carbon-sinks-but-they-face-threats-from-climate-change

      • Numărul arborilor maturi nu poate fi mărit urgent, pentru că maturizarea lor e o chestie care nu depinde de oameni, ci doar de Mama Natură. Ideea studiului citat este că arborii bătrâni (de peste 100 ani) trebuie protejați prioritar pentru că la vârsta aceea, potențialul lor de a fixa cantități sporite de CO2 este maxim, datorită mărimii coroanei și trunchiului.

        • Lasand glumitele mele deoparte, sunt copaci care chiar au o rata de crestere ridicata. In Romania salcamul, plopul si parca un soi de salcie plangatoare. Prin Asia de sud est sunt soiuri se bambus care pot creste cu 1 m/zi. Cred ca problema e ca nu traiesc mult iar carbonul reintra in circuit.

          PS. Salcamul lui Moromete iese din discutie.

    • Despre diminuarea CO2 ca rezultantă a „procesării” vegetației se știa de ceva vreme. Ba mai mult se știa și faptul că atunci cu cât volumul volumul clorofilei naturale de la suprafața terestră este mai mare cu atât volumul beneficiilor aduse unui echilibru natural sunt benefice, prin:
      1. reducerea cantității de CO2 și a câtorva alte elemente chimice nocive
      2. crearea condițiilor echilibrate de oxigenare atmosferică locală. Oxigenul are un rol esențial in în combinațiile chimice de anihilare ale unor componente toxice vieții dar și a reacțiilor climatice.
      Oxigenarea atmosferică abundentă naturală și locală are particularitățile ei primordiale în tot ciclul fizic, chimic și climatic.
      Avem aici însă încă un aspect de remarcat: despre marile rezervoare de combustibili fosili știința ne spune că ar fi rezultatul imenselor păduri preistorice.
      Istoria ne relatează despre dispariția unor mari civilizații umane pe fondul exploatării intensive și dispariției volumului local necesar de clorofilă.
      Poate istoria Babilon, Sodoma sau chiar a lui Hiram vă dă ceva crâmpeie de aprofundare. Interesante și tot mai veridice rămân insă relatările din Cartea îngerilor, versiunea etiopiană.
      Un stimabil profesor catolic din Timișoara are un interesant serial de apologetică pe YouTube punând în balanța teologică o mare parte din scrierile unor civilizații și credințe și religii. Apologetica este o „știință”, mai bine zis „o trezire a conștiinței” omenirii către Cuvântul de Început și Sfârșit al Lui Dumnezeu.
      Urmărind problemele din trecut și prezent ale civilizațiilor se pot identifica tot mai bine problemele sfârșitului civilizațiilor umane:
      – disprețuirea continuă a indicațiilor date de la început care, prevestesc ultimei perioade un final climatic dramatic, motiv pentru care este atât de combătut și pus la colț Noul Testament, cu toate că și Vechiul Testament, dar și relatările altor civilizații istorice și religioase prezintă un același final care acum poate fi dovedit tot mai clar chiar și științific.
      Dar, știința crede actuală crede că mai are „resurse”, dar nu, ceea ce a fost util de descoperit și util masiv progresului omenirii in cunoașterea Adevărului a fost până la sfârșitului mileniului trecut.
      În acest mileniu tot mai puțini vor mai avea cu adevărat un cuvânt de spus.
      Conform scripturii a mai rămas o deschisă o singură poartă de comunicare pe care nici o știință actuală nu o poate sau o va putea descoperi.

      • despre marile rezervoare de combustibili fosili știința ne spune că ar fi rezultatul imenselor păduri preistorice.

        Nu știu care „știință” v-a spus că petrolul și mare parte din gazele naturale „ar fi rezultatul imenselor păduri preistorice”. Desigur, nu știința bună, pentru că mai există, din păcate sau intenționat, și știință proastă și știință tactică, despre care voi scrie, cu exemple, în următoarea mea contribuție.

        Pentru a vă lămuri singur și rapid, întrebați-vă de ce la 1 litru de țiței se extrag ~9 litri de apă sărată? Au avut cumva pădurile preistorice rezervoare de saramuri? Sper să găsiți ușor găsi eroarea din afirmația dv.

      • Când cercetătorii (si universitățile) sunt judecați după numărul de articole publicate, nici ca se putea sa nu apară știința de doi bani si aceste paper mills.
        Cumva asta aduce aminte de teoria lui Anaximene vehiculata de propaganda ceaușista: „acumulările cantitative duc la salturi calitative” si adoptata pe șest de știința de azi. Daca mai adaugăm ca anumite cuvinte cheie asigura publicarea si diseminarea unor platitudini sau chiar falsității.
        Ca de obicei principul călăuzitor este follow the money. Cele mai dubioase articole sunt in domeniul biochimiei si al medicinei, unde sunt in joc sume imense de bani, iar la rândul lor marile case de editura de articole științifice sunt niște afaceri foarte profitabile. Exista pe rol un proces antitrust declanșat de Licina Uddin, o cercetătoare din California, împotriva Elsevier, John Wiley & Sons, Sage Publications, Springer Nature, Taylor & Francis, Wolters Kluwer, and the International Association of Scientific, Technical, and Medical Publishers (“STM”).

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. 2024 este Annus Mirabilis: Patru cărți publicate ca singur autor (o tetralogie) -Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature; The Dynamic Earth - Introduction to Geology and Climate Change, KendallHunt; Clima în schimbare De la frică la realitate, Editura Trei/Colecția Contributors. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Disponibil pentru precomandă

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro