Într-un text din 2018, după ce am introdus un nou termen în limba română (agnotologia – studiul ignoranței sau îndoielii induse cultural), am criticat mult discutatul consens al celor 97% experți care sunt de acord că schimbarea climei este, de fapt, încălzire globală datorată oamenilor. Critica mea a folosit atunci două tipuri de argumente, filosofice (invocând două sofisme aristotelice) și statistice.
Între timp, lucrurile s-au schimbat mult. Am creat metafora „pumnul” Ormuz și apoi am folosit-o aici și aici, și mi-am definit poziția printr-o simplă propoziție: „Criza climatică de ieri a devenit gluma de astăzi”. Mai precis, am argumentat că „pumnul” Ormuz – adică demonstrația geopolitică a vulnerabilității infrastructurii energetice globale – a produs o recalibrare a discursului climatic, pentru că moleculele de hidrocarburi au învins electronii „verzi” și alarmismul climatic în noua ordine energetică globală, ceea ce a redus semnificativ spațiul pentru scenariile extreme și retorică alarmistă.
Am fost condus către concluzia de mai sus de dispariția demonstrațiilor anti-combustibili fosili, de încetarea vandalismului de tip taliban din muzeele europene în numele lozincii „Just Stop Oil”, de faptul că scenariile climatice cele mai alarmante produse de IPCC încă din 2011 — RCP8.5, împreună cu alte două, SSP5-8.5 și SSP3-7.0 — au fost declarate oficial ca fiind „improbabile” în luna aprilie 2026, de estomparea treptată a panicii legate de schimbarea climei, de faptul că liderii mondiali abia dacă mai menționează acest subiect. Sau, foarte recent, de anunțul potrivit căruia „mașinile pe motorină nu mai dispar din 2035. Bruxelles-ul face un pas înapoi”.După ani de avertismente alarmante, alegătorii plasează criza climatică printre ultimele priorități. Chiar și fosta vedetă Greta Thunberg s-a reprofilat și s-a apucat de alte activități. Iar în Statele Unite s-a instituit un așa-numit climate hushing, marcat prin retragerea democraților de la problema schimbării climei ca temă centrală și împingerea ei într-un plan secund. Cu actualele prețuri ale carburanților și dezbaterile intense despre electricitatea necesară noilor centre de date, celebra replică a polițaiului Pristanda este mai potrivită ca niciodată pentru democrații americani: Altele avem noi în sufletele noastre, dar de! N-ai ce-i face…
Când vulcanii sunt pe cale să-și dea duhul, după o lungă existență eruptivă, cu multă lavă, cenușă și cutremure, mai rămâne totuși o „horcăială” morbidă: fumarolele — emanații de dioxid de carbon și alte gaze care alimentează pașnice izvoare minerale.
Dar când criza climatică este și ea pe cale să dea ortul popii, după multe manifestații protestatare, desfigurarea exponatelor de artă din muzee, blocarea autostrăzilor etc., după ce toate acele mult lăudate planuri „verzi” sunt sortite, în urma „pumnului” Ormuz primit în plină figură, să facă cunoștință cu podeaua ringului climatic într-un KO pe care l-am prezis de mult, ce va urma? Se va juca o revanșă sau se va declara forfait? Cine va mai explica și va mai lupta cu ce a mai rămas din criza climatică?
Dintre posibilele răspunsuri, unul este legat de retorica discursului climatic alarmist, care combină, în doze și mecanisme diferite, cele trei tipuri de ignoranță – genuină, selectivă și intenționată – pe care le-am prezentat și analizat în textul din 2018. Dacă atunci am folosit doar două argumente filosofice, în textul de față extind analiza mea la toate cele 13 sofisme (Sophistikoi Elenchoi în grecește, De Sophisticis Elenchis în latină) pe care Aristotel le-a descris acum 2.300 de ani în partea a IV-a din cartea sa Organon. Această abordare o consider adecvată și necesară deoarece dezbaterea privind schimbarea climei este adesea prezentată ca o opoziție simplă între „știință” și „negarea științei”. Dar, după cum am demonstrat repetat în articolele și cărțile mele, o asemenea schemă este insuficientă pentru analiza logică a discursurilor publice (politice, economice, sociale etc.). O afirmație poate avea (de multe ori) o bază empirică solidă, pe când concluzia construită pornind de la ea este, de multe ori, apocaliptică, pentru că poate conține o eroare de raționament, adică un sofism.
În acest sens, cele 13 sofisme aristoteliene constituie un instrument important și interesant, totodată, pentru examinarea și caracterizarea retoricii climatice alarmiste. Ele permit separarea observației empirice de inferența care îi este adăugată.
Filosoful grec a împărțit cele 13 sofisme în două categorii: sofisme de limbaj (in dictionem) și sofisme extra-limbaj (extra dictionem).
I. Sofisme dependente de limbaj (in dictionem)
Acestea apar din cauza ambiguității sau a structurilor gramaticale utilizate:
1. Echivocul sau ambiguitatea lexicală (Homonymia / Aequivocatio)
Definiție: Același cuvânt este folosit cu două sensuri diferite în cadrul aceluiași raționament.
Exemplu: „Fiecare fenomen meteorologic extrem a fost influențat de încălzirea globală” (climatologul Philip Mote). Problema logică apare dacă „influențat” este interpretat de public drept „cauzat, provocat”. Un eveniment meteorologic poate avea o componentă statistică, influențată de o atmosferă mai caldă, fără ca încălzirea antropogenă să fie cauza suficientă sau principală a evenimentului concret.
Confuzia dintre „meteorologie” și „climă” duce la o concluzie falsă. Din aceeași familie sofistă, a se vedea titlurile recente care proclamă dezastrul din Nepal ca o consecință a schimbării climei (d. ex. Nepal Puts Cost of Disaster at $5 Billion, Blaming Climate Change)
2. Amfibolia sau ambiguitatea sintactică (Amphibolia / Amphibolia):
Definiție: Ambiguitatea cauzată de o construcție gramaticală sau sintactică a întregii propoziții care permite mai multe interpretări.
Exemplu:„runaway climate change”
Secretarul general al ONU, António Guterres, avertiza în 2018:
If we do not change course by 2020, we risk missing the point where we can avoid runaway climate change.
Din structura frazei nu reiese clar ce înseamnă exact „runaway climate change”: poate o încălzire accelerată, un scenariu foarte alarmist, o cascadă de tipping points sau o stare fizică ireversibilă? Ambiguitatea depășește teritoriul unui singur cuvânt, invadând întreaga construcție. „Point”, „avoid” și „runaway” sugerează un prag precis, fără a-l defini. Când cineva face o afirmație despre apropierea de un prag climatic, persoana aceea trebuie să precizeze variabila și valoarea pragului, urmate de intervalul temporal, probabilitatea depășirii și mecanismul fizic. Fără aceste precizări, propoziția este mai degrabă retorică decât predictivă.
3. Eroarea compoziției (Synthesis / Compositio)
Definiție: Atribuirea întregului sistem a unei proprietăți observate la componentele sale. A pretinde că ceea ce este adevărat pentru părți este adevărat și pentru întreg.
Exemplu: Energie regenerabilă ieftină → electricitate ieftină
O afirmație larg răspândită este: „In most places, power from new renewables is now cheaper than new fossil fuels.” (Our World in Data, 2025)
Afirmația poate fi corectă în sensul costului nivelat al energiei (LCOE), dar nu demonstrează că un sistem electric dominat de surse variabile va avea automat același cost total.
Costul unei tehnologii de generare nu este identic cu cel al unui sistem energetic complet. Pentru o comparație relevantă, trebuie incluse și costurile transmisiei, stocării și backup-ului disponibil în perioadele fără vânt sau fără soare, precum și costurile ecologice și umane datorate externalităților sistemelor energetice, costurile reciclării, costurile spațiilor folosite de panourile solare și turbinele eoliene etc. Cu alte cuvinte, trebuie calculat costul total al energiei (FCOE). Detalii concrete pot fi găsite în mai multe dintre textele mele publicate pe această platformă. De exemplu, Cât costă, de fapt, electricitatea produsă de panourile solare și instalațiile eoliene?
4. Eroarea diviziunii (Diaireisis / Divisio)
Definiție: Este opusul argumentului compoziției – ceea ce este adevărat pentru un întreg este atribuit falacios fiecărei părți componente.
Exemplu: „Electricitate” curată și întregul sistem.
Dacă o instalație solară produce electricitate fără emisii directe în timpul funcționării, este tentant să se spună că „energia solară” este, în toate sensurile relevante, fără emisii.
Dar sistemul include fabricarea panourilor, mineritul și prelucrarea materiilor prime, transportul, construcția, întreținerea, stocarea și infrastructura de rețea. Și toate aceste operații emit CO2.
Proprietatea „zero emisii la punctul de producere a electricității” nu poate fi transferată automat fiecărei etape a ciclului de viață. O analiză riguroasă trebuie să precizeze dacă discută despre emisii operaționale, emisii pe ciclul de viață sau emisii ale întregului sistem energetic. Din nou, recomand seria de texte de pe această platformă în care am prezentat detalii despre acest sofism.
5. Accentul (Prosōidia / Accentus):
Definiție: O eroare care rezultă din accentuarea, intonația sau sublinierea unui alt cuvânt din aceeași propoziție, ceea ce îi modifică sensul.
Exemplu: „hottest”
Retorica climatică alarmistă utilizează frecvent formulări de tipul „the hottest year on record”. Același domn Guterres a declarat anul trecut: „We just endured the hottest year and the hottest decade in history”. După cum se poate lesne observa, accentul cade pe „hottest”, în timp ce informația statistică esențială – diferența față de anii precedenți, incertitudinea și durata seriei – trece în plan secund. Un exemplu asemănător include accentuarea termenului „red” ca în sintagma „code red for humanity”.
O bază de date statistice este un fapt relevant, dar nu este, prin ea însăși, o măsură a pericolului climatic. Pentru interpretare trebuie precizate magnitudinea bazei, incertitudinea și tendința pe termen lung.
6. Forma de exprimare sau figurile de stil (Schēma Lexeōs / Figura Dictionis)
Definiție: Confuzia creată de structura morfologică a unui cuvânt (d. ex., a trata un verb pasiv ca fiind activ sau un concept abstract ca pe un obiect fizic datorită formei sale).
Exemplu: „Our fossil fuel addiction is a Frankenstein monster, sparing nothing and no-one.” (Guterres, 2025)
Combustibilii fosili sunt astfel transformați, metaforic, dintr-o categorie tehnico-economică într-un agent autonom și distructiv. Faptul că aceiași combustibili fosili stau la baza civilizației prezente și viitoare, care nu va exista fără oțel, ciment, îngrășăminte, mase plastice și medicamente, ar face subiectul unei metafore centrate mai degrabă pe Atlas. Dacă Frankenstein aparține anxietății romantice, Atlas aparține arhitecturii lumii. Atlas nu poate fi înlocuit fără ca bolta civilizației să se prăbușească.
Metafora lui Guterres poate fi eficientă din punct de vedere retoric, în spirit alarmist, dar nu poate înlocui analiza comparativă a sistemelor energetice. O politică energetică trebuie evaluată pe baza costurilor, fiabilității, emisiilor, securității și alternativelor tehnologice, nu pe baza caracterizării morale a unei tehnologii.
II. Sofismele independente de limbaj (extra dictionem)
Acestea nu țin de cuvinte, ci de erori logice în evaluarea faptelor și a relațiilor dintre concepte:
7. Accidentul (To Symbebēkos / Fallacia Accidentis)
Definiție: Confundarea unei proprietăți accidentale (trecătoare/secundare) cu o proprietate esențială a unui obiect fără a ține seama de circumstanțele relevante.
Exemplu: Energia din surse regenerabile ca soluție universală.
Afirmația „Renewables are the cheapest form of energy” este adesea tratată ca o propoziție universală, deși comparațiile LCOE nu reflectă toate serviciile furnizate de o centrală dispecerizabilă, iar analizele FCOE (menționate mai sus) o infirmă.
Chiar și Our World in Data formulează afirmația într-un mod nuanțat: „in most places” și referitor la „new renewables”. Când calificările sunt eliminate, afirmația devine mult mai puternică decât sursa originală. Sofismul apare prin transformarea unei propoziții condiționate într-o regulă universală.
8. Secundum quid sau confuzia dintre relativ și absolut (To Haplōs ē Pē / Secundum Quid):
Definiție: Luarea unei afirmații care este adevărată doar parțial, contextual sau cu o anumită condiție și aplicarea ei ca un adevăr absolut sau general.
Exemplu: Fiecare zecime de grad este „critically important”
Un articol din BioScience (2024) afirmă: „avoiding every tenth of a degree of warming is critically important.”
Aceasta poate fi interpretată ca o afirmație despre riscuri marginale, dar poate fi recepționată ca și cum fiecare 0,1°C ar reprezenta o frontieră discretă între două stări radical diferite. Riscul climatic este, în general, continuu, nu o succesiune de trepte discrete. Dacă fiecare fracțiune de grad este importantă, rezultă că 1,4°C, 1,5°C și 1,6°C
trebuie tratate ca puncte de pe o curbă a riscului, nu ca trei regimuri climatice distincte.
Recomand revederea articolelor mele Când politicul impune științei limita de temperatură de 1,5°C (2023) și Obiectivul principal al Acordului climatic de la Paris este mort. Odihnească-se în pace (2025).
9. Ignorarea contraargumentelor/Concluzie irelevantă (Ignoratio elenchi)
Definiție: Demonstrarea unei alte teze decât cea care trebuia demonstrată, creând doar impresia că s-a răspuns la problema inițială.
Exemplu: Realitatea încălzirii versus eficiența politicii climatice.
Argumentul „Climate change is literally an existential threat to our Nation and to the world” a fost folosit de Joe Biden în 2022 pentru a justifica acțiunile climatice. Dar întrebarea dacă schimbarea climatică reprezintă un risc nu este identică întrebării dacă o anumită politică este cea mai eficientă metodă de reducere a riscului.
Când cineva pune la îndoială eficiența economică a politicilor „verzi”, susținătorii încălzirii globale antropogene întreabă: „Aha, deci tu vrei ca planeta să fie distrusă?” sau „Aha, deci tu negi datele științifice?”. Dovezile că clima se schimbă (ceea ce este o chestiune separată) nu au absolut nicio legătură cu dovada că o anumită politică este eficientă sau bine gândită. Acceptarea premisei climatice nu validează automat politica propusă. Pentru fiecare politică trebuie demonstrată reducerea marginală a riscurilor raportate la costurile economice, sociale și energetice.
10. Presupunerea concluziei (Aitēsis tou en Archē / Petitio Principii )
Definiție: Introducerea concluziei pe care vrei să o demonstrezi direct în premisele argumentului (raționament circular).
Exemplul 1: Motto-ul articolului De ce sunt geologii mai sceptici decât restul lumii științifice în legătură cu încălzirea globală antropogenă și catastrofică? Despre rolul stratigrafiei secvențiale (2023) este un clasic exemplu de raționament circular:
Noi nu ne bazăm recomandările pe date. Noi ne bazăm pe modelele climatice.
(Prof. Chris Folland, 2022)
Dacă recomandarea este justificată de model, iar modelul este acceptat deoarece conduce la recomandarea considerată necesară, apare clar riscul unei argumentării circulare. Modelele trebuie validate pe baza unor date independente, nu pe baza faptului că produc rezultatele necesare unei anumite politici. Cu cât predicția este mai îndepărtată în timp, cu atât devine mai importantă testarea independentă a ipotezelor.
Exemplul 2: În articolul Ce „vrăji” mai fac modelele climato-economice supra-încălzite? (2018), am analizat un studiu care combină proiecții climatice cu relații statistice dintre temperatură și performanța economică și extrapolează aceste relații până în 2099. Rezultatul era „remarcabil”: Islanda urma să devină țara cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor, Mongolia urma să se transforme într-o superputere economică, iar România și Statele Unite urmau să ajungă surprinzător la valori similare ale PIB-ului per capita. Și toate aceste aberații erau derivate doar din aplicarea unui model climatic alarmist, care a fost, între timp, desconsiderat.
Structura argumentului poate fi reprezentată astfel: model climatic → temperatură proiectată → efect economic proiectat → cost economic proiectat → justificarea unei politici. Problema logică nu constă în faptul că fiecare verigă ar fi neapărat falsă, ci în acumularea incertitudinilor și a ipotezelor de-a lungul lanțului cauzal de la o verigă la alta. O incertitudine introdusă în proiecția climatică alarmistă este transferată modelului economic, iar extrapolarea relației economice din prezent până în 2099 amplifică suplimentar dependența rezultatului final de ipotezele inițiale.
11. Sofismul consecventului (To para to Hepomenon / Fallacia Consequentis)
Definiție: Afirmarea greșită a unei relații bidirecționale de tip cauză-efect.
Forma logică este:
Dacă A, atunci B.
B s-a produs.
Prin urmare, A.
Concluzia nu este obligatorie, pentru că B poate avea mai multe cauze.
Exemplul 1: Eveniment meteo extrem è schimbare climatică.
Reiau afirmația atribuită climatologului Philip Mote: „Every extreme weather event has the fingerprint of climate change.” Argumentul implicit poate deveni următorul:
Dacă schimbarea climei influențează evenimentele extreme, vom observa astfel de evenimente.
Am observat un eveniment extrem.
Prin urmare, schimbarea climatică l-a produs.
Argumentul este invalid pentru că evenimentele extreme existau și înainte de încălzirea antropogenă. Pentru un caz particular, trebuie demonstrat cât de mult a modificat încălzirea probabilitatea sau intensitatea evenimentului, nu doar faptul că evenimentul este compatibil cu încălzirea.
Exemplul 2: Secetă și încălzire.
Argumentul implicit poate lua următoarea formă:
Seceta este compatibilă cu încălzirea.
Avem secetă.
Deci, încălzirea a cauzat seceta.
Și acest argument este invalid, pentru că secetele au multiple mecanisme: circulația atmosferică, precipitațiile, temperatura, solul, utilizarea apei, variabilitatea oceanică. Compatibilitatea cu încălzirea nu reprezintă identificarea cauzei.
12. Falsa cauză (To mē Aition hōs Aition / Non Causa pro Causa — Post Hoc Ergo Propter Hoc):
Definiție: Apare când o relație temporală sau corelațională este transformată într-o relație cauzală fără demonstrarea mecanismului. Evenimentul este tratat ca fiind cauza altuia doar pentru că s-a produs înaintea lui (post hoc ergo propter hoc).
Exemplul 1: Corelația CO2 – temperatură.
Un argument popular al retoricii climatice alarmiste: concentrația CO2 a crescut după 1850, iar temperatura a crescut după 1850; prin urmare, CO2 a provocat încălzirea este o formă simplificată de inferență cauzală. În realitate, demonstrarea rolului CO2 nu se bazează doar pe corelația temporală, ci și pe fizica radiativă, balanța energetică și multiple linii independente de evidență.
Exemplul 2: CO2 precede temperatura → CO2 este cauza.
În paleoclimatologie, relația dintre CO2 și temperatură este mult mai complexă decât o simplă succesiune temporală. În anumite tranziții climatice, variațiile inițiale ale temperaturii pot modifica ulterior concentrația CO2 prin mecanisme oceanice și biogeochimice. Ordinea temporală este necesară pentru cauzalitate, dar nu este suficientă. O analiză cauzală trebuie să identifice mecanismul și să explice întregul sistem de feedback-uri. Este exact ceea ce am făcut în multe texte publicate de-a lungul timpului, în țară și străinătate. Un ultim exemplu: On Eggs and Chickens, Temperatures and CO2 and Causal Links in Contemporary Climate Processes, articol inclus în cărțile mele publicate în 2024: Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts A Voice in the Wilderness (ch. 1), respectiv The Dynamic Earth Introduction to Geology and Climate Change (ch. 17).
13. Întrebarea multiplă (Pollōn Erōtēseōn / Plurium Interrogationum)
Definiție: Sofismul combină mai multe întrebări într-una singură, astfel încât răspunsul „nu” la una dintre ele presupune negarea întregului.
Exemplul 1: Crezi în știința climei?
Întrebarea este o capcană morală. În realitate, ea comprimă mai multe probleme diferite, ca într-o matrioșcă sui generis: originea încălzirii, magnitudinea acesteia, validitatea modelelor climatice, eficiența politicilor climatice. Răspunsul „nu” la oricare dintre ele te transformă într-un „climate denier”, dușman al planetei/omenirii etc.
Nu este suficient să răspunzi „da” sau „nu”. O dezbatere științifică trebuie să descompună întrebarea complexă în propoziții testabile. O prezentare detaliată a Crezului meu climatic din 2020 poate fi găsită aici.
Exemplul 2: „Dacă îți pasă de copii…”
Retorica activistă folosește frecvent întrebări de tip moral: dacă îți pasă de copii, trebuie să susții acțiunea climatică X. Greta Thunberg a formulat întrebarea la Davos (2020) în termeni foarte direcți: Mă întreb: ce le veți spune copiilor voștri care a fost motivul eșecului vostru și al faptului că i-ați lăsat să se confrunte cu un haos climatic pe care, în deplină cunoștință de cauză, l-ați provocat?
Întrebarea presupune deja că eșecul este definit ca neadoptarea unei anumite politici. Dar pot exista politici diferite pentru reducerea riscului climatic, iar eficiența lor trebuie comparată empiric. A avea grijă de generațiile viitoare nu implică, logic, acceptarea oricărei politici prezentate sub această etichetă.
Răspunsurile mele la capcana morală inclusă în întrebarea activistei suedeze au fost publicate în 2019 – Nu, Greta, oamenii mari nu sunt răi… și Când copiii devin experți și în schimbări climatice… Întâmplarea face să am în semestrul acesta, printre studenții cursului meu Climate Change – Past and Present, o sosie a Gretei Thunberg. Implicată în diverse activități climatice, membră a US Climate Action Network (USCAN) și a Action for the Climate Emergency, participantă la COP30 din Brazilia (anul trecut) și viitoare participantă la COP31 din Turcia (anul acesta), dialogurile pe care le-am început deja cu studenta vor fi o bună ocazie pentru mine de a mă familiariza cu noua retorică a tinerilor activiști climatici.
Concluzii
După traducerea lor în latina medievală, sofismele lui Aristotel s-au îmbogățit cu noi exemple pe care le-am indicat în articolul meu din 2018 și pe care nu le-am mai reluat aici. Analiza primelor 13 sofisme din articolul de față oferă un instrument surprinzător de actual (după mii de ani!) pentru caracterizarea retoricii climatice actuale, deoarece multe controverse contemporane nu apar la nivelul datelor primare. Centrul de greutate al dezbaterilor se mută pe trecerea de la date la interpretare și, mai departe, de la interpretare la politică. Schimbarea climei, încălzirea globală, efectele emisiilor de CO2 ș.a. sunt probleme empirice, care trebuie evaluate, sine ira et studio, prin observații, experimente, modele fizice și analiză statistică.
Alarmismul climatic se sprijină pe manipularea limbajului și a logicii. Datele sunt invocate selectiv, iar discursul este construit astfel încât orice nuanță să dispară. Sofismele aristotelice devin instrumente contemporane, folosite pentru a transforma o problemă complexă într-o criză ritualică, mereu reînnoită.
Accept realitatea schimbării climei. Refuz însă transformarea unei dezbateri științifice într-un mecanism de culpabilizare, etichetare și arătare cu degetul, în care limbajul (dominat de sofisme) devine armă, iar logica este redusă la un decor ornamental.
Sper că analiza mea își va atinge ținta: trecerea de la propoziții științifice la concluzii mult mai puternice decât permit premisele.
Și, în final, să nu uităm ce ne-a mai spus Stagiritul: Ἔστι δ’ εἶδος τῆς σοφιστικῆς φαινομένη σοφία ἀλλ’ οὖσα, adică sofismul este aparența înțelepciunii, fără a fi însă înțelepciune.
NOTĂ
Titlurile românești și definițiile celor 13 sofisme provin din surse multiple, cea mai importantă fiind traducerea istorică realizată de Mircea Florian în 1963.
Titlurile în limba greacă/latină au fost preluate dintr-un articol publicat de Dr. Apostolos Efthymiadis.
As vrea sa stiu daca cineva a citit integral acest articol
Da
Cred ca trebuie sa lamuresc rostul intrebarii: nu neg ca efortul intelectual al elaborarii articolului exista. Ceeace vreau sa stiu este daca, si eventual cati, cititori ai site-ului au rabdarea de a-l parcurge integral.
Poate ar fi fost ok ,spre a nu influenta cunoasterea, sî nu purcedeti prin a pune in balanta negativ exemplele de la care va porniti toate teoriile climatologice ele (exemplele date ) neavind incorporate vreo formula magica de adevar ci doar sunt simple „atitudini semistiintifice ” ce contin o parare atasata fenomenelor climatice.Titulatura oferita unor oameni , presupus de stiinta, climatologi fiind ,ca si teorile lor nu pot fi confirmate decit de trecerea timpului.Confuziia si ambiguitatea aparute atunci cind terminologia poate fi interpretata este absolut normala .Ele apar atunci cind exista si cea mai mica fărîmă de indoiala. Asadar astfel de ziceri pot fi usor contrazise ele neavind suportul stiintific necesar .Partea de adevar care nu se resfinge intotdeauna asupra intregului este binevenita si trebuie aratata public de cite ori ea are o confirmare stiintifica .Daca vorbim despre costuri ele nu pot fi stabilite partial cel mult se poate arata costul de etapa sau costurile ce contin valoarea structurilor ce au format in final intregul .Partile componente fac intregul .Modificarea sensului unei compozitii textuale apare atunci cind textierul simte nevoia de a sublinia importanta unor cuvinte in structura frazei si a intelegerii ei .Ramîne la aprecierea fiecaruia dintre cititori sensul propus dezbaterii .Evidenta ne arata cum un fals in gindire poate influenta intregul .Nimeni nu poate considera drept negativă folosirea combustibilului fosil in procesul de dezvoltare al umanitatii ci doar se cauta alternative pozitive de inlocuire acolo unde se poate.Retorica ce contine confruntarea intre persoane(fie ele si oameni de stinta) nu are nimic deaface cu valabilitatea stiintifica a proceselor ce influenteza schimbarile climatice care sunt vizibile in orisicare secunda a trecerii timpului in universul Pamintean . Retorica de acest fel, daca este facuta cu buna credinta , impinge de veacuri omenirea inainte .Proprietatiile, indiferent de natura lor ,influenteza intregul .Transformarea unei proprietati oarecare in regula universala nu se poate face doar prin retorică .Este nevoie cu mult mai mult .O simpla afirmatie nu poate fi adevarata doar partial decit in momentul in care o parte din ea este dovedit eronata .Schimbarile climatice exista permanent inca de la formarea planetei numita de om Terra si ele sunt insotite mereu de riscuri pentru toate de categoriile (include totul) existente pe planeta Pamînt din toate timpurile .Diferenta exista doar atunci cind facem referire la forta efectelor atasate schimbarilor climatice asupra inconjuratorului.In final politica poate folosi pozitiv sau negativ (fiecare crede ce vrea ) aceste schimbari climatice si ar fi nepolitic sa nu o faca atunci cind aceste schimbari devin vizibile si influenteaza puternic societatile umane care acum sunt conectate intre ele iar partea de adevar sau minciuna, pusa in valoare, functie de interese, poate avea efecte si politice .Nimeni nu este detinatorul adevarului universal nici macar climatologul .
Nu numai sofismele sunt folositoare, dar si distorsiunile logice care vand catastrofismul.
O fiziciana din Germania cea verde, si ea adepta a schimbarilor climatice alarmante, de altfel om de stiinta cu educatie serioasa, n-a putut sa nu observe sarcastic ca simultan in mai multe locuri de pe planeta noastra se raporta ca este cel mai cald de pe Terra. Ori daca Abidjan este azi cea mai calda localitate de pe Terra nu se poate ca in acelasi timp la Bora Bora sau Zanzibar sa fie cel mai cald loc de pe Pamant.
”daca Abidjan este azi cea mai calda localitate de pe Terra nu se poate ca in acelasi timp la Bora Bora sau Zanzibar sa fie cel mai cald loc de pe Pamant.”
În asemenea cazuri, vina principală aparține internetului. Actorii locali care se ocupă cu propagandă încălziristă trebuie să-i convingă pe localnici că satul lor a devenit azi ”cea mai calda localitate de pe Terra”. E contraproductiv și chiar necinstit 😀 ca oamenii să umble de capul lor pe internet și să descopere că mai multe localități sunt simultan astăzi ”cel mai cald loc de pe Pamant.”
P.S. Sabine Hossenfelder m-a păcălit și pe mine, în urmă cu câțiva ani. Părea rezonabilă, însă e doar exponenta unui curent modern cu rol de damage control, un fel de reinventare a ideologiei, astfel încât să redevină acceptabilă. Cam în maniera în care @Robert pare foarte rezonabil, dacă e comparat cu Greta, la fel e și Sabine Hossenfelder comparată cu Brian Cox.
În asemenea cazuri, vina principală aparține internetului.
N-as blama tot internetul. Mai degraba versiunile electronice ale batranului radio-sant.
Cazul masiv documentat al agnotologiei exemplificate de politizarea fenomenului obiectiv al schimbării climatice demonstrează emergența exponențială a agnotologiei în lumea actuală, tot mai nerăbdătoare și tot mai digitalizată. Mai simplu spus, ignoranța devine o cale tot mai frecventată astăzi, în pofida situației quasi-magice de a avea toată cunoașterea omenească acumulată la un singur click distanță, cum spune un clișeu binecunoscut. Cele 13 silogisme exemplificate în text vizează problematica de larg interes a climei, însă orice topic științific poate fi și, pe cale digitală, este răstălmăcit, distorsionat, spre paguba nemeritată a științei și a omului etic, atât cât mai subzistă din acesta, măcar teoretic. Chestiunea cea mai gravă, prin urmare, este reprezentată de generalizarea agnotologiei, inclusiv pentru că oameni de știință veritabili au cedat și cedează unor ispite nonștiințifice, mânjind indirect activitățile de cercetare și de inovare. Interferența economicului și a politicului în știință este un fapt, o fatalitate, din păcate, și încă de cele mai multe ori. Se creează, astfel, premize de viciere a explicațiilor și, mai cu seamă, a implementării rezultatelor cercetării. Utilitatea și eficiența sunt criterii și parametri ai științei; nu sunt puține cazurile în care aceste criterii și acești parametri induc deliberat, direct sau indirect, agnotologie: se truchează proceduri, sunt evitate protocoale, se acționează în grupuri cimentate prin fapte ,,bune” etc. În acest fel, persuasiv și continuu, antreprenorul și politicianul împrumută cercetătorului caracteristici care nu fac cinste științei.
La aniversarea a zece ani de contribuții pe această plaftormă, am scris, printre altele:
La aniversară… Zece ani pe Contributors.ro
Din punctul meu de vedere, indiferent daca exista sau nu schimbari climatice datorate sau nu emisiilor de CO2, realitatea economica este una simpla si matematica.
Cu masina mea electrica am facut in medie 1000 km/luna cu un consum mediu (pe termen lung) de ~18 KWh/100 km. La 1.2 RON/kwh (daca as alimenta din retea), rezulta ca intr-un an pentru 12.000 KM consum electricitate in valoare de ~2600 RON iar pe benzina as fi consumat 8400 RON (cu 7 litri/100 km). Deci peste 1000 EUR/an economie doar la combustibil.
Cu panourile fotovoltaice am avut costuri finale de 500 EUR/kw instalat iar zilele trecute am ajuns la productie de 1000 KWh pentru 1 KWp instalati, contorizati de la inceputul anului. Este rezonabil sa presupunem ca pana la finalul anului ajung la 1100 KWh produsi pentru 1 KW instalat. Si daca prin absurd as injecta totul in retea la 0.7 RON/KWh, as incasa 770 RON/an/KW instalat. Adica ~150 EUR/an/KW instalat si eu am platit 500 EUR ca sa-l instalez. Amortizarea este de 3.33 ani intr-un scenariu absolut pesimist in care toata energia o injectez in retea ceea ce nu e cazul… Deoarece am si baterii, din ~1 Martie pana azi inca nu am consumat nimic din retea si am un consum mediu pe perioada verii de ~600 KWh/luna deoarece am masina electrica si totul in casa este electric. Ma astept ca incepand cu 1 Noiembrie sa incep sa consum din retea si pe baza datelor istorice, in luna Decembrie si Ianuarie sa am doar 1/3 din consum acoperit de productia proprie si 2/3 din retea deoarece iarna pompa de caldura consuma 600-700 KWh/luna cu incalzirea.
Tragand linie, investitiile in productia si stocarea de energie trebuie in primul rand sa tina cont de principiile economice iar deocamdata energia fotovoltaica este extrem de eficienta daca calculam amortizarea.
P.S. Recent panourile fotovoltaice au suferit majorari si probabil ca pretul de 500 EUR/KW instalat se transforma cam in 600 EUR/KW instalat
Pai mai Narci mai, apuca-te de facut fonta!
Am un prieten care spune ca subvențiile pentru mașinile electrice sunt „welfare for the rich”, adică ajutor social pentru bogați. L-am întrebat ce vrea sa spună prin asta. In viziunea lui subventiile pentru mașinile electrice sunt un transfer de taxe de la cei care n-au astfel de mașini către cei care și le permit.
O idee care merita dezbătută este în ce măsură și subvenționarea energiei electrice folosita de mașinile electrice nu este de asemenea welfare for the rich.
Nu stiu…un prieten tocmai si-a cumparat o Tesla noua cu ~30.000 EUR. Urmeaza sa-i soseasca peste cam o luna. Ti se pare mult 30.000 EUR pentru o masina noua (electrica sau neelectrica)?
Si Domnul Cranganu tot vorbeste de fracturi de logica…..Ce naiba de raspuns e asta Narci? Ce are a face scumpetea masinii cu subventiile aplicate asupra ei?
Eliminarea tuturor subventiilor este cit se poate de sanatoasa .
Ce „vrăji” mai face schimbarea climei, aka încălzirea globală antropogenă?
Unde sunt toate uraganele din Atlantic? De ce anul acesta este atât de liniștit.
https://www.nytimes.com/2026/09/12/weather/atlantic-hurricane-season-latest-record.html
–––––––––
Dacă uraganele ar fi apărut ca altădată, discursul climatic alarmist ar fi bubuit de acuzații la adresa emisiilor de CO2, care provoacă încălzirea Oceanului Atlantic. Emisiile de CO2 au continuat și anul acesta, temperatura medie globală a mai crescut foarte puțin, dar clima nu este un sistem controlabil de un singur buton (o singură variabilă), pe care, dacă-l apeși, totul se va opri sau chiar schimba. Variabilitatea naturală contează, contextul contează, istoria contează.
Uraganele sunt manifestarea severă care lipsește în prezent în Europa de Vest. Însă lipsește și manifestarea mai liniștită: vântul. Astfel încât energia electrică a ajuns să coste 257-258 euro/MWh în Germania și Danemarca, pline de eoliene. În timp ce Bulgaria, cu termocentralele ei pe lignit, exportă din plin, iar costul pe plan intern e doar 193 euro/MWh:
https://www.profit.ro/stiri/economie/grafic-pretul-energiei-a-explodat-in-europa-ca-urmare-a-productiei-eoliene-sub-asteptari-pret-de-aproape-3-500-lei-in-romania-22732766
Sigur că România face echipă cu Germania, ca de-obicei 😀
Așa că era inevitabil ca guvernarea ”pro-europeană” (*) de la București să obțină asemenea rezultate.
(*) formularea ”pro-europeană” îi include pe ruși și îi exclude pe americani, asta e mica șmecherie propagandistică, aplicată și de tabăra neomarxistă de pe malurile Dâmboviței.
foarte relevanta harta din articol!
Concluzia: cu cat esti situat mai departe de Germania, cu atat mai ieftin! :-)
O mașină cu motor termic (automobil, tanc, excavator, avion, etc.) produce CO2 pe parcursul funcționării. Când motorul e oprit, emisiile sunt zero.
Oamenii, în schimb, și toate celelalte ființe care respiră produc CO2 non-stop, din momentul nașterii până în momentul morții. Corect până aici?
Acum, întrebarea de 1 milion de puncte: A calculat cineva vreodată cantitatea de CO2 produsă de ființele care respiră și, respectiv, efectele asupra climei?
Sigur că sa gândit cineva și la asta dar urmează să se taxeaze mai târziu că momentan sunt ocupați cu ets2 ce intra din 2027
Exista astfel de studii. Ele sugerează, după mine in mod simplist, ca atunci când noi respiram CO2 carbonul vine din mâncarea pe care o consumăm, derivat prin fotosinteza din plante care înghit CO2 și practic evoluam intr-un circuit închis în care volumul de CO2 n-ar creste. În realitate populația globului a explodat în ultimii 150 de ani (exact perioada incriminata pentru creșterea CO2 prin procese industriale) si asta a dus la dezvoltarea intensiva a agriculturii. Ori agricultura intensivă mărește viteza de conversie a carbonului din carbon stocat sute de ani in sol sau păduri in CO2 liber. Mai precis în atmosfera.
Întrebați AI. Ce rost are să puneți întrebări oamenilor. Planeta e concepută pentru a fi locuită de mașini și roboti.
Nici vulcanii nu vor mai erupe, incendii, cutremure, …
Se va derula programul ,,hrană, apă, energie” … pentru AI și roboti.
@zenex
Acum, întrebarea de 1 milion de puncte: A calculat cineva vreodată cantitatea de CO2 produsă de ființele care respiră și, respectiv, efectele asupra climei?
În fiecare semestru când predau cursul de Climate Change, această întrebare este pusă studenților sub formă de temă pentru acasă (homework)
Traduc mai jos unul dintre răspunsurilor studenților (ajutat de AI):
Răspunsul la întrebare necesită o distincție esențială între fluxul brut de CO₂ produs prin respirație, și emisia netă de CO₂ către atmosferă.
Fiziologic vorbind, un om sau un animal aerob produce CO₂ prin respirație atât timp cât metabolismul funcționează. Când moare, respirația încetează, dar carbonul din organism continuă să fie oxidat prin descompunere, iar CO₂ poate fi eliberat ulterior. Plantele respiră și ele, deși simultan absorb CO₂ prin fotosinteză. NOAA descrie explicit respirația animalelor și plantelor și descompunerea materiei organice ca fluxuri naturale de CO₂ către atmosferă.
Cele două fluxuri menționate mai sus au fost măsurate și calculate de mult timp. Și sunt enorm mai mari decât emisiile provenite din combustibili fosili dacă privim fluxurile brute.
IPCC estimează, de exemplu, schimburile naturale dintre uscat și atmosferă la aproximativ 120 GtC/an, iar cele dintre ocean și atmosferă la aproximativ 90 GtC/an. Asta înseamnă aproximativ:
120 GtC × 3,667 ≈ 440 Gt CO₂/an între biosferă și atmosferă;
90 GtC × 3,667 ≈ 330 Gt CO₂/an între ocean și atmosferă.
Acestea sunt fluxuri în ambele sensuri, nu emisii nete.
Pentru comparație, emisiile antropice totale de CO₂ au fost aproximativ 42,4 Gt CO₂ în 2024.
Deci întrebarea devine: dacă oamenii și animalele emit prin respirație cantități atât de mari de CO₂, de ce acest CO₂ nu produce o acumulare climatică echivalentă?
Răspunsul este conceptul de ciclu rapid al carbonului.
Carbonul pe care îl expirăm provine, în ultimă instanță, din alimente. Alimentele provin din plante, iar carbonul din plante provine în mare parte din CO₂ atmosferic captat prin fotosinteză. Avem, prin urmare, aproximativ:
CO₂ atmosferic → plante → animale/oameni → CO₂ atmosferic → plante → …
Este un circuit aproape închis, cu o perioadă de evoluție relativ scurtă.
În schimb, atunci când ardem cărbuni, petrol sau gaz natural, introducem în ciclul atmosferic carbon care a fost scos din acest circuit și depozitat geologic timp de milioane de ani. Aceasta este diferența fundamentală.
IPCC formulează exact problema în termenii „perturbării” ciclului natural: fluxurile antropice sunt mici comparativ cu fluxurile naturale brute, dar produc o modificare netă a cantității de carbon din atmosferă deoarece adaugă carbon provenit din rezervoare geologice.
Putem vedea foarte clar acest lucru în bilanțul global modern. Pentru 2010–2019, IPCC estimează că din aproximativ 10,9 GtC/an de emisii antropice:
46% au rămas în atmosferă;
23% au fost absorbite de ocean;
31% au fost absorbite de ecosistemele terestre.
Așadar, pentru problema climatică nu este suficient să întrebăm:
„Cât CO₂ produce omul?”
Trebuie să întrebăm:
„Care este bilanțul net al carbonului introdus în atmosferă?”
Aceasta este diferența dintre flux și perturbație a rezervorului.
Un exemplu simplificat face lucrurile foarte clare. Să presupunem că o persoană expiră aproximativ 1 kg de CO₂ pe zi. Într-un an ar rezulta circa 365 kg CO₂. Pentru 8 miliarde de oameni ar fi circa 2,9 Gt CO₂/an. Aceasta este o cantitate considerabilă.
Dar acei ~2,9 Gt nu reprezintă o adăugare netă echivalentă de 2,9 Gt CO₂ în atmosferă, pentru că carbonul respectiv a fost, în mare măsură, extras recent din atmosferă de plante și trecut prin lanțul alimentar.
Acesta este și motivul pentru care nu putem compara pur și simplu „CO₂ expirat de oameni” cu „CO₂ emis de petrol și gaz”. Fizic, ambele ajung în atmosferă; geochimic, însă, originea carbonului și bilanțul ulterior sunt diferite.
Există însă o nuanță foarte interesantă: dacă alimentația noastră implică schimbarea utilizării terenurilor, defrișări, drenarea turbăriilor etc., partea respectivă poate constitui o sursă netă antropogenică. De aceea, Global Carbon Budget separă emisiile din combustibili fosili de cele provenite din schimbarea utilizării terenurilor. În 2024, acestea au fost estimate la aproximativ 10,3 GtC/an din combustibili fosili și 1,3 GtC/an din schimbarea utilizării terenurilor.
Și aici ajungem la o concluzie care cred că este relevantă pentru tema dată:
Da, oamenii sunt permanent producători de CO₂. Dar, în condiții normale, respirația umană nu constituie o sursă netă de carbon nou pentru atmosferă.
Combustia combustibililor fosili este diferită deoarece transformă carbon geologic, care fusese scos din ciclul atmosferic-biosferic, în CO₂ atmosferic. Tocmai acest mic dezechilibru net, suprapus peste fluxurile naturale enorme, este cel care produce creșterea concentrației atmosferice.
Iar aceasta poate fi cuantificată foarte precis: NOAA folosește chiar un sistem numit CarbonTracker, care combină observații atmosferice cu modele de transport pentru a estima sursele și absorbțiile de CO₂ la suprafața Pământului. Sistemul actual urmărește fluxurile globale începând cu anul 2000.
––––––––––––––––––––––––––––––-
Ca profesor, i-am recomandat studentului respectiv să analizeze și posibilele contra-argumente la afirmațiile sale. De exemplu, care este nivelul de incertitudine a fluxurilor naturale, cum se rezolvă caracterul artificial al separației respirație/agricultură, ce răspuns are la faptul că argumentul ciclului rapid funcționează pentru CO2, dar nu funcționează la fel pentru metanul produs prin fermentație enterică la bovine sau pentru N2O din îngrășăminte etc.
Una peste alta, viata exista de cateva miliarde de ani. Gazele sunt emise, produse, absorite, re-sorbite etc. „Sistemul” are bucle de reactie, reactioneaza la dezechilibre. Poate civilizatia umana sa produca un dezechilibru atat de mare incat sistemul sa nu-l mai poata corecta? Se pare ca o sa aflam, observam doar ca ghetarii se topesc accelerat, ca la poli, calotele glaciare scad, ca raurile seaca din ce in ce mai des (Dunarea, a scazut dramatic de exemplu, afluentii Muresului au secat, California a avut 11 ani de seceta, lacurile Mead si Powel la cele mai scazute niveluri, Marea Azov secata aproape), factorul UV nu mai poate fi ignorat, particulele de NOx in marile aglomerari urbane sunt nocive. Si astea nu pot fi privite ca semnale ale unui sistem care nu mai reuseste sa se auto-echilibreze? Intreb, nu dau cu parul…
cu exact 20ani in urma Dunarea a crescut la fel de dramatic, cea mai mare crestere din precedentii 160ani, debitul la Bazias fiind dublu decat cel normal;
nu e clar de ce considerati ca „sistemul” n-are alta treaba decat sa „corecteze” dezechilibre ? sistemul se ocupa tocmai cu producerea dezechilibrelor, iar noi ne ingrijoram si daca se „linistesc” uraganele; echilibru ar fi daca iarna ar fi ca vara, polii ca tropicele si desertul ca jungla;
O fi fost cresterea aia de acum 20 de ani legata de Harry Potter si bagheta lui magica… A aparut brusc apa aia, de nicaieri, si dusa a fost. Cum zicea nea Iancu? „A dracului fatalitate”. Am avut in 1970 cele mai devastatoare inundatii in Romania, sigur au complotat americanii cu chiaburii. Sistemul n-are nici o treaba, ne avand constiinta, nu are intentii bune sau rele, pur si simplu urmeaza legile fizicii, Pământul fiind un sistem termodinamic deschis.
Ca sa nu maii zic de cuvintele astea noi ca „polar vortex” si „atmosferic river”, sau „heat dome” despre care nici nu stiam ca exista acum 50 de ani. Despre perturbarea circulatiei curentilor oceanici care fac ca schimbatorul de caldura planetar sa functioneze, si sistemul sa se autoregleze, avem voie sa ne intrebam? Dar despre cresterea nivelului oceanelor? Poate modela cineva matematic „sistemul”? Daca da, cum e deterministic sau stocastic?
To the Dark Side of the Force atrackted you feel My Young Padawan. Hm? :))))
The dark side is that the mother of stupid is always pregnant. The bright side is that you are not immortal.
„Downward control”, by Haynes and McIntyre, free pdf :
https://www.researchgate.net/publication/252454087_On_the_Downward_Control'_of_Extratropical_Diabatic_Circulations_by_Eddy-Induced_Mean_Zonal_Forces
cred ca asta e Biblia „sistemului” atmosferic :)
deduceti ce vreti dvs., ca eu am ramas cu dificultati majore de compilare, chiar si fara sa-mi propun sa analizez vreodata toate acele formule matematice;
eu deduc doar ca nu ducem deloc lipsa de determinism, dar as miza mai mai degraba pe stocastica Monte Carlo :)
Se pare ca se modeleaza matematic chestiile astea dar cu ajutorul unor ecuatii diferentiale neliniare, care pot avea, la conditii initale usor diferite, raspunsuri coplet diferite. Deci solutiile pot fi stabile sau instabile, ciclice sau nu, catastrofale pe termen scurt, da.
Fiindcă primul comentator a avut o întrebare deschisă, confirm aici că am citit integral articolul, comentariile de mai sus ale autorului, biografia autorului dar și disclaimer-ul. Ultimul mi se pare binevenit, în mod special, fiindcă în lipsă, unele presupuneri speculative s-ar fi putut ivi. Biografia autorului e într-adevăr impresionantă dar comparația din final cu Sadoveanu îmi pare că putea fi lăsată laoparte fiindcă Sadoveanu a fost nu doar scriitor ci și politician activ în perioada stalinistă participând prin discurs, notorietate și scrieri la consolidarea regimului comunist în România. Dincolo de asta, autorul pare a fi unul din cei mai relevanți și prolifici contributori ai acestei platforme.
Interesant mi s-a părut în mod deosebit comentariul la întrebarea de 1mil de puncte fiindcă vine cu date și evaluări cantitative. Privitor la sofistica instrumentată ca suport al tezelor panicarde în materia schimbărilor climatice, putem presupune că din selecția câtorva alocuțiuni ce cuprind secvențe ce pot primi încadrare sofistică nu am fi îndretățiți să inferăm că sofismele sunt în mod programatic aduse în suportul retoricii climatice alarmiste vădit mai mult decât în discursul negaționiștilor acesteia. Autorul nu ne exemplifică secvențe sofistice în discursul reprezentanților marilor companii petroliere care și-au actualizat discursul împănându-l cu termeni în tendință deși dacă cineva și-ar propune asta ca exercițiu nu ne-ar mira deloc să constatăm deplinul echilibru între părți. Ar mai fi plauzibil că militanții ecologiști conștientizeză dezechilibrul părților indus de capacitatea disproporționată de a influența politicul folosind levierul economic și încearcă să compenseze prin dramatismul discursului din disperare de cauză. Oricum ar fi, omul rămâne prădătorul suprem și faptul că a reușit doar într-un secol să pună în pericol un ecosistem planetar miraculos ne indică drept o specie absolut nerușinată. Dacă nu vă lăsați convinși doar de schimbările climatice atunci meditați la arsenalul nuclear ce tocmai proliferează.
Vă felicit pentru răbdarea de a fi citit integral textul + comentariile + biografia + disclaimer-ul. N-am verificat, dar se pare că acest text este cel mai lung din lista mea de autor Contributors. Cu toate acestea, lista exemplelor pe care le-am avut la dispoziție era triplă față de ce am selectat pentru studiul de față. Am fist nevoit să fac o selecție drastică, dar textul a ieșit, totuși, prea lung (TL;DR).
Reproșul dvs. că nu am exemplificat folosind „secvențe sofistice în discusrul reprezentanților marilor companii petroliere” este de reținut. Nu am o astfel de listă, dar nu cred că ar acoperi toate cele 13 sofisme. Și ar fi mai greu de întocmit: încă nu am văzut/auzit niciun discurs care, de exemplu, să proclame în loc de Just Stop Oil, lozinca Just Use Oil!. Din ceea ce observ aici în SUA, dar și cititind presa internațională, lozincile dominante sunt Vrem petrol cât mai ieftin! sau Vine iarna, cu ce ne ovm încălzi și cât vor costa facturile? Aș fi interesat să cunosc răspunsurile activiștilor climatici la aceste ultime lozinci.
„Vine iarna, cu ce ne ovm încălzi și cât vor costa facturile?”
Haz de necaz (aka valori europene).
„Actually not funny at all for the residents of the EU, but definitely 💯 % true 🎯”, zice o domnisoara de pe X.
https://x.com/V_iswakker/status/2099087104588366300
Vă mulțumesc pentru răspuns dar să știți că nu mă așteptam la felicitări fiindcă pornesc de la premisa că publicați pentru a fi citit. Sensul comentariul meu cred că poate fi pe undeva greșit interpretat fiindcă intenția nu era să enunț acolo un reproș ci să deschid și o altă perspectivă temei. Chiar nu-mi permit să trasez teme pentru acasă unui profesor universitar dar dacă spuneți că nu aveți o listă despre care să credeți că ar putea să acopere toate cele 13 sofisme dinspre una din părți dar că abundă dinspre cealaltă este plauzibil să fi pornit de la o teză preconcepută căutându-i ulterior susținere argumentativă. N-ar fi nimic de reproșat în acest demers dar ca exercițiu intelectual poate fi cu folos schimbarea părților. Dacă doriți să trivializăm puțin discuția, poate nu s-a auzit explicit în discursuri ”Just Use Oil!” dar sunt aproape sigur că ați auzit ”Drill Baby, Drill!” însă atunci n-am mai vorbi despre sofisme ci despre simple lozinci. Discursuri cu secvențe sofistice venite din partea marilor companii petroliere se pot găsi în audierile din Congres în comisiile de specialitate, în unele spoturi publicitare ale acestor companii, în comunicările departamentelor de PR ale acestora. Identificarea și selecționarea acestora poate fi o tema interesantă pentru un student cu spirit investigativ. Mărturisesc că sunt dezinteresat de prețul petrolului sau de cuantumul facturilor din energie dar m-ar interesa progrese în zona modelelor de predicție climatică corelate cu impactul strategiilor de decarbonizare.
Discursuri cu secvențe sofistice venite din partea marilor companii petroliere se pot găsi în audierile din Congres în comisiile de specialitate, în unele spoturi publicitare ale acestor companii, în comunicările departamentelor de PR ale acestora. Identificarea și selecționarea acestora poate fi o tema interesantă pentru un student cu spirit investigativ.
Această direcție este, de regulă, urmată în ultima parte a cursului de Climate Change, varianta graduate (master + doctorat), sub forma unei dezbateri de tip Red team vs. Blue Team.
EPA (Environmental Protection Agency) finalizează abrogarea reglementărilor din 2024 privind centralele electrice, generând economii de peste 300 de miliarde de dolari, și propune abrogarea tuturor standardelor rămase privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru centralele electrice.
Pe 14 septembrie 2026, EPA a anunțat abrogarea limitelor privind emisiile de dioxid de carbon ale centralelor electrice, care fuseseră stabilite definitiv în 2024 de către administrația Biden, și a propus abrogarea tuturor standardelor rămase privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru centralele electrice în cadrul reuniunii ministeriale a G20 privind abundența energetică, care a avut loc în Houston, Texas.
„De peste 15 ani, administrațiile Obama și Biden au dus un război împotriva cărbunelui pentru a distruge energia fiabilă și accesibilă. Administrația Trump a preluat conducerea pentru a proteja energia americană și pentru a se asigura că vă puteți permite să țineți luminile aprinse”, a declarat administratorul EPA, Zeldin. „Americanii vor observa o scădere a prețurilor la energie electrică, dar acesta este doar începutul. Lucrăm pentru a merge și mai departe, astfel încât energia americană să poată fi valorificată pe deplin. Valorificarea întregului potențial al energiei americane înseamnă mai multe locuri de muncă, prețuri mai mici și o Americă mai prosperă.”
În anunț, EPA a mai declarat că „modelele continuă să arate că emisiile [de gaze cu efect de seră] provenite de la centralele electrice nu au un impact semnificativ asupra schimbării climatice globale” și că „dacă tot dioxidul de carbon ar fi eliminat mâine, nu ar exista un impact climatic semnificativ”.
Detalii,
https://www.epa.gov/newsreleases/epa-finalizes-repeal-2024-power-plant-regulations-delivering-300-billion-savings
Un articol din NYTimes, 15 septembrie 2026:
Creșterea prețurilor la combustibili stârnește furie și proteste în întreaga lume
Din Indonezia în Guatemala și până în Siria, penuria și creșterile de prețuri duc la proteste și întreruperi de curent.
Vai, vai, ce lume ingrată și ignorantă 😒Cum să protesteze „întreaga lume” și cu „furie” contra penuriei de combustibili fosili? Păi, unde-s politicile „verzi” cît vezi cu ochii, care ar fi trebuit să Just Stop Oil și Fossil Filth is Over?
Verdele asta se vede de la o posta ca este „atat de fals, incit nici măcar contrariul nu este adevarat” (proverb unguresc) 😁
„Criza climatică de ieri a devenit gluma de astăzi”.
Perfect adevărat, dar asta nu înseamnă că o nouă „criză” nu se află în pregătire. Care criză, o să ziceți. Nu am avut destule „crize” ce au băgat societățile occidentale în diverse forme de sevraj? Adevărate isterii sociale cu durate și dimensiuni mai mari sau mai mici? Am uitat cu totul de Covid, de BLM, de transgenderism, de #MeToo, și de last but not least … de obsesia cu schimbările climatice scăpate de sub control?
Well, cred că ați ghicit că următoarea criză aflată în pregătire este … AI-ul.
Dacă alarmismul climatic e în scădere „pericolul existențial” ce îl reprezintă „inteligențele artificiale scăpate de sub control” reprezintă noua amenințare la adresa speciei umane ce trebuie stăvilită prin reglementare, și eventual prin impunerea unui guvern mondial ce să impună restricții serioase asupra dezvoltării noilor modele de AI-uri și LLM-uri.
Dacă priviți cu atenție cine se află în fruntea acestei noi cruciade culturale menită să inducă o stare de panică, urmată apoi firesc de introducerea de reglementări severe, probabil veți fi surprinși (sau poate nu) să aflați că se află cele două leading AI companies – OpenAI și Anthropic – și… partidul Democrat din Statele Unite prin vocea inconfundabilă a fostului președinte Barack Obama care, conform NYT „has recently urged Democratic leaders to make AI safety, job protection, and public policy a central part of their platform”
https://www.nytimes.com/2026/09/13/us/politics/obama-democrats-ai.html
O să vă întrebați de ce și-ar dori acești doi giganți AI reglementare? Și de ce s-ar asocia în această „cruciadă” cu Partidul Democrat? Asocierea „big tech” cu democrații nu e o noutate. Se știe de exemplu că marile companii de social media a fost principalii donori de bani la partidul Democrat. Prin reglementării „bine calibrate” duopolul OpenAI cu Chat GPT și Anthropic cu Claude vor continua să domine piața iar modelele noilor start-upuri în AI vor fi așa de „regulated” până le va ieși pe nas. Și nu numai că nu vor fi în stare să plătească suficienți lawyers care să-i apere de „noile reglementări”, dar vor fi și arătați cu degetul ca niște „AI mortal dangers deniers” ce sunt. Vă sună cumva cunoscut?
Well, dacă vă sună cunoscut e pentru ca e. E un pattern identificat cu prisosință aici, și nu numai, în multiple ipostaze. Cât de mare va fi distracția ce va urma vom vedea.
Intervenția dumneavoastră este interesantă în sine, însă „criza AI” pe care o evocați nu (prea) are o legătură directă cu tema textului meu, care analizează sofismele aristotelice pe care le-am depistat în retorica climatică. Faptul că o „criză” mediatică își dă sufletul și alta se pregătește să-i ia locul este, într-adevăr, un pattern cultural bine cunoscut. Dar, în loc de a urmări inventarierea crizelor, textul meu se ocupă de mecanismele retorice prin care una dintre ele a fost fabricată și menținută în viață până acum.
Detaliile despre anumite companii, politicieni sau instituții care încearcă să transforme AI-ul într-un nou vector de alarmism merită o discuție separată, într-un text separat. Deocamdată, m-au interesat sofismele retoricii din discursul climatic. După criza climatică de ieri, devenită gluma de astăzi, va veni și momentul în care alte crize – AI, energetice – vor fi analizate pentru eventuale erori logice.
Pe scurt: textul meu nu este despre „care va fi următoarea criză”, ci despre cum se construiesc crizele în discursul public. Iar acest „cum” rămâne același, indiferent de subiect.
”Pe scurt: textul meu nu este despre „care va fi următoarea criză”, ci despre cum se construiesc crizele în discursul public.
Bineînțeles. Exemplele mele cu AI-ul, cu COVID-ul, BLM-ul, etc, nu erau și ele decât tot niște exemple „despre cum se construiesc crizele în discursul public”. Vă prezint scuzele mele dacă cumva intervenția mea a fost complet off-topic și am deviat prea mult de la subiect.
Spuneți în continuare că „acest „cum” rămâne același, indiferent de subiect”.
Sigur că da. În nucleul de bază fiecare dintre aceste crize manufacturate conține o amenințare directă și iminentă la adresa umanității (eg. Covid-ul, Schimbările climatice, AI-ul) sau la adresa unui grup social anume (negrii, transgenderii, femeile, etc.) Dar nuanțele și retorica ce formează acest „cum” diferă de la caz la caz.
In cazul AI-ului mă întreb cine va fi distribuit în (sau își va asuma) rolul celor 97%?
În cazul Covid-ului vedem acum figura – de faimă mondială cu câțiva ani în urmă – a lui Anthony Fauci plimbată prin senatul american unde refuză să răspundă la orice întrebare. Mică consolare pentru toți cei ce au suferit de pe urma lock-down-urilor, mandatelor pentru vaccinuri, a măștilor, etc. să poată citi jurnalul acestei „distinse personalități medicale”. Unde, btw, în jurnalul lui, scrie printre altele cum Julia Roberts mai că a făcut pipi pe ea de plăcere când la văzut pentru prima dată pe Zoom. Strașnic personaj, de talia lui Al Gore poate.
Mecanismul acestor „crize” fabricate explicat de Victor Davies Hanson:
https://www.youtube.com/watch?v=c0lKndxbXHw
Momentul apariției acestor „crize” ce necesită „global monitoring” și „an international colloquium of experts” e explicat de Hanson cu mai multe detalii istorice și cu un adaos substanțial de „nume mari” – pe lângă cele ale lui Al Gore, sau Anthony Fauci – cum ar fi: Paul Ehrlich cu Bomba Populației, sau Carl Sagan cu Iarna Nucleară, și altele. Enjoy, …. if you can.
Am scris detaliat despre Paul Ehrlich în vreo 15 articole pe ace3astă platformă, este suficient pentru oricine care vrea să se informeze fără părtinire.
Despre „iarna nucleară”, copilul de suflet al lui Carl Sagan, am oferit, dacă nu mă înșel, prima descriere detaliată în articolul din 2017, Carl Sagan – De la bombardamente atomice și „iarna nucleară” la activism politic și „fake news”.
„Iarna nucleară” – o metaforă izbutită, care a dat fiori publicului de atunci, mai ales după lansarea filmului The Day After), a fost lansată în timpul primei administrații Reagan. Citez din articolul meu:
Faptul că noua apocalipsă AI a luat locul celei climatice, cu circa două luni înainte de alegerile din noiembrie, este un nou semn din cartea propagandei democrate.
numeste progresele technologiei altfel, nu AI, vad ca termenul (lansat de marketeri de altfel) a devenit un fel de sperietoare (desi automatizarea proceselor si accesul rapid la baze de date/informatie sint sinonime cu technologia), trebuie distrus cum am distrus communismul (!). feisbucii/meta/altmanii/zukerbegii/tiktocii/microsofstii/retelele sociale nu s nici inteligenta nici technologie, ci influencereala/marketareala/manelizare digitala. analfabet fiind, nu te va ajuta nici un salt technologic(!). asadar AI ul (termenul) poate sa dispara, nu insa si technologia. prosti institutionalizati au existat (si vor exista) dintotdeauna, ce va dispare va fi prostul uman cu atestat (diploma) si ifose de leader/vizionar/organizer/conducator de mase. faptul ca poti citi orice carte la un click distanta nu i putin lucru, trebuie doar sa stii si sa ntelegi ce citesti.
Nici nu stiti ce dreptate aveti. AI scare se grefeaza perfect peste cei cu codoiu. Un client ar fi vrut sa cumpere o instalatie de racire a sculei, la o masina unealta, cu CO2 superfluid. Asta e folosit si-n galantare ca sa tina legumele proaspete mai mult timp.
Un coleg, la vremea aceea excreta: ” What? CO2 is THE green house gas”. Am inceput sa strig dupa el GETA….GRETAAA.
Ei, acum mi-e sef si s-a exprimat extraordinar de sigur pe el ca ne ia dracu cu AI-ul asta foarte de in curand…
Pe de alta parte China vrea sa ajunga US intai si dupa aia se gandeste la regularea AI. Nu e bizar?
China Also Thinks AI Could Kill Us. But First, It Wants to Match the U.S.
Beijing sees a battle with America for technology supremacy
https://www.wsj.com/tech/ai/china-also-thinks-ai-could-kill-us-but-first-it-wants-to-match-the-u-s-5ab6ba31?mod=Searchresults&pos=1&page=1
SINGAPORE—China also worries that artificial intelligence could bring doomsday. But first things first: It needs to catch up to the U.S.
As America wrung its hands over warnings that AI could end humanity within years, a top Chinese official on Sunday shared Beijing’s latest view: AI is the “core engine of a new round of technological revolution” and the main battleground of its rivalry with the U.S.
For some engineers at China’s top AI labs, the apocalypse feels like a first-world problem. Even with several Chinese AI models climbing global rankings, researchers on the ground say they still trail American labs by months or more. The technology is still so nascent that an existential threat looks like a distant concern, some say.
In other words, those building and regulating China’s leading AI models don’t think they have built the 21st century’s version of a nuclear weapon yet—and they aren’t going to slow down while America refines its own.
“AI progress is happening faster and it’s more frontier in the U.S., so people at U.S. labs may see more dangerous things than people in Chinese labs,” said Zilan Qian, a researcher at the Oxford China Policy Lab. She added that Chinese researchers also don’t have the same culture of evaluating societal impact that those in America do.
That’s not to say Chinese officials don’t recognize the threat. Beijing has had AI rules for years to regulate AI development and services, including censoring chatbots so they echo the Communist Party’s stances and don’t disrupt social stability.
In the 2025 version of its annually updated “AI Safety Governance Framework,” China’s top cyberspace regulator spelled out the threat.
“In the future, AI may undergo sudden, unexpected leaps in intelligence, enabling it to autonomously acquire external resources, replicate itself and develop self-awareness,” according to the regulator. “This could drive AI to seek external power and pose risks of competing with humanity for control.”
In the 2026 update, published Monday, it said AI is increasingly capable of performing tasks on behalf of humans, interacting with the physical world and engaging in deception. Even Chinese leader Xi Jinping has weighed in. “We should ensure that AI is always under human control,” he said at a national AI conference in July.
Then he added: “Meanwhile, we should jointly oppose overstretching the national security concept in the field of AI and placing one country’s security over that of others.”
It was a veiled jab at the American policy of banning the export of cutting-edge AI chips to China, one big reason U.S. labs are ahead of Chinese ones. Xi has said that AI will determine whether China can compete globally, and has focused on pushing the country to build a self-sufficient AI ecosystem.
President Trump has made little secret of his determination to keep the U.S. ahead of China. “There is a SICK conspiracy going on against AI and Data Centers, and the only one that is happy about it is China,” Trump posted on social media Monday. He added, “We are leading China, and all others, and will continue to do so.”
Trump and Xi are set to meet in Washington later this month, and officials on both sides are busy figuring out how the leaders should address AI.
Despite the fretting over AI across the Pacific this past week, Beijing has defended its all-systems-go pace. In an article published in state media Sunday, Chinese state security minister Chen Yixin said AI brings threats—especially if exploited by foreign adversaries. Those risks, he wrote, include threats to Communist Party rule, critical infrastructure, data security and the military.
Then on Monday, a spokesman for China’s foreign ministry said American calls to slow down AI innovation were “fearmongering” and part of a Cold War playbook to hobble a rival.
This came after Anthropic Chief Executive Dario Amodei wrote Saturday that a Chinese lead in AI would “pose grave danger” for the world. He said the U.S. should continue chip-export curbs and other measures to slow China. Anthropic is preparing for a public listing soon.
In government offices and AI research labs around China, the focus has been catching up. When Anthropic earlier this year released its Mythos system, which can automatically detect security flaws, Beijing responded with alarm and pushed domestic companies to match the technology. Last month, the company Z.AI said it did just that.
The co-founder of that company, Tang Jie, told employees in July that Z.AI would spend the next two years focusing on the concept that prompted Jacob Coxon to resign from Anthropic. Calling the endeavor “Touch High Project,” Tang said Z.AI would invest in building AI systems that can improve themselves. Z.AI and other companies have said their goal is to pursue artificial general intelligence, or systems that think like humans. Tang also said his company would invest in what he called “extreme safety governance,” including billions of dollars to better understand how AI makes decisions—a process currently considered largely opaque.
Copyright ©2026 Dow Jones & Company, Inc. All Rights Reserved. 87990cbe856818d5eddac44c7b1cdeb8
Appeared in the September 15, 2026, print edition as ‘China’s Main AI Focus Is on U.S. Rivalry’.
”Pe de alta parte China vrea sa ajunga US intai si dupa aia se gandeste la regularea AI. Nu e bizar?”
E bizar, desigur. Dar același lucru a făcut China și cu reducerea emisiilor de dioxid de carbon, construind câte o centrală electrică pe cărbuni în fiecare săptămână, în timp ce era lăsată să „ajungă din urmă țările dezvoltate” fără restricții stupide de genul ăsta la care restul țărilor dezvoltate puseseră deja și umărul și botu.
De aceea China are acum aproape de trei ori mai multă energie electrică instalată decât Statele Unite.
„China reached approximately 3,891 gigawatts (GW). United States holds roughly 1,373 gigawatts (GW)” scria IDN Financials în ianuarie 2026 (pt detalii vedeți aici: (https://www.idnfinancials.com/news/60828/chinas-electricity-capacity-now-exceeds-india-and-us).
Această capacitate instalată face China să se poziționeze mai bine decât US în cursa pentru AI, care sunt cunoscute pentru consumul lor excesiv de energie. E drept că americanii le-au interzis deocamdată chinezilor accesul la ultimele generații de procesoare pt AI, dar asta poate e doar o întârziere de 2-3 sau 4 ani pentru ei. În schimb e greu de crezut că Statele Unite vor fi în stare să-și tripleze capacitatea electrică instalată în 3-4 ani. Poate în 20 -30. Dar nici asta nu e sigur.
De ce ar avea nevoie Statele Unite ”să-și tripleze capacitatea electrică” și de ce ar exista o legătură directă cu AI?!
China și-a umplut țara de trenuri de mare viteză, o singură garnitură care se respectă consumă 8.800 kW. Statele Unite nu au asemenea consumatori și nici nu vor avea, în secolul 21. Un tren american poate avea 3 kilometri lungime și 6 locomotive diesel, dar ar fi lipsită de sens electrificarea căilor ferate prin pustietățile din Colorado și Wyoming, de exemplu. Există într-adevăr trenuri electrice pe Coasta de Est și prin Florida, însă nu au o pondere semnificativă pe ansamblu.
Mai mult decât atât, lipsa catenarei deasupra căii ferate permite transportul a câte două containere pe vagon (așezate unul peste altul) în timp ce prezența catenarei permite un singur container pe vagon. Eficiența americană nu se măsoară în capacitățile electrice instalate și în niciun caz nu se raportează la ce face China.
Încă un mic amănunt legat de marile realizări ale economiei chineze:
”China had 1,288 gigawatts (GW) of solar capacity as of the end of July, against coal’s 1,285 GW, according to energy administration figures and state-run media.”
https://www.reuters.com/business/energy/solar-overtakes-coal-chinas-largest-source-installed-power-capacity-2026-09-01/
În lumea reală, acea ”capacitate solară” generează cam 11%, ca medie la nivelul întregului an, iar în perioada octombrie-martie rezultatele sunt catastrofale. Cum facem, oprim serverele din China, între octombrie și martie? Sau oprim trenurile electrice? 😀
off-topic: se pare că Londra începe să nu mai fie sat fără câini:
https://www.youtube.com/shorts/ZP2H3IcYvpM
Pe vremea prim-ministrului procuror, polițiștii făceau arestări pentru postări pe social media.
UK’s 26th royal army regiment marching
https://x.com/MyLordBebo/status/2099775936170201247
Te-ai uitat la comentarii? (Top / Show featured comments)
Primul comentariu vizibil:
@tripleo8355
12 days ago
Brings a tear to my AI 😂.
Al doilea comentariu:
@kekk9365
3 weeks ago
Thats AI. They would never do something against that in the UK
Asa sint toate comentariile. Comedie. Toata lumea a vazut ca e AI, mai putin romanii ametiti de wishful thinking.
”They would never do something against that in the UK”
Așa le place unora să creadă. Chris Kaba a fost împușcat de un polițist prin parbrizul mașinii, deși mașina era oprită, iar Chris Kaba nu era înarmat. A fost pur și simplu o execuție pe stradă. Iar despre ce se întâmplă vineri noaptea la Nottingham și la Manchester, am mai povestit pe-aici.
Acel clip e o compilație din mai multe surse, e editat grosier și pare asezonat spre final și cu AI, dar scenele inițiale de pe stradă sunt prea realiste ca să fie realizate de AI, acelea au la bază filmări reale.
@wishful thinking – am găsit sursa originală pentru filmele din acea compilație asezonată cu AI. Sunt clipuri cu sigla Metropolitan Police și includ și filmări de pe bodycam din timpul urmăririlor și arestărilor din Londra:
https://www.youtube.com/watch?v=UOiS5426iCc
https://www.youtube.com/watch?v=4c6AbhuR3ek
https://www.youtube.com/watch?v=o8qXOfTB-3o
https://www.youtube.com/watch?v=lMQiR_A35qw
Have fun! 😀
Valeo mai Harald, mai bine dadeai linkuri la articole de pe Clik pt Femei ca mai demult. 🤣🤣😂😂
@Robert – ți-am mai explicat că încercarea de a compromite reputația interlocutorului e treabă de femei, iar între bărbați nu funcționează. Citează, cu dată și oră, vreun comentariu de-al meu cu link-uri la articole ”de pe Clik pt Femei”.
Dincolo de asta, era inevitabil să faci echipă cu postacul Rusiei. Am mai remarcat și cu alte ocazii că nu vă deranjați reciproc. Până la urmă, conflictul din Ucraina e opera voastră comună: Putin și Zelenski rămân la putere pe termen nedefinit. Doar Trump insistă să vă strice aranjamentele 😀
Reputation n’est pas raison!
Traim vremuri triste. Ne bucuram o secunda pentru o zvicnire palida de normalitate – precum in clipurile postate de Harald.
Ma bucur si eu, dar ce dezolant e aspectul general al vestului de astazi (asta nu inseamna ca ma grabesc sa ma mut in China sau Rusia, faptul ca exista „si mai rau” nu schimba insa situatia). Asta nu e atac contra UK sau romanilor de acolo. Sint porcarii de genul asta si in Spania, Franta, Germania, Italia, Canada etc. Ba chiar si in SUA, in special in orasele mari guvernate de democratii aripa Dragnea.
In UK, o perioada de numai cinci ani, peste 60000 (!!!!!) de arestari bazate pe postari Facebook, X sau Instagram. In cultura extraordinara, unica de la Imperiul Roman incoace, care a dat umanitatii Magna Carta (and a lot since), o asemenea politie de stat de tip stalinist este nu numai execrabila ci si absurda. Guvernantii actuali (si Tory nu sint mai breji) scuipa pe o istorie bogata si onorabila, in toate manierele imaginabile.
Germania nu e mai breaza.
https://www.youtube.com/watch?v=I6els0hxmUQ
Este ceva incredibil de creepy pe fatza incintatei „ziariste” americane ca si pe fetzele gestapovistilor de stinga oribili care explica cum pot distruge vietile oamenilor bazat pe ce definesc ei drept birfa.
Porcul submediocru care raspunde la numele de Merz n-a fost arestat pentru „insulta” si „birfa” cind a calomniat partidul AFD dupa succesul recent in alegeri regionale. N-a fost investigat pentru „misinformation” cind a declarat sus si tare ca intentia LEGITIMA a AFD de a repatria ilegalii si pseudo-refugiatii este „nazista” si „ethnic cleansing”.
Pina si francezii se pare ca au avut destul. N-am fost un admirator al lui tatuca J. M. Le Pen, RIP, dar n-am auzit o propozitie nefondata sau extremista din gura fiicei, o femeie de mare inteligenta. Vor fi capabili, establishmentul, sa fure si alegerile din Franta? Ca de incercat vor incerca cu siguranta.
In Europa NU liberala, ci marxisto-idioata de astazi, extremistii distrugatori care au fost la putere vreme de decenii continua cu bau-baul extremei drepte. Nu vreau sa-l plagiez pe Harald, dar ei inca nu inteleg ce anume extrema dreapta este, cind va fi. Nu stingisti-spre-centru precum Meloni sau Le Pen. Cu totul altceva. Sper sa nu se ajunga sa se vada. . .
Dar ce-i cu vrajeala cu AfD cum ca se intalnesc cu rusii sa discute reinceperea livrarilor de hidrocarburi in GE. Stiti cine a scornit-o?
https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/trimisul-lui-putin-si-extrema-dreapta-germana-se-pregatesc-sa-discute-reluarea-livrarilor-de-gaze-rusesti-3954377
Un documentar informativ as zice. UK invadata de arabime.
https://www.heritage.org/immigration-crisis
Bun documentarul, merci.
Ia uitati si asta: Biserica Anglicana cu arhiepiscopul de Canterbury, Dame Sarah impreuna cu un ala de-l sutinea pe bin Laden.
https://x.com/CatholicArena/status/2100939463496994866?
In anumite, destul de multe, priviite sunt de acord cu dumneavoastră dar, vis a vis de asta nu pot pur si simplu; „dar n-am auzit o propozitie nefondata sau extremista din gura fiicei, o femeie de mare inteligenta.”
Nu ca restul concurentilor ei politici ar fi niste genii lipsite de ipocrizie dar ca sa o evaluezi trebuie :
1. Sa stii franceza
2. Inarmat cu (1) sa-i urmaresti diversele dezbateri, mai ales electorale, de-a lungul anilor
Sincer, se vomporta si vorbeste ca o tzata, frizand asemănarea in cuget, vorba si simtiri cu o persona de volum, fizic si verbal, de pe la noi. Eu am socat când am urmarit-o prima data, am crezut ca e un actor politic roman gen vadim(fara latura poetica si vreo de substanta) dar de provincie si care s-a deghizat in politiciana franceza.
Ma rog, e opinia mea!
Nu va voi contrazice cu prea multa vigoare.
E drept, nu i-am urmarit intreaga cariera si nu am vreme sa urmaresc politica franceza in detaliu si exhaustiv.
E posibil sa imi fi scapat cite ceva, sau chiar mai multe.
Ceva ce am vazut de la cap la coada si nu se potriveste cu caracterizarile dv.
https://www.youtube.com/watch?v=XVkTcGcPLW8
Pe Vadim nu l-am simpatizat niciodata si n-am decelat substanta sau poezie la el.
Cum am zis, n-ar trebui sa fiu exagerat de emfatic in sustinerea MLP. TOTUSI, n-a fost ea la putere in toate aceste decenii de distrugere organizata. Numai bine.
:-) . ar fi bine sa va faceti timp si pt. 2 si si pt. 1 daca tineti mortis la caraterizarea dvs., bazata pe o conferinta si dublaj voce de studiou. oare daca-l auzim pe putin dublat frumos in romana, la o conferinta, inseamna ca surprindem realitatea personajului? ca de vrajit si el o face frumos!
Se poate asculta fără dublaj (în Settings, schimbați pe limba franceză).
Dacă tot urmărim dezbateri de la Universitatea Oxford (cea mai veche din Anglia), aș propune una, mai recentă, care îl are ca protagonist pe Konstantin Kisin vorbind studenților despre woke movement și „climate change”
https://www.youtube.com/watch?v=zJdqJu-6ZPo
Multumesc dar am ocazia s-o aud pre limba ei natala, si am avut ocazia + curiozitatea sa o urmăresc in dezbateri si confruntari electorale +interviuri si interventii live (la tv, of course). Sper ca sunteti acord cu mine ca acolo vezi personajul cu adevărat. Oracat as fi de-o dreapta sănătos de spre centru si foarte siktirit (moral) + deranjat (dpdv politici economice) de shleahta bru care a dus de gard economia EU de vreo 10 ani încoace (si acum e intr-o dilema: Cum s-o dreagă da lumea sa nu-si dea seama cine e de vina, sau măcar sa închidă ochii) nu pot pur si simplu sa trec peste demagogia cuiva care in timp ce critica de zor establishmentul deturna fără greata banisori de la cabinetul de europarlamentar (la fel ca si altii mai de stânga dar neprinsi si condamnati), adică din banii contribuabililor cărora le cere votul. E doar un personaj avid de a demonstra ca poate mai mult decât tatăl, chiar daca nu are anvergura de conduce statul francez. Imi asum opinia!
@ Nman Nu stiu daca doamna Le Pen ar fi o presedinta buna. Tot ce am spus este ca vorbeste bine, din ce am auzit. (Am admis ca nu i-am urmarit cariera si sute de cuvintari.) Stiu ca cei care au fost si sint presedintii Frantei (si liderii Germaniei, UK, etc.) in decenii recente sint niste hahalere incompetente si tradatoare dovedite.
La fel cum eram amenintati cu Vadim ca sa-l realegem pe Ilici, propaganda vestica ameninta cu baubaul extremei drepte ca sa se mantina incapusati la putere aceiasi incompetenti.
@profesor Cranganu Daca nu ma insel, am „linked” acel discurs la comentarii la vremea in care a fost tinut. Este exceptional de realist si retoric bine scris de dl. Kisin.
Intr-o maniera mai generala (nu legata de discursul specific de care vorbim), dezbaterile de la Oxford s-au schimbat si ele in ani mai recenti, cu islamisti si studenti agresivi admisi pe baza de DEI dominind prin brutalitate vulgara evenimentele. Oxford – si intr-o anumita masura Cambridge, unde totusi dezbaterile INCA mai sint ceva mai decente – oglindesc transformarile etno-culturale ingrozitoare care au contaminat UK, probabil fara cale de intoarcere.
Ma bucur ca va place K. Kisin. Este un moderat real, probabil ar fi fost numit de centru-stinga in 1996, astazi e si el bagat la asa-numita extrema dreapta…
K. Kisin are un umor pe care îmi place să-l numesc „umor tip Brooklyn”, cu care sunt familiar din 2001 și pe care îl ilustrează, printe alții, un Jerry Seinfeld, Mel Brooks, Woody Allen, Adam Sandler ori Larry David.
Nu știu dacă ați „linked” speech-ul lui KK din 2025 de la ARC – Alliance For Responsible Citizenship. Dacă nu, vă invit la umor, Cargo Cult, Net Zero, și, desigur, climate change:
https://www.youtube.com/watch?v=30fD5NDnaSk (3.1 milioane vizualizări, 7400+ comentarii).
P.S. Cuvântarea lui KK de la ARC 2026 este, deocamdată, cu plată. N-am urmărit-o încă.
@Cranganu, mi se pare mie ori gresesc; asta nu-i umor dint-ala Ashkenazi, cu Rifca si Itig? Cei drept Brooklyn are o comunitate mare de evrei din Europa de Est. Pacat ca o treime au votat cu Mamdani…ca tot vorbeam despre dezinfomare sovietica marxista.
@ Constantin Crânganu19/09/2026 La 21:09
Doar asta exista deocamdata: https://www.youtube.com/watch?v=BJUn_WgBhiU&list=TLPQMTkwOTIwMjbwZKF72NzsoQ&index=1
„My point is, there is no shame in learning from America” (6:24)
Amen.
@ Constantin Crânganu20/09/2026 La 2:28
Si are dreptate. Nici ca n-a scris-o Alexis de Tocqueville acum iaca se fac 200 de ani!
Poate ca K. Kissin are dreptate, Europa a exportat ideea britanica de democratie – de observat ca e foarte diferita de ideea de democratie de sorginte greaca vinturata de Europa – si ca acolo chiar a prins forma, e drept impinsa de niste oameni, The Founding Fathers, cu mult inaintea timpurilor lor.
Evident sint de asteptat vaietele, bocetele si sudalmele stingismului politic, universitar si oengistic evropenesc. Care este deci se afla. Si duce Europa direct in buda istoriei. Poate de-asta goleste lumea rafturile cu hirtie igienica ori de cite ori se pune de-o criza :)))
@Absurdistan .Dupa cum am început primul meu răspuns, sunt de acord cu dumneavoastră in destul de multe privinte, mai putin impresia despre o anumita persoana. Am considerat necesar sa va expun cum se manifesta persoana respectiva dincolo de cuvintele acestui discurs. Atat!
Nu toti sedii de stat francezi recenti au fost hahalere: Szarkozy da, cu brio/ Hollande – un pinguin patetic de care se făcea mishto zilnic la tv/ Macron – ok pe ideea de reforma a osificatei administratii franceze (au o functie aleasa la cca. 104 votanti!!!)/ a dat-o de gard pe partea economica desi, sa introduci o coplata de cca.10€ la consultatii medicale pe asigurari(de care se abuza masiv, inclusiv pt concedii medicale pe nashpa) nu e un capăt de tara pt.un francez). Franta este tara in care multi trăiesc din somajul de 2 ani, perpetuat prin mici joburi de cate 1 an intre perioade. Deci da, pt. stânga era rau, rau! Nici dreapta n-a ezitat sa atace genul asta de masuri. A încercat sa spargă baroniada locala prin comasarea regiunilor(sunt 8 acum, daca nu ma insel) doar ca sa rezulte niste super baroni, in paralel cu nemultumirea întregii retele politice locale de dinainte. Bineinteles ca printre intentiile initiale a fost si aceea de a-si crea proprii baroni, mai mari. It has backfired pt ca asa a acaparat frontul National supra regiunea din sud! Chirac? Cam ultimul presedinte pe stil clasic, cu anvergura dar cu ceva schelete in dulap si ramolit uj ultimii ai ai celor doua, prea lungi la acea vreme, mandate.. Dupa el a venit potopul.
acuma, cu discursurile si conferintele : Exista Davos de ex., putin are Valdai, Orban avea Tusnad, you name it : Cu totii vorbesc frumos, preluand adevăruri care „ne doare”, evitate de establishment-ul progresist sau nu dar, amestecandu-le intr-o agenda proprie care urmareste altceva in realitate. La putin vedem unde s-a ajuns, Orban a creat o camarila economico-politica, caracatita sa-i spunem, infiltrata si extractiva pana la cel mai marunt sătuc maghiar, de se rusineaza Camorra. Le Pen are o data ambitia de a trece peste umbra tatălui dar pt. restul obiectivelor e responsabila mai mult elita in asteptare, afata in spatele ei, de a acapara zone din statul francez – similar cu Aur la noi!
Va recomand cu caldura o carte relevanta pt. a intelege rădăcinile demagogiei care pare sa ne fi cuprins planeta de la o vreme încoace „Vremea Pradatorilor” , Giuliano da Empoli.
Marine Le Pen e o personificare a perfidiei. N-are mama, n-are tata. @Nman a spus doar cite ceva, la repezeala, despre doamna. De inteles, te murdaresti intrind in lumea ei. Luata la bani marunti, se sparie gindul.
Mie imi aminteste o zicala romaneasca: „Țiganu când a ajuns împărat și-a omorat mai întâi tatăl”.
AI-generated answer (ca sa suflu si-n iaurt):
* Origine și semnificație: Conform surselor, este o extrapolare vulgară a unui proverb mai vechi care se referea la „Tiganula când s-a văzut împărat, întâi pe tată-său l-a spânzurat”.
* Interpretare: Proverbul nu se referă literal la etnia romă, ci este o metaforă pentru oamenii care uita de unde au plecat sau devin aroganți și nesătui după ce ajung în poziții de putere sau bogăție.
* Utilizare: Zicala este folosită frecvent în discursul public și politic pentru a critica oportuniștii sau pe cei care, odată ajunși în funcții de frunte, își trădează originile sau prietenii de odinioară.
La asta ma refer:
În august 2015, Marine Le Pen l-a exclus pe tatăl său, Jean-Marie Le Pen, din partidul Frontul National (FN) — formațiune politică pe care el însuși o fondase în 1972 și pe care o condusese timp de aproape patru decenii. Asta după ce chiar el i-a facilitat ascensiunea politică promovând-o constant în cadrul partidului, procesul de preluare a puterii combinând sprijinul părintesc cu o luptă internă intensă.
Oricine ii gaseste o scuza (sau vede ceva urme de pragmatism politic in comportamentul ei) si spera sa o vada in locul lui Macron, sa faca o comparatie intre promisiunile electorale si faptele concrete ale unei alte mari sperante a suveranistilor, Giorgia Meloni. Un singur exemplu: promisiunile electorale in privinta combaterii imigratiei ilegale.
Citez:
În campania electorală (2022), Giorgia Meloni și partidul său (Fratelli d’Italia) au propus o abordare de linie dură:
– „Blocada navală” (Blocco navale) în Marea Mediterană pentru a opri ambarcațiunile care plecau din Africa de Nord.
– O reducere drastică a sosirilor ilegale și repatrierea rapidă a celor fără drept de azil.
– Înăsprirea condițiilor pentru navele ONG-urilor de salvare pe mare.
SI POPORUL A VOTAT-O sarind in sus de bucurie (ca romanii la alegerile prezidentiale – n.m.)
Realitatea cifrelor și dinamica sosirilor:
– Anul 2023 (Creștere masivă): În primul an complet de guvernare, promisiunile au intrat în coliziune cu realitatea din teren. Sosirile ilegale pe mare au depășit 157.000 de persoane, o creștere de peste 50% față de anul anterior.
– Anii 2024–2025: numărul sosirilor pe mare a scăzut la aproximativ 66.000 pe an, reprezentând o reducere de ~55% față de 2023. (dupa lupte seculare care au durat 3 ani, Meloni a ajuns de unde a plecat in chestiunea invaziei – n.m.)
Principalele măsuri aplicate:
– Ideea unei blocade navale unilaterale a fost abandonată ca fiind imposibil de aplicat din punct de vedere al dreptului internațional. (oare de ce nu s-o fi gindit la asta inainte de a face promisiuni? – n.m.)
– A promovat un acord între Uniunea Europeană și Tunisia (și ulterior Libia), oferind sprijin financiar direct pentru ca garda de coastă din aceste țări să oprească plecările. (sprijin financiar direct = MITÂ – n.m.)
– Meloni a semnat un protocol bilateral cu Albania pentru a construi centre externe de procesare a cererilor de azil gestionate de Italia, din care nu s-a ales nimic.
– Guvernul a impus coduri de conduită stricte pentru navele ONG-urilor, obligându-le adesea să debarce refugiații în porturi din nordul Italiei (ceea ce le prelungește traseul și reduce timpul de intervenție pe mare). (mama, mama, ce le-a facut! ce coduri de conduita stricta le-a impus! – n.m.)
Deschiderea canalelor de migrație legală
Un aspect notabil a fost ajustarea pragmatică a politicii de muncă: guvernul Meloni a crescut semnificativ cotele de vize de muncă pentru străini (migrație legală), în paralel cu măsurile de combatere a celei ilegale. (Ce zmechere e unele politruce… 😂😂😂😂😂😂😂😂 -n.m.)
Marine Le Pen? Tot un fel de Meloni. Sau de Sosoaca. Sau de George Simion. De Calin Georgescu nu zic nimic. Omul e intr-un univers paralel cu care comunicarea e imposibila.
Sa nu il uit pe narcisistul megaloman DJT, groparul SUA. El iese mult mai prost decit Meloni daca pui pe doua coloane ce a promis si ce a facut. Nu zic mai multe deocamdata. Prefer sa stau pe marginea riului, cu picioarele in apa, si sa astept…
Ma bucura ca ati clarificat la sfirsit.
Daca sint din aceeasi categorie cu VSGDJT, inseamna ca sint cu mult preferabile, aceste doamne de asa-zisa extrema dreapta, lui (Sch)Merz, Micron, Sturmer und so weiter.
Meloni este cea care a fost capabila sa il „farmece” uneori, imblanzeasca alteori si chiar sa -l infrunte, pe Trump! Nu exista termen de comparatie intre cele doua doamne.
Si pana una alta s-a dovedit a fi un politician capabil de a conduce unul dintre, daca nu cel mai, longevive guverne ale italiei.
A creat stabilitate politica, o creste economica, modesta dar totusi crestere!
Pe politici de migratie a trebuit sa facă si compromisuri cu bru, pt. pana la urma face parte din EU si numai bine ce Italia s beneficiat de vreo 192 mld € prin PNRR, absorbiti cu brio. Dar ce sa vezi? Pe modelul ei cu Albania acum vrea chiar si comisia sa creeze tabere de migratie in tari terte!
Meloni e cea care a suspendat schengen-ul cu Spania in urma balbelor socialistului cu sotie influencerita de coruptie economica , in cazul Maroc! Si tocmai ce a mai prelungit treaba vreo 15 zile. Doamna are nu doar „oo” ci si viziune politica si economica. A cam temperat avântul hegemonic ba al Frantei, ba al Germaniei pe diverse teme.
Nu, imi pare rau dar nu exista termeni de comparatie intre cele doua.
Trump e cam dezamăgitor, pe plan extern. N-are in cap altceva decât tax&duties ca mijloc de negociere iar strategic, in afara de venezuela, e un dezastru – ce a rezolvat in Iran? Avem acum 2 stramtori gatuite iar petrolul nu mai stie decât sa urce, inclusiv in US!
„ce a rezolvat in Iran?”
Iranul ar fi făcut lucrurile la o scară mult mai mare, în lipsa intervenției americane. Atât în Gaza, cât și în Yemen. Plus ajutorul pe care îl acorda Rusiei, iar acum nu mai e capabil să-l acorde.
„petrolul nu mai stie decât sa urce, inclusiv in US! ”
Pemtru că toată lumea speră în victoria democraților, la alegerile din noiembrie. ”Toată lumea” însemnând Iranul, Rusia, domnia ta etc. În esență, instabilitatea internațională crește prețul petrolului, iar Iranul și rebelii Houthi se vor potoli ca prin farmec, în prima săptămână după alegerile americane.
Ce se întâmplă în prezent e doar o continuare a Războiului Rece, taberele sunt clare, iar România și domnia ta sunteți din nou în tabăra anti-americană, la fel ca în anii ’80.
Harald, get a grip! De unde ma scoti anti-american? Ia verifica un pic cam ce postez in genere, ca-s acelasi de mult timp!
Nu, mie nu mi se pare ca trump rezolva ceva in Iran.. Una peste alta schimburile cu rusia le merg bine si posibil sa se trezească golfu si cu noile drone rusesti cu reactie. Da ma mai întreb de ce a lăsat Arabia Saudita solo vs houti? Nu mai este acelasi castigator de acum 1-2 ani.
”Da ma mai întreb de ce a lăsat Arabia Saudita solo vs houti? Nu mai este acelasi castigator de acum 1-2 ani.”
Arabia Saudită fusese lăsată de administrația Biden complet la mâna Chinei, care o forțase se abțină de la orice ostilități la adresa Iranului și a rebelilor Houthi. Trump a reluat sprijinul american pentru Arabia Saudită și a scos-o de sub presiunea Chinei, însă acum e nevoie de Xi pentru a tempera Iranul. În săptămâna care urmează, Xi Jinping împreună cu soția, Peng Liyuan, se vor afla în vizită în Statele Unite și vor fi primiți de Donald Trump. O să vedem cum se înțeleg.
Israel a făcut ordine în Gaza la modul magistral, dar nu are graniță directă nici cu Iranul, nici cu Yemen-ul. Arabia Saudită trebuie să facă ordine în Yemen, dar pentru asta Xi trebuie să tempereze Iranul.
”Ia verifica un pic cam ce postez in genere, ca-s acelasi de mult timp!”
Știu ce postezi în genere, de-obicei etatisme, fonduri europene și bolojenisme. Ai folosit mai multe nickname-uri (de ex @Mykeo) și te apucasei să mă înveți cum să gândesc, într-o dispută legată de maghiarii care au dezvoltat industrial Transilvania (atunci când am explicat că noi am tradus Nagy Banya drept Baia Mare, nu maghiarii au tradus Baia Mare drept Nagy Banya). Remember?
Bun, daca crezi stii ce si cum, accepta ca te mai poti si insela si nu mai exagera încercând sa le potrivesti eronat!
Totusi, ca simplu plătitor de combustibil la peste 2€ litrul, cu bune sanse ca acesta sa ramana pretul sine die, nu ma simt încălzit de strategii care, pana una alta, tin sau ameninta sa tina blocate 2 stramtori cheie pt comertul cu combustibil dar si cel in genere.
By the way, banya se foloseste in Silezia poloneza pentru aquaparc, strand. Scrie pe marginea drumului si la intrare.
”ca simplu plătitor de combustibil la peste 2€ litrul, cu bune sanse ca acesta sa ramana pretul sine die”
În urmă cu vreo 5-6 ani, unul dintre postacii Cancelariei de la Berlin, care își spunea @Kurt și era emigrat de prin Timiș, exact asta susținea: că e nevoie ca benzina să coste cel puțin 2€ litrul, pentru a îndeplini obiectivele ideologice ale Germanie și ale UE. La vremea aceea nu ai avut nimic de comentat, iar Germania l-a instalat pe Bolojan prim-ministru, ca să aloce 6 mld euro pentru Rheinmetall. Acum e vina lui Trump?
Trump a interzis orice fracturare hidraulică în Europa? Trump a stabilit minim 15% TVA în UE și aplicarea de TVA la accize? (taxă la taxă!). Așa cum spuneam: etatisme și anti-americanism, ăsta e rolul tău pe-aici. Știi măcar un singur stat american cu sales tax de 15%? Știi că există state americane cu sales tax 0%?
Ce are una cu alta? Si daca as fi comentat s-ar fi schimbat ceva? Nu toata lumea are timp de urmărit comentarii si interventii. Poate am comentat in sinea mea, poate nu am observat afirmatia respectiva, nu am citit articolul, poate pur si simplu aveam altceva de facut!
Mai nou ne apropiem de 3€/litru(vest), inflatie € spre 4%, un Cbam prost gândit, prost aplicat si care distruge productia industriala europeana la scara larga cu implicatii directe in toate sectoarele in loc sa o „salveze”… Etc. E doar un exemplu de politica idioata si distructiva EU. Deci da, uneori viata reala e mai importanta decât urmărirea si contabilizarea a ce si cine comentează te miri pe unde.
(ca o paranteza, cele de mai sus nu le-a pus in opera bolojan, daca tot tot ti-e drag dar in schimb Trump (politicile si strategiile administratori sale) poate avea o influenta atat indirecta cat si directa asupra lor – pozitiva sau negativa, depinde).
In general fug de idolatrizarea oricărei idei sau persoane – pot sa apreciez anumite actiuni ale administratiei Trump dar si sa nu fiu de acord, sau sa pun sub semnul indrebarii(ca in cazul de fata) altele.
Băsescu a ridicat TVA de la 19 la 24% fata de 21 acum, si in plus sustinea pe vremuri, sus si tare, ca Ro nu are nevoie de autostrăzi, ca nu va avea niciodată traficul necesar. Nu tin minte sa fi văzut comentarii de ale tale pe tema atunci (nici n-am urmărit si habar nu am daca exista contributor la acea vreme)😀! Paragraful asta e la fel de relevant precum al tau relativ la ce zicea un oarecare Kurt.
E normal ca iti accept contrapunerile la afirmatiile mele, doar e o platforma de schimb de idei si cuvinte, asa invatam, dar nu accept caracterizari aruncate complet aiurea si diametral opuse credintelor mele – pro-rus my ass! Functionar la stat (afirmai la un moment dat)!? Come on, contributor da, ca asta e dar nici măcar o data in viata mea nu mi-a trecut prin cap sa intru in sistem. Faptul ca urmăresc politici si directive este un due dilligence pt. business, pt. ca la asta ne-au dus toate tâmpeniile comisiei de la green deal incoace! Sincer m-as lipsi cu placere de activitatea asta doar ca se pare ca acolo la Bru mama nebunilor e permanent gravida!
Stiti ce e de rezolvat in Iran? Faptul ca o teocratie e pe cale sa detina arme nucleare. Cu asa ceva nu e de joaca, sint multi ginditori publici care au atras atentia asupra problemei asteia inca de acum 20 de ani dar in afara de balet si piruete retorice n-a facut nimeni nimic in afara de Israel care le-a bombardat de citeva ori unele instalatii si i-a eliminat unii dintre specialistii nuclearisti pe care Iranul reusise sa-i atraga.
E in interesul intregii lumi ca actuala Administratie Americana sa inchida problema. Altcineva cine ar putea s-o faca? ONU? Astia pe zi ce trece nu mai au rost. Rusia? De ce ar face-o? China n-are acceptul americanilor sa se bage asa ca doar sta la coada la terminalele iraniene de titei iar daca Trump reuseste sa controleze politic si productia Iranului s-a reasezat lumea pentru urmatorii 50 de ani. UE nu poate, are programare la cosmeticiana.
Io nu contest actiunea demarata in iran, sau fundamente ei. Ci strategia care deocamdată e cam pierzatoare.
Pt programul nuclear iranian putea fi poate mai util sa scoata capastrul de pe israel ~ ca aia abia asteptau. Si sa le asigure spatele.
Nu, Israelul nu are de ce sa se confrunte direct cu Iranul, au razboi indirect cu ei in Gaza si in Liban si pe unde prin lume or mai avea. Le-ajunge, sint totusi o tara mica, nu e treaba lor sa ajunga la Teheran sau la Isfahan, sint harapi care se simt indreptatiti sa ajunga acolo inaintea oricui.
Cred ca va inselati daca veti continua sa credeti ca strategia curenta americana e facuta sa dea rezultate in citeva luni. Miza e mult prea mare pentru atit de putin timp de punere in practica. Drept sa va spun pe mine ma mira ca rezultatele ei au fost atit de rapide: in doi ani Venezuela a fost rezolvata, Mark Carney nu conteaza, e doar un prostovan in costum de firma, sunnitii au revenit in orbita US si fac ce li se permite, China e in sah. (Nu stiu Rusia, nu ma pricep, inteleg ca a aparut o materie numita kremlinologie, ca absolventii de snspa trebuie sa manince si ei o piine. Si ca avem si la Universitate de-astia, de scoala de politica. Oare cit conteaza „scolile” astea in topurile alea de universitati? Cred ca raspunsul ar fi cel putin „simpatic”. Nu cumva de-acolo ies niste nime-n lume pe care nu-i baga nimeni in seama?)
Purlabonbush UE e impotenta dar bea oua crude sa-i iasa vocalizele in timp ce-i cumpara lui Trump gazele lichefiate si se zbate sa-si faca iar arme daca o apara Polonia. Daca nu, pai Trump sa ne apere ca noi am semnat Articolul 5, mama lui de afacerist!
Nu m-apuc sa scriu lucruri mari – mentinerea hegemoniei Civilizatiei iudeo-crestine. Ptiu, drace, mi-a scapat – sint doctori in „stiinte” de-astea si nu e treaba mea sa le iau piinea de la gura. Astept cu placere sa si-o ia singuri ori de cite ori cite unul din tagma lor scrie cite ceva pe-aci :)))
Israelul e bun pe intelligence local in iran si lovituri chirurgicale (cum a mai facut-o acum un an). La asta ma refer.
Poate se va dovedi ca aveti intuitia corecta dar iranul sta pe pozitii asemănătoare de câteva decade. Ok, e prima data când cutitele sunt la vedere, complet la vedere.
La Bab el Mandeb in schimb Europa ar putea participa la niscai activitati de escortare, ca oricum s-a antrenat in ultimii ani cu somalezii prin zona. Sincer, pt comert (trafic maritim, ca stiu ca va pasionează activ) e mult mai periculos si dureros sa ai aceasta stramtoare gatuita.
Mda, capacitatea de rezistenta activa a ukr si implicarea us in zona par sa fie mai importante decât art.5 pt estul europei dar numai pana nu încep rusii s-o dea cu sau pe sub bolta. Nu cred ca se va întâmpla dar who knows?
Pe mine nu ma mira venezuela prea mult pt. E in curtea US, departe de rusia si china si nu e prima tara latino-americana readusa la ascultare.
„Stiti ce e de rezolvat in Iran? Faptul ca o teocratie e pe cale sa detina arme nucleare. ”
Trump’s spiritual advisor, Paula White: “Saying no to Trump would be saying no to God”
https://x.com/Antunes1/status/2045155909702238604
Marco Rubio: „Iran is run by lunatics, religious fanatic lunatics”
Paula White, Trump’s religious fanatic lunatic ‘Spiritual Advisor’…
https://x.com/AntiTrumpCanada/status/2029188769769730131
Trump’s spiritual advisor and personal pastor, evangelist Paula White … who prayed with him yesterday in the white house is talking in “foreign tongues”
https://x.com/MyLordBebo/status/2029849739965988946
Trump’s spiritual advisor and personal pastor, evangelist Paula White … who prayed with him yesterday in the white house says: “Saying no to Trump is saying NO to god”
She also declared the White House to be holy ground.
https://x.com/MyLordBebo/status/2029860273855811795
Ok, strategia in zona ca strategie, cum o fi si când o da roade dar, desi midterms e o motivatie pt diverse afirmatii, amenintari sau chiar actiuni in US, pare ca totusi cea care pica la mijloc, sau chiar sub masa este EU (si pe cale de consecinta unii dintre noi, platitorii de multi €/l):
1. https://www.reuters.com/world/us/trump-says-he-backs-idea-ban-diesel-exports-2026-09-22/
2. https://www.politico.com/news/2026/09/26/diesel-export-ban-energy-europe-01094058
Inteleg ca trebuie sa acceptam faptul ca doua stramtori cruciale devin cam netranzitabile si prin urmare pretul petrolului creste dar cele de mai sus, chiar si doar sub forma de amenintare, nu fac decât sa amplifice si mai mult problema costurilor fuel si logistice.
Si este un pic ciudat deoarece, pe de alta parte, US e foarte dornica sa isi vanda GNL un EU, ceea ce e bine, doar ca pare a-si dori sa facă asta, cel putin pe coridorul vertical, intr-un mod ce seamănă mult cu metodele Gazprom din trecut. A se vedea scandalul care a razbatut local, ieri, in Ro, legat de o posibila ingerinta americana in polica Ro:
https://www.g4media.ro/breaking-ambasadoarea-sua-in-grecia-apropiata-de-trump-a-declarat-ca-sua-ar-fi-fost-implicata-in-demiterea-guvernului-bolojan-potrivit-wall-street-journal-putem-face-asta-oricarei-tari-dorim-pu.html
La asta as mai adauga ciudatele luari de pozitie in cazul războiului din Ukr,
Deci, pe undeva ceva nu mi se pare ca se leagă in actiunile sale din ultima vreme. Cel putin nu pt. mine/noi in EU, ca pe aici imi fac veacul si pe aici plătesc dari, costuri mărite, suport inflatie si probleme economice (plus tembelismul politic).
In principiu, generalizarile nu trebuie facute usor. Numarul de argumente trebuie sa fie indeajuns de mare pentru o validare. Mai mult, cum foarte concis spune Dl Cranganu (a strong statement requires a strong proof), argumentarea face ca generalizarea sa fie si mai greu de facut…in fine. Politica imperiala ruseasca, incepand cu Ivan cel Groaznic a migrat foarte frumos, trecand peste Lenin si Stalin pana-n zilele noastre. Au invatat foarte bine politica icului, a penei (wedge) de bagare a zazaniei intre adversarii lor; au invatat-o de la Romani; „divide et impera”. Stalin@Co au cheltuit mai mult pe agitprop antirazboi in vest decat a cheltuit pentru sustinerea militara a Vietnamului comunist ori a Coreei de Nord. Apoi, au cheltuit pe Spania pe PLA, pe Liga Araba, pe „iarna nucleara”, pe Angola, Algeria pe America de Sud… pe pi…da mami lor. Au invatat foarte bine ca „„La început a fost Cuvântul”.
Ma incumet sa spun ca ei sunt cauza principala a multor nasoleli ce-si manifesta efectul acum. Aliantele marxisto-musulmano-extrema dreapta sunt atat de impotriva naturii incat te intrebi „ce-i aia”.Obiectivul primordial e distrugerea civilizatiei iudeo-crestine. Majoritatea cazurilor particulare pot fi reduse la aceasta generalizare; trebuie doar ajuns la esenta lucrului, la tragaci.
Ma mai incumet sa mai spun un lucru: „noroc” cu anticristul de Putin ca a trezit dintr-un somnic dulce o societate care era pe duca. Noroc ca e prost facut gramada ca daca era mai distept nu intra peste Ucraina atat de natâng.
OFF TOPIC (Ce caută „neamțul” în Groenlanda?)
SUA și Danemarca ajung la un acord privind Groenlanda, după amenințările lui Trump cu anexarea
Statele Unite și Danemarca au anunțat încheierea unui acord privind securitatea Groenlandei, punând capăt unei dispute diplomatice declanșate de amenințările președintelui Donald Trump de a ocupa teritoriul prin forță.
Trump a afirmat că acordul va acorda Statelor Unite „control permanent asupra securității și a tuturor celorlalte necesități”.
Prim-ministrul Danemarcei a declarat că acordul „consolidează securitatea în zona Arcticii și a Atlanticului de Nord”, dar nu a abordat detaliile acordului menționate de Trump într-o postare pe rețelele sociale.
Acordul vine după luni de amenințări din partea lui Trump de a „prelua” Groenlanda din motive de securitate națională, invocând poziția strategică a acesteia din punct de vedere al apărării și bogăția sa minerală.
Trump, într-o postare pe Truth Social, a afirmat că acordul nu implică „niciun cost pentru Statele Unite” și va oferi SUA capacitatea de a „face ceea ce este necesar” pentru a „asigura și apăra securitatea Groenlandei”.
El a precizat că acordul include o prevedere conform căreia niciun adversar al SUA nu poate menține o prezență militară în Groenlanda sau „nu poate realiza investiții sensibile în Groenlanda fără aprobarea noastră expresă în scris”.
Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a confirmat că acordul va fi semnat săptămâna viitoare, în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite.
…
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a calificat acordul drept „un acord istoric” și „o victorie uriașă pentru Statele Unite și poporul american”.
„Acest acord rezolvă definitiv și complet preocupările noastre legate de securitatea națională în Groenlanda”, a declarat el într-un comunicat.
Nu a fost făcut public textul acordului. BBC a contactat Ambasada Danemarcei și Casa Albă.
Detalii,
https://www.bbc.com/news/articles/c63d7lexyym1o
Off Topic,
Niste statistici…leafa medie anuala/familie in US a ajuns la 87 460 $; ajustata cu inflatia. E cea mai mare din istorie.
Saracia e la cel mai mic nivel din istorie deasemenea; 10,2 %
https://nypost.com/2026/09/16/business/americans-household-income-hit-record-high-as-poverty-rate-fell-to-lowest-level-ever-in-2025/
Americanii sunt mai bogați ca niciodată. De ce sunt atât de supărați?
Vineri, 31 iulie 2026
Este unul dintre marile paradoxuri ale epocii noastre: americanii nu au fost niciodată mai bogați — și nici mai pesimiști în privința economiei. Eu am scris despre acest paradox (și despre alte trei), începând din 2019:
Paradoxul progresului (I). Asaltul mediatic al știrilor negative
Poate voi scrie un update după 7 ani.
Un zâmbet pe 16mm, pardon pe un telefon Android.
Academicianul Grigore Moisil despre valoarea informativa a mediei statistice;
„Dacă pui o fesă pe o plită încinsă și cealaltă pe un bloc de gheață, media e bună, dar în realitate e vai de fundul tău!”
Off Topic.
WSJ nu Click pentru Femei:
How Romanian Crime Rings Are Draining U.S. Welfare Accounts
https://www.wsj.com/us-news/how-romanian-crime-rings-are-draining-u-s-welfare-accounts-c9750d32?mod=WTRN_pos1
On a chilly day in March, a twice-deported Romanian national walked into a 7-Eleven in Toledo, Ohio, and secretly affixed a device called a skimmer to a credit card machine, prosecutors say. The man was allegedly part of a California-based criminal crew led by a fellow Romanian nicknamed Piranha.
The gang’s aim, according to criminal charges, was to steal food-stamp benefits from customers who swiped their government-issued debit cards at the convenience store.
Court records show informants helped foil the plot. But authorities say the operation mirrors a playbook Romanian organized crime groups are using across the U.S. to swindle hundreds of millions of dollars in public benefits. Reliance by states on antiquated magnetic-stripe technology makes it easier.
The gangs depend on secretive “builders” who meticulously construct skimming devices that even diligent merchants can miss, investigators say. The illicit proceeds pay for rented luxury cars and homes with infinity pools, according to authorities. Cash in the form of crypto is spirited back to Romania and flows to real estate, gambling and crime bosses.
Since 2020, dozens of Romanian nationals have been prosecuted for welfare-card skimming in cities including McComb, Miss.; Laurel, Md., and Portland, Ore. More than 50 people, many with Romanian ties, have been charged in Southern California, an early epicenter of the crimes and where many builders operate.
Despite the Trump administration’s crackdown on public-benefits fraud, criminals have broadened their tactics, authorities say. They use bots to guess welfare recipients’ account numbers. They also run bogus transactions with people’s food-stamp accounts through cloned credit-card machines, and then move the funds into their own bank account. “Sadly, business is booming,” said Michael Peck, head of the Secret Service’s Global Investigative Operations Center, which combats financial crime.
‘A glorified hotel-room key’
The White House’s push has focused most visibly on Minnesota’s Somali community, with dozens of convictions dating to the Biden administration. But in recent years, Romanian gangs have been at the forefront of widespread benefits theft involving skimmers across the U.S. The criminals exploit a well-known flaw in the cards most low-income Americans use to obtain aid: magnetic-stripe technology invented in the 1960s.
Skimmers, which fit snugly over payment terminals and look nearly identical, electronically capture the account number and user PIN during a purchase. Often criminals encode the data on blank cards, then withdraw cash from ATMs or buy items such as energy drinks to sell on the black market.
Most debit and credit cards today have microchips that boost antifraud security, and many allow tap-to-pay, the safest method. Few states have ponied up the millions to switch to the chip electronic benefit transfer, or EBT, cards that distribute welfare funds. Only Alabama, California, Maryland, Massachusetts, Michigan, New Jersey and Oklahoma have issued them, though others are in the process, the U.S. Department of Agriculture says. “The insanity of letting people continue to use a glorified hotel-room key is akin to donating money to the Romanians,” said Haywood Talcove, chief executive of LexisNexis Risk Solutions’ government business, which works with public-sector clients to prevent fraud. Any type of payment card with a magnetic stripe is potentially at risk, authorities say, but EBT cards are the softest targets.
Victims feel the pain when thieves succeed. The federal government stopped replacing stolen Supplemental Nutrition Assistance Program benefits—long known as food stamps—in late 2024, and few states now pick up the tab. Defrauded SNAP recipients often must turn to family or food pantries until their next monthly allotment. There are no recent official estimates of how much money has been stolen. But the Agriculture Department said the federal government replaced $360 million in benefits stolen from 754,000 households between October 2022 and December 2024, before Congress withdrew that authority.
“That was just from folks who actually called in,” said Agriculture Department Inspector General John Walk, adding that without reimbursements, “they’re probably underreporting even more than just a few years back.”
Global racket
Though not a monopoly, Romanian organized crime groups dominate the skimmer fraud racket, law-enforcement officials say. Gang leaders, typically based overseas, direct a loose hierarchy that relies on lower-level members for riskier tasks like installing skimmers. They frequently move from city to city under assumed names. Installation at a checkout counter takes seconds, often while a thief blocks a clerk’s view with an item such as a 12-pack of paper towels. Many Romanians involved in the crimes are in the U.S. illegally, authorities say, having overstayed visas, failed to show for asylum hearings or sneaked over the border. Last year, a Romanian national was arrested when he tried to re-enter the U.S. in a Mexican ambulance pretending to be an injured American, court records show. Agents suspected he had fake blood on his face. He was charged after federal agents determined the man, who had an economics degree, was part of a group of thieves who used fake cards to withdraw $105,000 in Los Angeles from New York EBT cardholders’ accounts.
The technological savvy used by the criminal groups dates back to the Cold War, when Romania’s Communist regime trained legions of engineers. As internet cafes proliferated, Romania also saw its rates of cybercrime skyrocket to one of the highest in the world, according to the State Department. By 2015, authorities say, Romanian crooks were carrying out pervasive ATM skimming in the Mexican tourist hubs Cancún and Cozumel.
The scammers intensified their focus on the U.S. during the pandemic as SNAP benefits ballooned. Average monthly spending on the program totaled $12 billion from April to September 2020, a 61% jump from a year earlier, according to the Agriculture Department. California looked especially lucrative to the nascent gangs, authorities said, because residents get SNAP and cash welfare on one card. At one San Diego store in 2023, thieves used pilfered SNAP benefits to buy pallets of Red Bull to sell, according to a federal complaint.
California—one of the few states that reimburse victims—distributed millions of replacement chip-and-tap cards last year, using $76.5 million in federal and state funds for the upgrades. The monthly amount of stolen benefits the state has reimbursed residents plummeted from nearly $21 million in January 2024 to $4.3 million in July 2026. Still, many California merchants aren’t yet equipped with chip-and-tap technology for their payment terminals. And authorities say thieves in some cases have been able to rig them so the chip-and-tap option is disabled, forcing people to swipe.
The state’s social-services department is pushing merchants to update their payment systems, yet swipe transactions still represent about 40% of all sales.
“EBT fraud will continue to be a vulnerability as long as benefit cards can be used with only the information stored on the magnetic stripe, without the added security provided by chip technology,” said Sabrina Feve, an assistant U.S. attorney in San Diego and a prolific prosecutor of the crimes. Feve said the Romanian gangs’ decentralized nature makes them harder to dismantle. Skilled skimmer-builders are especially protected by the groups, she noted, rarely using stolen cards lest they get caught.
Skimmer hunting
Working with U.S. law enforcement agencies, Romanian officials are moving to seize assets in Romania acquired with skimming proceeds. “We are going against them,” said Maria Rîmniceanu, a prosecutor with Romania’s Directorate for Investigating Organized Crime and Terrorism.
In one case, officials seized a 2,500-square-foot home in Transylvania from a man accused by Romanian authorities of running a U.S. skimming operation from Europe and who was convicted under Romanian money-laundering laws.
Some fraud experts say the U.S. should scrap EBT cards and move to mobile wallet payments, given growing bot-driven crime and other means of stealing chip-card data. “Chip cards are not going to solve the problem,” said Mark Haskins, who probed SNAP fraud as branch chief for special investigations at the Agriculture Department until last year. Skimmers are becoming more sophisticated. Many have Bluetooth transmitters that let gangs fetch stolen data by smartphone, rather than having to retrieve the devices.
Devices can sit undetected on a payment terminal for a year, said Vincent Porter, a Secret Service financial analyst, noting a single skimmer can compromise thousands of cards.
The Secret Service now regularly hunts for skimmers across U.S. cities while educating merchants to spot them. So far, 70 sweeps have yielded 694 skimmers, the agency said, preventing an estimated $720 million in fraud. ‘Special place in hell’
Prosecutors allege the California-based crew that hit Toledo had arrived in Ohio in late February. One man, Ionut Ilie, secretly took pictures of payment terminals at several Ohio stores and sent them to California, where Valentin Velicu ran a skimmer workshop from his home, an affidavit alleges.
A third alleged member of the group, Dragos Vasile, soon after went to a California post office, prosecutors say, to mail customized skimmers and fake IDs to Ilie, operating under the name Morgan Anderson. Prosecutors claim Ilie installed skimmers in several Toledo and Cleveland-area stores in early March. With the help of informants, Ilie, Velicu, Vasile and a fourth Romanian man were apprehended. The group’s alleged leader, Constantin Ion, aka Piranha, was charged but not arrested. He couldn’t be reached for comment.
The four men in custody pleaded not guilty and are set for trial in January. Ilie’s lawyer told The Wall Street Journal he maintains his innocence; lawyers for the other three declined to comment or didn’t respond to inquiries.
To hobble criminals, Ohio officials in May added more card-locking features for SNAP recipients to protect their funds. Ohio’s legislature also passed a new law mandating chip cards for benefits.
“The problem is large enough that it’s having a significant negative impact on our most vulnerable citizens,” said Matt Damschroder, who directs Ohio’s SNAP program.
The chip transition will cost at least $20 million, he said, largely borne by the state. Full rollout of the new cards could take three years.
“There’s a special place in hell for people who steal from the poor,” said Democratic Ohio state Rep. Tristan Rader, a sponsor of the chip-card legislation. “And that’s what’s happening here.”
Poate va fi tradus și publicat în mass media din România.
La asta ma gandeam si eu Precis va fi tradus; am vazut multe articole reluate in presa romana.
PS. Ca raspuns d-lui Alex; de asta-i plita asa de fierbinte 😁
Eu sunt convins ca acești smenari aparțin unui grup etnic care se bucura de un mare respect în România. Dar vad ca și WSJ pare ca a devenit woke refuzând sa spună asta clar.
Sper sa între la zdup vreo 30 de ani și sa fie expulzați în India.
Sunt si aici, era una-n ziar, a vrut sa fure un teveu de 48 de inchi bagat sub fustan. Astia-s low class…
https://torontosun.com/news/local-news/romanian-refugee-gang-behind-1m-retail-theft-crime-syndicate
Aici li se spune pe nume:
Romanian Gypsies Solicit in Murphy, Texas
Informația respectivă și altele le-am trimis ziarului Adevărul, care a publicat articolul:
Cum terorizează un grup de romi din România orăşelul texan unde s-a turnat serialul „Dallas“
sincerely congratulations, ca mai puteti spune pe nume. altfel capetele plate (tabula rasa) vor prelua controlul (daca n or fi facut o deja). triste vremuri.
Nu că vreau să vă contrazic, dar însă totuși…
https://x.com/Le_Crapaud47/status/2098865263072645277
Complet OT insa merita urmarita: o filmare a eruptiei lui Anak Krakatau inceputa in 6 Septembrie ultimele filmari (foarte spectaculoase) fiind din 22. Enjoy!
https://www.youtube.com/watch?v=HiIPIKNouaU
Domnule Profesor,
Vă scriu aici cu o întrebare. Sper că nu o s-o găsiți mult prea off-topic în raport cu tema acestui eseu. Dar cum am văzut că și alți comentatori au scris câteva comentarii off-topic, și cum, trecând pe pagina 2-a a platformei acest eseu a intrat într-o inevitabilă penumbră din punct de vedere a comentariilor, mi-am luat această mică libertate. Sper să nu vă deranjeze prea tare.
Pe scurt am fost interesată de modul în care un AI, sau mai precis un LLM e capabil să sumarizeze cele mai importante idei din întregul corpus de eseuri al unui autor. Prin numărul și calitatea contribuțiilor de aici, dar și al celor 7 cărți publicate, corpusul operei dvs reprezintă un excelent studiu de caz. În cei peste 12 ani de când scrieți pe platforma Contributors ați publicat 328 articole la care ați primit 3100 comentarii. Un volum remarcabil nu numai prin cantitate dar și prin calitatea deosebită.
Așa că am pus AI-ului întrebările de mai jos în legătură cu corpusul publicat de dvs în aceste articole cât și în cărți. Aș vrea să vă întreb ce părere aveți în legătură cu răspunsurile primite? Sunt bune, sunt rele? A avut AI-ul halucinații? Dacă ar fi să scrieți dvs un astfel de sumar, ce ați adăuga, ce ați corecta sau ce ați elimina din răspunsul dat de AI mai jos?
Vă înțeleg perfect dacă considerați că aici – în comentariile la acest eseu intrat deja în penumbra atenției cititorilor – nu e locul cel mai potrivit să răspundeți la astfel de întrebări. Dacă nu găsiți aceste întrebări complet stupide poate o veți face într-un eseu viitor. Las această decizie la aprecierea dvs, și vă mulțumesc anticipat.
Cu cele mai bune gânduri, RR
AI Mode conversation: Care sunt ideile principale din discursul lui Constantin Crânganu in eseurile sale de pe Contributors.ro?
Ideile principale din eseurile publicate de profesorul Constantin Crânganu pe platforma Contributors.ro se concentrează pe o abordare critică, bazată pe date concrete, a unor teme de maxim interes global. Discursul său se remarcă prin combaterea miturilor și a alarmismului din spațiul public.
Pilonii centrali ai eseurilor sale includ:
• Demistificarea și nuanțarea schimbărilor climatice: Autorul critică retorica alarmistă și catastrofică din mass-media. El pledează pentru înțelegerea climei prin prisma modelelor științifice riguroase, a limitărilor de prognoză (teoria haosului) și a incertitudinilor matematice, respingând transformarea unei probleme științifice într-un „război cultural” sau o ideologie.
• Realismul energetic și importanța combustibililor fosili: Fiind expert în geologia petrolului, Crânganu argumentează că o tranziție energetică bruscă către surse 100% regenerabile este nerealistă în prezent. El subliniază dependența profundă a societății moderne de hidrocarburi (de la producția de energie până la fabricarea obiectelor de zi cu zi).
• Critica mișcărilor activiste și a culturii „Woke”: În eseurile sale, taxează des acțiunile radicale ale organizațiilor ecologiste (precum Just Stop Oil) și derapajele corectitudinii politice. El apără concepte precum meritocrația, rigoarea academică și libertatea de exprimare în fața curentelor ideologice moderne.
• Intersecția dintre Geofizică, Termodinamică și Inteligență Artificială: Profesorul explorează concepte științifice complexe (entropia, „săgeata timpului”, modelele computaționale) și modul în care Inteligența Artificială reatinge granițele cercetării în geoștiințe.
Dacă dorești să aprofundăm subiectul, te rog să îmi spui:
• Te interesează un eseu specific (de exemplu, cel despre sofismele din discursul climatic sau cel despre entropie)?
• Vrei să analizăm mai în detaliu argumentele sale legate de tranziția energetică?
• Ai nevoie de recomandări de cărți publicate de autor pe aceste teme?
AI Mode conversation: Mă interesează un eseu specific, cel despre Inteligență artificială degenerativă
În eseul publicat pe Contributors.ro, profesorul Constantin Crânganu analizează fenomenul de „colaps al modelului” prin care inteligența artificială generativă își pierde calitatea și diversitatea atunci când este antrenată pe conținut sintetic. Autorul susține utilizarea inteligenței artificiale predictive bazate pe date numerice reale și măsurători din teren, o abordare care evită degradarea performanței în domeniul geoștiințelor.
AI Mode conversation: Mă interesează și pozițiile sale despre Inteligență artificială și LLM-uri
În eseurile publicate pe Contributors.ro, profesorul Constantin Crânganu analizează evoluția inteligenței artificiale și a modelelor lingvistice mari din perspectiva unui cercetător practician și a unui observator critic. Acesta distinge între utilitatea predictivă a AI în științele riguroase și riscurile de dezinformare, halucinații și degradare cognitivă asociate sistemelor generative. Pentru a citi textele complete, vizitați Contributors.ro.