joi, iunie 4, 2026

2026: zero incidente în Polonia, 14 în România

În 25 noiembrie 2025 scriam pe o rețea socială că intrarea dronelor rusești în spațiul aerian al României nu este o simplă rătăcire, nu este întâmplătoare. Nici ce s-a petrecut la Galați nu este rătăcire, ci un eveniment care trădează un timeline tactic rusesc menit să testeze flancul estic al NATO și, mai cu seamă, […] citește tot articolul

Un statut de „Membru Asociat” pentru Ucraina în UE?

Recentele propuneri occidentale privind un statut intermediar hibrid al Ucrainei în cadrul Uniunii Europene, înainte de aderarea sa deplină pe termen mediu, nu ar trebui respinse din start. Începând din 2025, politicieni și birocrați occidentali și ucraineni au discutat diverse modalități de a îmbunătăți rapid relația oficială a Uniunii Europene cu Ucraina, înainte ca țara […] citește tot articolul

O pledoarie pentru umanioare: filozoful Bogdan Mincă explică de ce avem nevoie de grecii antici mai mult ca oricând VIDEO

În vremea noastră universitatea pare a se fi transformat – dintr-un loc al formării gândirii cum era la origini – într-un simplu prestator de servicii. Studentul vine și plătește el sau statul pentru el un serviciu, urmează niște cursuri, și pleacă cu o diplomă care speră el că îl va ajuta să își gasescă o […] citește tot articolul

Zece vulnerabilități mereu reciclate ale învățământului românesc sau Despre cum schimbăm sistemul fără să schimbăm sistemul

1.   De la o diagnoză, la alte diagnoze Știu că citind prima parte a subtitlului de mai sus cititorul avizat s-ar fi așteptat, poate, la o formulare de tipul: De la diagnoză, la acțiune sistemică. Și așa ar și trebui să fie. Numai că, în realitatea educațională românească, asta e că nu prea e. Aceasta, […] citește tot articolul

Un copil a vorbit despre AI. Câți copii simt că științele îi ajută să înțeleagă lumea?

Ilinca a spus ce putea spune un copil. Restul ține de luciditatea adulților. Un copil de clasa a V-a poate vorbi astăzi despre inteligență artificială. Știe că există, că produce texte, că intră în teme, că sperie adulți, că promite soluții rapide și că a devenit parte din viața de zi cu zi. Poate vorbi […] citește tot articolul

Muzica mulțimii sau dreptul de a simți împreună

Într-o epocă în care fiecare poate asculta aproape orice, oricând, muzica a devenit una dintre cele mai democratice forme de experiență culturală. Și totuși, tocmai această deschidere fără precedent pare să nască, paradoxal, o nouă formă de suspiciune: aceea că ceea ce este ascultat de mulți nu mai poate fi, simultan, și autentic. Muzica „mulțimii”, […] citește tot articolul

Incidentul de la Galați, strategia Rusiei și limitele descurajării occidentale

Foarte mediatizatul incident de la Galați din noaptea de 28-29 mai a.c. ridică o întrebare incomodă, dar inevitabilă: am asistat la o simplă eroare de traiectorie imputabilă armatei ruse? Sau poate fi vorba de o deviere nefericită a dronei de către apărarea ucraineană? Ori avem de-a face cu un nou test al limitelor acceptabile pentru […] citește tot articolul

O sută nouă motive să dăruim aplauze turului ciclist al Italiei!

„Încă mi-e greu să înțeleg ce mi s-a întâmplat, că am câștigat toate cele trei Mari Tururi.”Jonas Vingegaard, Team Visma Turul ciclist al Italiei însoțește primăvara către poarta verii și are aromă de căpșuni și cireșe. Cel puțin așa mi se pare mie. În orice caz, cele trei mari tururi cicliste europene sunt un reper […] citește tot articolul

Mircea Cărtărescu nu este Albert Camus

Pentru Mircea la 70 de ani             Ne-am cunoscut la scurtă vreme după nașterea Editurii Humanitas, când i-am scris lui Mircea Cărtărescu o scrisoare prin care îl invitam să republice la Humanitas volumul apărut la Cartea Românească în 1989 sub titlul Visul. Lectura lui, imediat după apariție, mă fascinase. Cu ocazia sărbătoririi a 20 de ani […] citește tot articolul

Închiderea Consulatului de la Constanța: cea mai grea lovitură dată spionajului rus din regiune. Interviu cu istoricul Armand Goșu

A fost drona deviată întâmplător spre Galați de apărarea antiaeriană ucraineană, sau a fost programată din start să lovească în România? De răspuns depinde dacă vorbim de un accident sau de un act de agresiune care ar fi cerut invocarea articolului 4 din Tratatul NATO. Armand Goșu explică de ce Bucureștiul a ales, fără să […] citește tot articolul

Un dialog la distanță: Criza globală și răzvrătirea naturii – între variabilitatea naturală și responsabilitatea umană (2)

La sfârșitul lunii aprilie 2026, doamna Narcisa Urucu Balaban, redactor-șef adjunct al Radio Trinitas, mi-a trimis o invitație la un dialog care urma să fie difuzat pe 15 mai a.c., cu ocazia Zilei Mondiale de Acțiune pentru Climă. După o primă acceptare a invitației, din motive personale, am renunțat la dialogul radio. Dar, recitind coordonatele […] citește tot articolul

Interacțiuni de aici pentru diaspore acolo

Introducere Care sunt spațiile de interacțiune socială sau de transnaționalism (Wimmer and Schiller 2003) care structurează fluxurile de emigrare de scurtă durată  din România? Aceasta este principala întrebare la care încercăm să răspundem, cu date multinivel furnizate de recensământul din 2021, cu referire la emigrare de scurtă durată, de sub un an de zile. Spațiile  […] citește tot articolul

O analiză la rece asupra Reactoarelor Nuclear Modular de Mici Dimensiuni. Sunt bune pentru România?

În ultima vreme, prin presă sau pe la diferite conferințe high-level, am văzut multe discuții si comentarii, majoritatea amatoristice, despre proiectul SMR NuScale. Cetățeanul obișnuit nu cred că mai înțelege nimic din toată această dezbatere dezordonată. O să încerc să răspund la întrebarea privind oportunitatea adoptării SMR (Small Modular Reactor) în România, cu argumente științifice, […] citește tot articolul

Iranul: teocraţia şi şantajul nuclear

Tensiunea dramatică de azi este, în  cele din urmă, efectul deceniilor de   ezitare din politica externă americană. Asemeni Federaţiei Ruse, Iranul a fost încurajat, prin inacţiune şi concesii, să meargă mai departe pe un drum al agresiunii.  Barack Obama şi Joe Biden  sunt responsabili pentru eşecul acestei strategii:  acordurile încheiate şi aplicate au oferit Iranului ocazia de […] citește tot articolul

Un an de mandat prezidenţial: către o asumare a semiprezidenţialismului?

Împlinirea unui an de mandat de preşedinte, suprapunându-se cu actuala criză guvernamentală, şi bilanţurile de etapă au fost mai puţin vizibile. Există multe grile de interpretare a mandatelor prezidenţiale, iar evaluările sunt extrem de dificil de făcut, chiar şi din perspectiva normativă, a prevederilor constituţionale. Preşedinţii României, ca figuri alese popular, într-un regim semiprezidenţial, al […] citește tot articolul

Planul de restructurare al CE Oltenia este deconectat de nevoile energetice și climatice ale României  

România a cerut renegocierea planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia. Noua variantă riscă să crească și mai mult consumul de combustibili fosili, să pună în pericol un jalon PNRR și nu garantează sustenabilitatea financiară a companiei. În locul acestui plan dezastruos, CE Oltenia ar putea redirecționa banii către mai multe proiecte de energie regenerabilă […] citește tot articolul

România dintre pârleaz și contract. De ce ne descurcăm admirabil și construim atât de greu?

Există lucruri aparent mărunte care explică o societate mai bine decât volume întregi de strategii naționale, comisii prezidențiale și dezbaterile televizate seară de seară. În cazul României, unul dintre ele este pârleazul. Nu autostrada promisă „pentru anul viitor”, nu mall-ul care ne face să ne simțim occidentali până ieșim din parcare și nici blocul nou […] citește tot articolul

Unde sunt parintii?

Fără excepție, găsirea unei soluții este încredințată Statului, care ar trebui sa reglementeze și să impună furnizorilor de conținut constrângerile mult dorite. Nu am întâlnit nicio preocupare de a implica părinții în acest proces. citește tot articolul

Criză economică 2026. Mai este deschisă ”Fereastra 2027”?

Prognozele recente ale Comisiei Europene indică practic stagnarea economiei României în 2026, cu o creștere estimată de doar 0,1%, în condițiile unei inflații ridicate și ale consolidării fiscale. Ultimele date statistice puse la dispoziția noastră de INSSE privind PIB-ul și informațiile privind rata inflației indică un fapt care era deja evident. În România este criză […] citește tot articolul

2026: zero incidente în Polonia, 14 în România

0
În 25 noiembrie 2025 scriam pe o rețea socială că intrarea dronelor rusești în spațiul aerian al României nu este o simplă rătăcire, nu este întâmplătoare.Nici ce s-a petrecut la Galați nu este rătăcire, ci un eveniment care trădează un timeline tactic rusesc menit să testeze flancul estic al...

Un statut de „Membru Asociat” pentru Ucraina în UE?

0
Recentele propuneri occidentale privind un statut intermediar hibrid al Ucrainei în cadrul Uniunii Europene, înainte de aderarea sa deplină pe termen mediu, nu ar trebui respinse din start.Începând din 2025, politicieni și birocrați occidentali și ucraineni au discutat diverse modalități de a îmbunătăți rapid relația oficială a Uniunii Europene...

O pledoarie pentru umanioare: filozoful Bogdan Mincă explică de ce avem nevoie de grecii...

5
În vremea noastră universitatea pare a se fi transformat - dintr-un loc al formării gândirii cum era la origini - într-un simplu prestator de servicii. Studentul vine și plătește el sau statul pentru el un serviciu, urmează niște cursuri, și pleacă cu o diplomă care speră el că îl...

Zece vulnerabilități mereu reciclate ale învățământului românesc sau Despre cum schimbăm sistemul fără să...

4
1.   De la o diagnoză, la alte diagnozeȘtiu că citind prima parte a subtitlului de mai sus cititorul avizat s-ar fi așteptat, poate, la o formulare de tipul: De la diagnoză, la acțiune sistemică. Și așa ar și trebui să fie. Numai că, în realitatea educațională românească, asta e...

Un copil a vorbit despre AI. Câți copii simt că științele îi ajută să...

4
Ilinca a spus ce putea spune un copil. Restul ține de luciditatea adulților.Un copil de clasa a V-a poate vorbi astăzi despre inteligență artificială. Știe că există, că produce texte, că intră în teme, că sperie adulți, că promite soluții rapide și că a devenit parte din viața de...

Muzica mulțimii sau dreptul de a simți împreună

Într-o epocă în care fiecare poate asculta aproape orice, oricând, muzica a devenit una dintre cele mai democratice forme de experiență culturală. Și totuși, tocmai această deschidere fără precedent pare să nască, paradoxal, o nouă formă de suspiciune: aceea că ceea ce este ascultat de mulți nu mai poate...

Incidentul de la Galați, strategia Rusiei și limitele descurajării occidentale

13
Foarte mediatizatul incident de la Galați din noaptea de 28-29 mai a.c. ridică o întrebare incomodă, dar inevitabilă: am asistat la o simplă eroare de traiectorie imputabilă armatei ruse? Sau poate fi vorba de o deviere nefericită a dronei de către apărarea ucraineană? Ori avem de-a face cu un...

O sută nouă motive să dăruim aplauze turului ciclist al Italiei!

3
"Încă mi-e greu să înțeleg ce mi s-a întâmplat, că am câștigat toate cele trei Mari Tururi."Jonas Vingegaard, Team VismaTurul ciclist al Italiei însoțește primăvara către poarta verii și are aromă de căpșuni și cireșe. Cel puțin așa mi se pare mie. În orice caz, cele trei mari tururi...

Mircea Cărtărescu nu este Albert Camus

11
Pentru Mircea la 70 de ani            Ne-am cunoscut la scurtă vreme după nașterea Editurii Humanitas, când i-am scris lui Mircea Cărtărescu o scrisoare prin care îl invitam să republice la Humanitas volumul apărut la Cartea Românească în 1989 sub titlul Visul. Lectura lui, imediat după apariție, mă fascinase. Cu ocazia...

Închiderea Consulatului de la Constanța: cea mai grea lovitură dată spionajului rus din regiune....

24
A fost drona deviată întâmplător spre Galați de apărarea antiaeriană ucraineană, sau a fost programată din start să lovească în România? De răspuns depinde dacă vorbim de un accident sau de un act de agresiune care ar fi cerut invocarea articolului 4 din Tratatul NATO. Armand Goșu explică de...

Un dialog la distanță: Criza globală și răzvrătirea naturii – între variabilitatea naturală și...

48
La sfârșitul lunii aprilie 2026, doamna Narcisa Urucu Balaban, redactor-șef adjunct al Radio Trinitas, mi-a trimis o invitație la un dialog care urma să fie difuzat pe 15 mai a.c., cu ocazia Zilei Mondiale de Acțiune pentru Climă. După o primă acceptare a invitației, din motive personale, am renunțat...

Interacțiuni de aici pentru diaspore acolo

0
IntroducereCare sunt spațiile de interacțiune socială sau de transnaționalism (Wimmer and Schiller 2003) care structurează fluxurile de emigrare de scurtă durată  din România? Aceasta este principala întrebare la care încercăm să răspundem, cu date multinivel furnizate de recensământul din 2021, cu referire la emigrare de scurtă durată, de sub...

O analiză la rece asupra Reactoarelor Nuclear Modular de Mici Dimensiuni. Sunt bune pentru...

67
În ultima vreme, prin presă sau pe la diferite conferințe high-level, am văzut multe discuții si comentarii, majoritatea amatoristice, despre proiectul SMR NuScale. Cetățeanul obișnuit nu cred că mai înțelege nimic din toată această dezbatere dezordonată.O să încerc să răspund la întrebarea privind oportunitatea adoptării SMR (Small Modular Reactor)...

Iranul: teocraţia şi şantajul nuclear

24
Tensiunea dramatică de azi este, în  cele din urmă, efectul deceniilor de   ezitare din politica externă americană. Asemeni Federaţiei Ruse, Iranul a fost încurajat, prin inacţiune şi concesii, să meargă mai departe pe un drum al agresiunii.  Barack Obama şi Joe Biden  sunt responsabili pentru eşecul acestei strategii:  acordurile încheiate şi...

Un an de mandat prezidenţial: către o asumare a semiprezidenţialismului?

14
Împlinirea unui an de mandat de preşedinte, suprapunându-se cu actuala criză guvernamentală, şi bilanţurile de etapă au fost mai puţin vizibile. Există multe grile de interpretare a mandatelor prezidenţiale, iar evaluările sunt extrem de dificil de făcut, chiar şi din perspectiva normativă, a prevederilor constituţionale.Preşedinţii României, ca figuri alese...

2026: zero incidente în Polonia, 14 în România

În 25 noiembrie 2025 scriam pe o rețea socială că intrarea dronelor rusești în spațiul aerian al României nu este o simplă rătăcire, nu este întâmplătoare. Nici ce s-a petrecut la Galați nu este rătăcire, ci un eveniment care trădează un timeline tactic rusesc menit să testeze flancul estic al NATO și, mai cu seamă, […] citește tot articolul

Un statut de „Membru Asociat” pentru Ucraina în UE?

Recentele propuneri occidentale privind un statut intermediar hibrid al Ucrainei în cadrul Uniunii Europene, înainte de aderarea sa deplină pe termen mediu, nu ar trebui respinse din start. Începând din 2025, politicieni și birocrați occidentali și ucraineni au discutat diverse modalități de a îmbunătăți rapid relația oficială a Uniunii Europene cu Ucraina, înainte ca țara […] citește tot articolul

O pledoarie pentru umanioare: filozoful Bogdan Mincă explică de ce avem nevoie de grecii antici mai mult ca oricând VIDEO

În vremea noastră universitatea pare a se fi transformat – dintr-un loc al formării gândirii cum era la origini – într-un simplu prestator de servicii. Studentul vine și plătește el sau statul pentru el un serviciu, urmează niște cursuri, și pleacă cu o diplomă care speră el că îl va ajuta să își gasescă o […] citește tot articolul

Zece vulnerabilități mereu reciclate ale învățământului românesc sau Despre cum schimbăm sistemul fără să schimbăm sistemul

1.   De la o diagnoză, la alte diagnoze Știu că citind prima parte a subtitlului de mai sus cititorul avizat s-ar fi așteptat, poate, la o formulare de tipul: De la diagnoză, la acțiune sistemică. Și așa ar și trebui să fie. Numai că, în realitatea educațională românească, asta e că nu prea e. Aceasta, […] citește tot articolul

Organul salvator

Ferenike a fost, înainte de orice, cartea copilăriei și o carte a  originilor. A originilor în care Sudul înseamnă mai mult decât ceea ce se definește îndeobște prin sudism. Acesta din urmă suprapunându-se cumva cu Oltenia. Au însemnat mult în economia cărții referirile și la un alt Sud, un Sud ceva mai mare, sudul Dunării, […] citește tot articolul

Un copil a vorbit despre AI. Câți copii simt că științele îi ajută să înțeleagă lumea?

Ilinca a spus ce putea spune un copil. Restul ține de luciditatea adulților. Un copil de clasa a V-a poate vorbi astăzi despre inteligență artificială. Știe că există, că produce texte, că intră în teme, că sperie adulți, că promite soluții rapide și că a devenit parte din viața de zi cu zi. Poate vorbi […] citește tot articolul

Muzica mulțimii sau dreptul de a simți împreună

Într-o epocă în care fiecare poate asculta aproape orice, oricând, muzica a devenit una dintre cele mai democratice forme de experiență culturală. Și totuși, tocmai această deschidere fără precedent pare să nască, paradoxal, o nouă formă de suspiciune: aceea că ceea ce este ascultat de mulți nu mai poate fi, simultan, și autentic. Muzica „mulțimii”, […] citește tot articolul

Incidentul de la Galați, strategia Rusiei și limitele descurajării occidentale

Foarte mediatizatul incident de la Galați din noaptea de 28-29 mai a.c. ridică o întrebare incomodă, dar inevitabilă: am asistat la o simplă eroare de traiectorie imputabilă armatei ruse? Sau poate fi vorba de o deviere nefericită a dronei de către apărarea ucraineană? Ori avem de-a face cu un nou test al limitelor acceptabile pentru […] citește tot articolul

O sută nouă motive să dăruim aplauze turului ciclist al Italiei!

„Încă mi-e greu să înțeleg ce mi s-a întâmplat, că am câștigat toate cele trei Mari Tururi.”Jonas Vingegaard, Team Visma Turul ciclist al Italiei însoțește primăvara către poarta verii și are aromă de căpșuni și cireșe. Cel puțin așa mi se pare mie. În orice caz, cele trei mari tururi cicliste europene sunt un reper […] citește tot articolul

Mircea Cărtărescu nu este Albert Camus

Pentru Mircea la 70 de ani             Ne-am cunoscut la scurtă vreme după nașterea Editurii Humanitas, când i-am scris lui Mircea Cărtărescu o scrisoare prin care îl invitam să republice la Humanitas volumul apărut la Cartea Românească în 1989 sub titlul Visul. Lectura lui, imediat după apariție, mă fascinase. Cu ocazia sărbătoririi a 20 de ani […] citește tot articolul

Închiderea Consulatului de la Constanța: cea mai grea lovitură dată spionajului rus din regiune. Interviu cu istoricul Armand Goșu

A fost drona deviată întâmplător spre Galați de apărarea antiaeriană ucraineană, sau a fost programată din start să lovească în România? De răspuns depinde dacă vorbim de un accident sau de un act de agresiune care ar fi cerut invocarea articolului 4 din Tratatul NATO. Armand Goșu explică de ce Bucureștiul a ales, fără să […] citește tot articolul

Un dialog la distanță: Criza globală și răzvrătirea naturii – între variabilitatea naturală și responsabilitatea umană (2)

La sfârșitul lunii aprilie 2026, doamna Narcisa Urucu Balaban, redactor-șef adjunct al Radio Trinitas, mi-a trimis o invitație la un dialog care urma să fie difuzat pe 15 mai a.c., cu ocazia Zilei Mondiale de Acțiune pentru Climă. După o primă acceptare a invitației, din motive personale, am renunțat la dialogul radio. Dar, recitind coordonatele […] citește tot articolul

Interacțiuni de aici pentru diaspore acolo

Introducere Care sunt spațiile de interacțiune socială sau de transnaționalism (Wimmer and Schiller 2003) care structurează fluxurile de emigrare de scurtă durată  din România? Aceasta este principala întrebare la care încercăm să răspundem, cu date multinivel furnizate de recensământul din 2021, cu referire la emigrare de scurtă durată, de sub un an de zile. Spațiile  […] citește tot articolul

O analiză la rece asupra Reactoarelor Nuclear Modular de Mici Dimensiuni. Sunt bune pentru România?

În ultima vreme, prin presă sau pe la diferite conferințe high-level, am văzut multe discuții si comentarii, majoritatea amatoristice, despre proiectul SMR NuScale. Cetățeanul obișnuit nu cred că mai înțelege nimic din toată această dezbatere dezordonată. O să încerc să răspund la întrebarea privind oportunitatea adoptării SMR (Small Modular Reactor) în România, cu argumente științifice, […] citește tot articolul

Iranul: teocraţia şi şantajul nuclear

Tensiunea dramatică de azi este, în  cele din urmă, efectul deceniilor de   ezitare din politica externă americană. Asemeni Federaţiei Ruse, Iranul a fost încurajat, prin inacţiune şi concesii, să meargă mai departe pe un drum al agresiunii.  Barack Obama şi Joe Biden  sunt responsabili pentru eşecul acestei strategii:  acordurile încheiate şi aplicate au oferit Iranului ocazia de […] citește tot articolul

Un an de mandat prezidenţial: către o asumare a semiprezidenţialismului?

Împlinirea unui an de mandat de preşedinte, suprapunându-se cu actuala criză guvernamentală, şi bilanţurile de etapă au fost mai puţin vizibile. Există multe grile de interpretare a mandatelor prezidenţiale, iar evaluările sunt extrem de dificil de făcut, chiar şi din perspectiva normativă, a prevederilor constituţionale. Preşedinţii României, ca figuri alese popular, într-un regim semiprezidenţial, al […] citește tot articolul

Planul de restructurare al CE Oltenia este deconectat de nevoile energetice și climatice ale României  

România a cerut renegocierea planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia. Noua variantă riscă să crească și mai mult consumul de combustibili fosili, să pună în pericol un jalon PNRR și nu garantează sustenabilitatea financiară a companiei. În locul acestui plan dezastruos, CE Oltenia ar putea redirecționa banii către mai multe proiecte de energie regenerabilă […] citește tot articolul

România dintre pârleaz și contract. De ce ne descurcăm admirabil și construim atât de greu?

Există lucruri aparent mărunte care explică o societate mai bine decât volume întregi de strategii naționale, comisii prezidențiale și dezbaterile televizate seară de seară. În cazul României, unul dintre ele este pârleazul. Nu autostrada promisă „pentru anul viitor”, nu mall-ul care ne face să ne simțim occidentali până ieșim din parcare și nici blocul nou […] citește tot articolul

Unde sunt parintii?

Fără excepție, găsirea unei soluții este încredințată Statului, care ar trebui sa reglementeze și să impună furnizorilor de conținut constrângerile mult dorite. Nu am întâlnit nicio preocupare de a implica părinții în acest proces. citește tot articolul

Cărți noi

coperta cartiiÎn această nouă carte, Armand Goșu urmărește desfășurarea războiului din Ucraina și negocierile de pace în contextul geopolitic inaugurat de al doilea mandat al lui Donald Trump, care a subminat dramatic – și poate iremediabil – unitatea lumii occidentale. Astfel, sunt analizate originile imperiale ale planurilor Rusiei în Orientul Mijlociu; de ce și-a abandonat Putin singurul aliat real, dictatorul de la Damasc, și a renunțat la poziția strategică din Venezuela; cum schimbă utilizarea pe scară tot mai largă a dronelor modul de desfășurare al luptelor și, adeseori, deznodământul lor; evoluțiile recente ale negocierilor pentru încheierea războiului. Vezi mai multe

De la Apel către lichele (1989) la Strigoii noștri (2026) se întinde arcul de timp al unei declarații de dragoste pentru România, dar și, în oglindă, al unei la fel de statornice declarații de război împotriva politicienilor, demnitarilor sau poeților de curte lipsiți de scrupule și neiubitori de țară.  Pătimaș și revoltat, autoironic și nu o dată cu umor amar, Gabriel Liiceanu îi cheamă pe aceștia la lumina adevărului. „Ce faceți cu noi?“ pare el să întrebe. „Ce ne facem cu voi?“ – vezi mai mult

Carte recomandata

Despre alegere şi discreţia binelui

Despre alegere şi discreţia binelui

„Vorbim tot mai mult despre viață în termeni de optimizare și eficiență; nu ne mai atrage atenția decât ceea ce ni se pare convenabil. Aderența la un mesaj de credință, imaginat doar ca poliță de asigurare, va mai putea oare să ne sugereze marile întrebări ale ființei și să ne ferească de ratare? Ar mai putea perplexitățile credinciosului de la noi să intre în dialog cu mirările lumii, astfel încât să nu lase impresia negocierii sale cu fatalitatea? Mai putem aspira la luciditate sub influența unui mod contorsionat de a concepe tradiția?“ — MIHAI FRĂŢILĂ – vezi mai mult



adresa contact: editor[at]contributors.ro


Articole recomandate

La ce bun filozofii pe lume?*

de Gabriel Liiceanu

M-am întrebat, o viață întreagă, la ce sunt bun pe lumea asta. Sau, mai rău, dacă sunt bun la ceva. Și, până nu cu mult timp în urmă, de câte ori m-am întrebat la ce sunt eu bun, n-am știu să răspund. Ce știam să fac? Un medic, de pildă, nu are să-și pună întrebarea asta. El știe foarte bine, chiar înainte de a lua drumul facultății, care e răspunsul. Nu-l întrebi nici pe arhitect, nici pe inginer ce știu să facă și la ce sunt ei buni. De fapt, pe nimeni care, pe lumea asta, are o meserie al cărei nume e înscris într-un nomenclator. Citeste mai mult


Esențial HotNews.ro. Știrile care contează.

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

Pagini